Ei au făcut voinţa lui Iehova

O ofrandă pentru promovarea închinării pure

ISRAELIŢII au fost martori oculari atunci când Iehova şi-a manifestat puterea salvatoare. Ei au văzut apele Mării Roşii despărţindu-se în mod miraculos în faţa lor, ceea ce le-a permis să traverseze marea, mergând pe uscat, şi să scape de armata egipteană. Ajunşi pe celălalt mal, ei au privit de la distanţă cum aceleaşi ape s-au prăbuşit peste urmăritorii lor. Iehova le salvase viaţa! — Exodul 14:21–31.

Însă, din nefericire, unii israeliţi au preţuit prea puţin ceea ce făcuse Dumnezeul lor. În timp ce Moise se afla pe muntele Sinai, ei au adus bijuteriile lor de aur la Aaron şi i-au cerut să le facă un idol pe care să-l venereze. Când s-a întors, Moise a găsit această mulţime de rebeli mâncând, bând, dansând şi prosternându-se în faţa unui viţel de aur! La porunca lui Iehova, aproximativ 3 000 de oameni — probabil principalii instigatori ai rebeliunii — au fost ucişi. În acea zi, poporul lui Dumnezeu a învăţat o lecţie importantă referitoare la necesitatea de a-i acorda lui Iehova devoţiune exclusivă. — Exodul 32:1–6, 19–29.

La scurt timp după acest incident, Moise s-a pregătit să îndeplinească porunca lui Dumnezeu privitoare la construirea unui tabernacol, adică a unui cort pentru închinare transportabil. Pentru realizarea acestui proiect erau necesare materiale costisitoare şi mână de lucru calificată. De unde se puteau obţine acestea şi ce putem învăţa noi din această relatare biblică?

Au contribuit cu materiale şi cu aptitudini profesionale

Prin intermediul lui Moise, Iehova le-a poruncit israeliţilor următoarele: „Aduceţi un dar DOMNULUI. Fiecare să aducă DOMNULUI ce-l lasă inima“. În ce consta acest dar? Moise a menţionat, printre altele, aur, argint, bronz, fire (textile), ţesături, piei, lemn şi pietre preţioase. — Exodul 35:5–9.

Israeliţii aveau resurse mai mult decât suficiente pentru a face o astfel de donaţie generoasă. Să ne amintim că, atunci când au plecat din Egipt, ei au luat obiecte de aur şi de argint, precum şi multe articole de îmbrăcăminte. Într-adevăr, ei i-au „păgubit pe egipteni“ (Exodul 12:35, 36).a Nu cu mult timp în urmă, israeliţii renunţaseră de bunăvoie la bijuteriile lor pentru ca acestea să fie transformate într-un idol folosit în închinarea falsă. Aveau ei să se dovedească acum la fel de dornici să aducă o ofrandă pentru promovarea închinării adevărate?

Să observăm că Moise nu a specificat o sumă anume pe care să o dea fiecare, nici nu s-a folosit de sentimentul de vinovăţie sau de sentimentul de ruşine pentru a determina poporul să doneze. Dimpotrivă, el a spus pur şi simplu ca fiecare să aducă „ce-l lasă inima“. Evident, Moise a considerat că nu era necesar să constrângă poporul lui Dumnezeu. El era sigur că fiecare avea să dea ceea ce putea. — Compară cu 2 Corinteni 8:10–12.

Însă realizarea proiectului de construcţie urma să necesite mai mult decât donaţii sub formă de materiale. Iehova le-a mai spus israeliţilor: „Toţi cei cu inima înţeleaptă dintre voi să vină şi să facă tot ce a poruncit DOMNUL“. Da, pentru realizarea acestui proiect era necesară o mână de lucru calificată. Într-adevăr, pentru ca acest proiect să fie finalizat, aveau să fie necesare „tot felul de lucrări“ — inclusiv lucrări în lemn, în metal şi orfevrărie. Bineînţeles, Iehova avea să pună în valoare talentele lucrătorilor, iar meritul pentru succesul proiectului urma să-i revină pe bună dreptate lui. — Exodul 35:10, 30–35; 36:1, 2.

Plini de entuziasm, israeliţii au dat curs invitaţiei de a dărui din resursele lor şi de a-şi pune la dispoziţie aptitudinile. Relatarea biblică spune: „Toţi cei cu tragere de inimă şi toţi cei al căror duh a fost mişcat, au venit şi au adus un dar DOMNULUI pentru lucrarea cortului întâlnirii, pentru toată slujba lui şi pentru veşmintele sfinte. Au venit împreună bărbaţii şi femeile, toţi cei cu tragere de inimă“. — Exodul 35:21, 22.

Învăţăminte pentru noi

În zilele noastre, lucrarea colosală care ne-a fost încredinţată, şi anume predicarea veştii bune despre Regatul lui Dumnezeu, este susţinută prin donaţii. De cele mai multe ori, acestea sunt de natură financiară. În alte cazuri, surorile şi fraţii creştini îşi folosesc bogata experienţă pentru a ajuta la construirea de Săli ale Regatului, Săli de Congrese şi clădiri de filiale. Putem adăuga aici activităţile efectuate în cele peste o sută de Beteluri din întreaga lume, activităţi care necesită diferite calificări. Toţi cei ce au adus din toată inima astfel de ofrande pot fi siguri că Iehova nu va uita munca lor grea! — Evrei 6:10.

Acest lucru este valabil şi în ce priveşte aportul fiecăruia dintre noi la ministerul creştin. Cu toţii suntem îndemnaţi să răscumpărăm timpul pentru a participa cu zel la predicare (Matei 24:14; Efeseni 5:15–17). Unii fac acest lucru în calitate de evanghelizatori cu timp integral, sau pionieri. Altora situaţia nu le permite să dedice ministerului atât de mult timp cât dedică un pionier. Totuşi, şi aceştia îi sunt plăcuţi lui Iehova. La fel ca în cazul donaţiilor pentru tabernacol, Iehova nu specifică cât anume trebuie să dea fiecare. Însă ceea ce pretinde el este ca fiecare dintre noi să îl slujească cu toată inima, cu toată mintea, cu tot sufletul şi cu toată puterea (Marcu 12:30). Dacă facem acest lucru, putem fi siguri că el ne va răsplăti pentru ofrandele pe care le aducem în scopul promovării închinării adevărate. — Evrei 11:6.

[Notă de subsol]