Exemple de umilinţă demne de imitat

„Însăşi umilinţa ta mă va face mare.“ — PSALMUL 18:35, NW.

1. Ce dovadă de umilinţă s-a putut observa la un fost preşedinte al Watch Tower Society?

JOSEPH F. RUTHERFORD era o prezenţă impunătoare, având peste 1,80 metri înălţime şi o greutate de peste 90 de kilograme. De asemenea, avea o voce puternică, pe care o folosea nu numai pentru a face cunoscut numele lui Iehova într-un mod în care nu mai fusese făcut cunoscut niciodată înainte, ci şi pentru a demasca duplicitatea conducătorilor religioşi ai creştinătăţii, calificând religia lor drept „o capcană şi o fraudă“. Dar oricât de puternică îi era vorbirea, atunci când se ruga împreună cu membrii familiei Betel de la sediul mondial părea a fi doar un băieţel care vorbea cu tăticul lui, demonstrându-şi astfel atât relaţia intimă cu Făuritorul său, cât şi umilinţa. Da, era la fel de umil ca un copilaş. — Matei 18:3, 4.

2. Sub ce aspect deosebit se află slujitorii lui Iehova într-un contrast izbitor cu persoanele din lume?

² Fără îndoială că toţi slujitorii adevăraţi ai lui Iehova Dumnezeu sunt umili. În această privinţă ei se află într-un contrast izbitor cu oamenii lumii. Aceasta este azi mai plină ca oricând de oameni mândri. Cei aflaţi în poziţii înalte şi cei puternici, cei bogaţi şi cei învăţaţi, ba chiar şi mulţi dintre cei săraci şi dintre cei defavorizaţi în alte privinţe sunt mândri.

3. Ce se poate spune despre roadele mândriei?

³ Mândria cauzează neînţelegeri şi suferinţe fără sfârşit. Într-adevăr, toate vaiurile din univers au început din cauza unui anumit înger care a devenit mândru, dorind să i se aducă acea închinare care i se cuvine numai Creatorului, Iehova Dumnezeu (Matei 4:9, 10). Ba mai mult, acel înger, care s-a făcut pe sine însuşi Diavol şi Satan, a reuşit să o seducă pe prima femeie, pe Eva, apelând la mândria acesteia. El i-a promis că, dacă va mânca din fructul interzis, va putea fi ca însuşi Dumnezeu, cunoscând atât binele, cât şi răul. Dacă ar fi fost umilă, ea ar fi putut spune: ‘De ce aş dori să fiu ca Dumnezeu?’ (Geneza 3:4, 5). Cât de nescuzabilă este mândria din partea oamenilor, dacă luăm în considerare starea deplorabilă în care se află omenirea din punct de vedere fizic, intelectual şi moral! Nu trebuie să fim surprinşi atunci când citim că Iehova urăşte „mîndria şi îngîmfarea“ (Proverbele 8:13)! În contrast izbitor cu toţi cei mândri se află exemplele de umilinţă care se găsesc în Cuvântul lui Dumnezeu, Biblia.

Iehova Dumnezeu este umil

4. Ce texte scripturale arată că Iehova este umil?

⁴ Iehova Dumnezeu — Cel Preaînalt, Suveranul Universului, Regele eternităţii — este umil (Geneza 14:22). Ar putea fi posibil oare acest lucru? Într-adevăr, este posibil! Potrivit consemnării din Psalmul 18:35, regele David a spus: „Tu îmi vei da scutul tău al salvării, şi dreapta ta mă va susţine, şi însăşi umilinţa ta mă va face mare“ (NW). În mod clar, regele David a atribuit umilinţei lui Iehova meritul de a face din el, David, un om mare. Pe de altă parte, în Psalmul 113:6 citim că Iehova „coboară să privească peste ceruri şi peste pămînt“. Alte traduceri redau această idee prin cuvintele „binevoieşte să privească“ (NW) şi „se înjosesce spre a privi“. — Sfânta Scriptură, 1911.

5. Ce fapte demonstrează umilinţa lui Iehova?

⁵ Prin felul în care s-a comportat faţă de Avraam, Iehova Dumnezeu s-a arătat cu certitudine binevoitor, permiţându-i acestuia să pună sub semnul întrebării dreptatea Sa în legătură cu scopul de a distruge oraşele nelegiuite Sodoma şi Gomora (Geneza 18:23–32).a Iar când Iehova şi-a exprimat intenţia de a distruge naţiunea Israel — o dată pentru idolatrie, iar altă dată pentru rebeliune —, în fiecare ocazie Moise a discutat cu Iehova ca şi cum i-ar fi vorbit unui alt om. De fiecare dată, Iehova a reacţionat în mod favorabil. A fost o dovadă de umilinţă din partea Lui să asculte implorările lui Moise referitoare la poporul Său Israel (Exodul 32:9–14; Numeri 14:11–20). Alte exemple în ce priveşte modul umil al lui Iehova de a trata cu oamenii ca de la persoană la persoană, ca să zicem aşa, pot fi observate în relaţiile sale cu Ghedeon şi cu Iona, potrivit consemnărilor din Judecătorii 6:36–40 şi Iona 4:9–11.

6. Care însuşire a lui Iehova evidenţiază şi mai mult umilinţa sa?

⁶ De fapt, de cel puţin nouă ori se spune despre Iehova că este „încet la mînie“.b Faptul că, de-a lungul mileniilor, Iehova a fost îndelung răbdător şi încet la mânie în relaţiile sale cu nişte creaturi umane imperfecte oferă o dovadă în plus că el este umil. Persoanele mândre sunt nerăbdătoare şi gata să se mânie, însuşiri foarte diferite de îndelunga răbdare. Umilinţa lui Iehova face ca mândria oamenilor imperfecţi să pară complet absurdă! Întrucât noi suntem invitaţi ‘să urmăm exemplul lui Dumnezeu, ca nişte copii iubiţi’, trebuie să fim umili întocmai cum şi el este umil. — Efeseni 5:1.

Exemplul de umilinţă al lui Cristos

7, 8. Ce spun Scripturile despre umilinţa lui Isus Cristos?

⁷ Al doilea exemplu cu totul remarcabil de umilinţă pe care trebuie să-l imităm este menţionat la 1 Petru 2:21: „Şi la aceasta aţi fost chemaţi, fiindcă şi Hristos a suferit pentru voi şi v-a lăsat un exemplu, ca să călcaţi pe urmele Lui“. Cu mult timp înainte de venirea sa pe pământ ca om, în cartea lui Zaharia 9:9 se profeţise cu privire la el: „Saltă de veselie, fiica Sionului! Strigă de bucurie, fiica Ierusalimului! Iată, Împăratul tău vine la tine; El este drept, aducînd mîntuire, smerit şi călare pe un măgar“. Dacă Isus Cristos ar fi fost mândru, el ar fi putut foarte bine să accepte oferta Diavolului de a primi toate regatele lumii în schimbul unui singur act de închinare (Matei 4:9, 10). El şi-a demonstrat umilinţa şi prin faptul că i-a atribuit lui Iehova întregul merit pentru învăţătura sa, spunând: „Cînd veţi înălţa pe Fiul Omului, atunci veţi cunoaşte că Eu sînt şi că nu fac nimic de la Mine Însumi, ci vorbesc după cum M-a învăţat Tatăl Meu“. — Ioan 8:28.

⁸ El le-a putut spune pe bună dreptate ascultătorilor săi: „Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi de la Mine, căci Eu sînt blînd şi smerit cu inima; şi veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre“ (Matei 11:