Când răufăcători înarmaţi vin să jefuiască
IKOYI este un cartier select din Africa de vest unde vilele au devenit adevărate cetăţi. Multe dintre ele sunt înconjurate cu ziduri înalte de trei metri, cu ţepi, cioburi de sticlă sau sârmă ghimpată deasupra. Paznicii deschid şi închid porţi masive ferecate cu zăvoare, zăbrele, lanţuri şi lacăte. Ferestrele au gratii. Dormitoarele sunt separate de restul casei prin uşi metalice. Câini mari — alsacieni şi rottweileri — sunt lăsaţi liberi în timpul nopţii. Lumini puternice risipesc întunericul, iar sistemele de supraveghere computerizate ţiuie încet când totul este în regulă.
Nimeni nu pune la îndoială faptul că aceşti oameni trebuie să-şi ştie locuinţele în siguranţă. Titlurile din ziare sunt alarmante: „Răufăcători înarmaţi prădează comunitatea“, „Copii-hoţi se comportă nebuneşte“ şi „Panică, în timp ce bande de cartier atacă [un oraş]“. Iar cu această situaţie se confruntă multe ţări. Aşa cum a prezis Biblia, trăim cu adevărat timpuri critice. — 2 Timotei 3:1.
Rata criminalităţii, inclusiv jaful armat, este în creştere pe tot globul. Din ce în ce mai multe guverne nu pot sau nu vor să-şi apere propriii cetăţeni. În unele ţări, poliţia, limitată numeric şi cu puţine arme în dotare, este slab echipată pentru a răspunde la apelurile după ajutor. Majoritatea trecătorilor nu vor să se amestece.
Neputându-se bizui pe ajutorul poliţiei sau al colectivităţii, victimele trebuie să se apere singure. Iată ce ne spune un bătrân creştin dintr-o ţară în curs de dezvoltare: „Dacă strigi după ajutor, hoţii te mutilează sau te ucid. Nici vorbă să-ţi sară cineva în ajutor. Dacă-ţi dă cineva o mână de ajutor, este ceva lăudabil, dar nu te aştepta să primeşti ajutor sau nu încerca să strigi după ajutor, deoarece dacă ai striga după ajutor ar însemna să-ţi îngreuiezi şi mai mult situaţia“.
Ocrotiţi de Cuvântul lui Dumnezeu
Deşi nu fac parte din lume, creştinii trăiesc în lume (Ioan 17:11, 16). De aceea, ca toţi ceilalţi oameni, ei îşi iau măsuri rezonabile în privinţa securităţii personale. Însă, spre deosebire de mulţi oameni care nu îi slujesc lui Iehova, poporul lui Dumnezeu caută ocrotire la adăpostul principiilor creştine.
Dimpotrivă, oamenii din unele ţări africane recurg la vrăjitorie pentru a nu fi jefuiţi. Vraciul îi face clientului său o tăietură la încheietura mâinii, pe piept sau pe spate. Apoi, fricţionează tăietura cu o licoare magică, spune câteva descântece, după care se zice că persoana este imună la atacul hoţilor. Alţii îşi pun prin casă amulete sau licori magice, crezând că, dacă au asemenea „asigurări“, hoţii îi vor lăsa în pace.
Adevăraţii creştini nu au nici o tangenţă cu magia. Pe bună dreptate, Biblia condamnă toate formele de spiritism, întrucât prin practicarea acestor lucruri oamenii pot ajunge în contact cu demonii, cei care promovează violenţa pe pământ (Geneza 6:2, 4, 11). Biblia afirmă fără ocolişuri: „Să nu practicaţi vrăjitoria şi ghicirea“. — Leviticul 19:26.
Unii oameni care caută cu disperare să se ştie în siguranţă poartă arme la ei. Cu toate acestea, creştinii dau atenţie cuvintelor lui Isus, care a spus: „Toţi cei care scot sabia, de sabie vor pieri“ (Matei 26:52). Poporul lui Dumnezeu „şi-a făurit din săbii fiare de plug“ şi nu cumpără arme pentru a se apăra de jafuri sau de atacuri. — Mica 4:3.
Ce se poate spune despre angajarea unor paznici înarmaţi? Deşi lucrul acesta rămâne la latitudinea fiecăruia, să nu uităm că o asemenea măsură de siguranţă înseamnă să pui arma în mâinile altcuiva. Ce aşteaptă un patron de la paznici în cazul în care îşi face apariţia un hoţ? Nu se aşteaptă el ca aceştia să-l împuşte pe hoţ, dacă este cazul, pentru a-i apăra pe oameni, precum şi bunurile aflate sub supravegherea lor?
Refuzul creştinilor de a folosi magia şi armele ca instrumente de apărare ar putea părea o nebunie pentru cei ce nu-l cunosc pe Dumnezeu. Însă Biblia ne dă următoarea asigurare: „Cel ce se încrede în DOMNUL nu are de ce să se teamă“ (Proverbele 29:25). Deşi Iehova îşi ocroteşte poporul în ansamblu, el nu intervine de fiecare dată pentru a-şi apăra slujitorii de hoţi. Cu toate că Iov a fost un exemplu remarcabil de fidelitate, Dumnezeu a permis ca nişte răufăcători să-i fure cirezile, atac în urma căruia îngrijitorii şi-au pierdut viaţa (Iov 1:14, 15, 17). De asemenea, Dumnezeu a permis ca apostolul Pavel să treacă prin „primejdii din partea tâlharilor“ (2 Corinteni 11:26). Cu toate acestea, Dumnezeu îşi învaţă slujitorii să trăiască după anumite principii, ceea ce reduce riscul de a fi jefuiţi. În acelaşi timp, el îi echipează cu o cunoştinţă care îi ajută să reacţioneze la tentativele de a fi jefuiţi în aşa fel încât riscul de a fi răniţi să fie mai mic.
Cum poate fi redus riscul de a fi jefuiţi
Cu mult timp în urmă, un înţelept a făcut următoarea remarcă: „Pe cel bogat nu-l lasă îmbuibarea să doarmă“ (Eclesiastul 5:12). Cu alte cuvinte, cei care au multe lucruri pot deveni atât de îngrijoraţi că şi le-ar putea pierde, încât nu pot să doarmă.
De aceea, o modalitate de a reduce nu numai îngrijorarea, ci şi riscul de a fi jefuiţi este să nu acumulăm multe lucruri scumpe. Apostolul inspirat a scris: „Tot ce este în lume, pofta cărnii, pofta ochilor şi mândria vieţii [etalarea ostentativă a mijloacelor de existenţă, NW], nu este de la Tatăl, ci din lume“ (1 Ioan 2:16). Aceeaşi dorinţă care îi îndeamnă pe oameni să cumpere lucruri scumpe îi împinge pe alţii să fure. Iar „etalarea ostentativă a mijloacelor de existenţă“ poate fi o invitaţie pentru cei deprinşi să jefuiască.
În afara faptului de a nu atrage prea mult atenţia, o altă măsură de protecţie împotriva jafului este aceea de a demonstra că eşti un creştin adevărat. Dacă manifeşti iubire faţă de alţii, dacă eşti cinstit în relaţiile cu ceilalţi oameni şi dacă eşti activ în ministerul creştin, îţi poţi face reputaţia de persoană corectă, demnă de respect în comunitatea în care trăieşti (Galateni 5:19–23). O asemenea reputaţie creştină te poate ocroti mult mai mult decât o armă.
Când vin hoţi înarmaţi
Însă ce ar trebui să faci în cazul în care hoţii reuşesc să pătrundă în casă şi dau de tine? Nu uita că viaţa ta este mai importantă decât lucrurile pe care le posezi. Cristos Isus a spus: „Nu vă împotriviţi celui care vă face rău; ci, oricui te loveşte peste obrazul drept, întoarce-i şi pe celălalt. Orişicui vrea . . . să-ţi ia haina, lasă-i şi cămaşa“. — Matei 5:39, 40.
Iată un sfat înţelept. Deşi creştinii nu sunt obligaţi să le dea răufăcătorilor informaţii cu privire la bunurile lor, este foarte probabil că hoţii vor deveni violenţi dacă simt împotrivire, lipsă de cooperare sau nesinceritate. Întrucât „şi-au pierdut orice pic de simţire“, majoritatea lor se dedau cu uşurinţă la acte de violenţă. — Efeseni 4:19.
Samuel locuieşte într-un imobil cu mai multe apartamente. Hoţii au blocat ieşirea din clădire şi au jefuit apartamentele unul după altul. Samuel a auzit împuşcături, uşi sparte, ţipete, plânsete şi vaiete. Era imposibil să scapi. Samuel i-a spus soţiei sale şi celor trei fii ai lor să îngenuncheze pe podea, să stea cu mâinile sus, să-şi închidă ochii şi să aştepte. Când hoţii s-au năpustit în apartamentul lor, Samuel le-a vorbit cu privirea în jos, ştiind că, dacă s-ar fi uitat la ei, aceştia ar fi putut crede că îi va identifica mai târziu. „Intraţi“, le-a spus el. „Luaţi tot ce doriţi. Puteţi lua orice. Noi suntem Martori ai lui Iehova şi nu vom opune rezistenţă.“ Hoţii au fost surprinşi de lucrul acesta. În decurs de aproape o oră au sosit în grupuri în total 12 bărbaţi înarmaţi. Chiar dacă hoţii le-au furat bijuterii, bani şi echipament electronic, membrii acestei familii nu au fost bătuţi sau tăiaţi cu cuţite, aşa cum s-a întâmplat în cazul celorlalţi locatari. Familia lui Samuel i-a mulţumit lui Iehova că a rămas în viaţă.
Această întâmplare demonstrează că, atunci când e vorba de furarea banilor şi a lucrurilor materiale, victimele care nu opun rezistenţă au mai multe şanse de a nu fi rănite.a
Uneori un creştin îşi poate apăra integritatea corporală depunând mărturie. Când hoţii au jefuit locuinţa lui Ade, el le-a spus: „Ştiu că o duceţi tare rău şi de aceea recurgeţi la aşa ceva. Ca Martori ai lui Iehova, noi credem că va veni ziua în care toţi oamenii vor avea hrană suficientă pentru ei şi pentru familiile lor. Toţi vor trăi în pace şi fericire sub Regatul lui Dumnezeu“. Auzind lucrul acesta, hoţii s-au mai calmat. Unul dintre ei a spus: „Ne pare rău că am venit la voi acasă, dar trebuie să înţelegeţi că ne e foame“. Deşi au furat lucrurile lui Ade, aceştia nu s-au atins de el sau de familia lui.
Nu vă pierdeţi calmul!
Nu este uşor să-ţi păstrezi calmul când te afli în pericol, îndeosebi atunci când principalul obiectiv al hoţilor este să le facă pe victime să asculte de frică. Rugăciunea ne va fi de ajutor. Chiar dacă va fi rostit în gând şi va fi scurt, strigătul nostru după ajutor poate fi auzit de Iehova. Biblia ne dă următoarea asigurare: „Ochii DOMNULUI sunt peste cei drepţi şi urechile Lui iau aminte la strigătele lor“ (Psalmul 34:15). Iehova ne aude şi ne poate da înţelepciune pentru a acţiona cu calm în orice situaţie. — Iacov 1:5.
Pe lângă rugăciune, un alt ajutor pentru a fi calm este să hotărăşti dinainte ce vei face şi ce nu vei face în caz că eşti jefuit. Bineînţeles că nu poţi şti dinainte în ce situaţie te vei afla. Totuşi este bine să ai în minte câteva principii, după cum este înţelept să ştii cum să procedezi în cazul în care te-ai afla într-o clădire care a luat foc. Prudenţa te va ajuta să nu-ţi pierzi calmul, să nu intri în panică şi să scapi nevătămat.
Punctul de vedere al lui Dumnezeu cu privire la jaf este exprimat cu claritate prin cuvintele: „Eu, DOMNUL, iubesc dreptatea, urăsc jaful şi nelegiuirea“ (Isaia 61:8). Iehova l-a inspirat pe profetul Ezechiel să menţioneze jaful printre păcatele foarte grave (Ezechiel 18:18). Totuşi, aceeaşi carte biblică arată că Dumnezeu va avea milă şi-l va ierta pe cel care se căieşte şi înapoiază lucrurile furate. — Ezechiel 33:14–16.
În pofida faptului că trăiesc într-o lume în care domneşte criminalitatea, creştinii se bucură că au speranţa de a trăi sub Regatul lui Dumnezeu, când jaful nu va mai exista. Iată ce promite Biblia cu privire la timpul acela: „[Poporul lui Dumnezeu] va locui sub viţa lui şi sub smochinul lui şi nimeni nu-l va mai tulbura. Căci gura DOMNULUI oştirilor a vorbit“. — Mica 4:4.
[Notă de subsol]
a Bineînţeles că şi cooperarea are anumite limite. Slujitorii lui Iehova nu cooperează într-un mod care încalcă legea lui Dumnezeu. De exemplu, o creştină nu va accepta să fie violată.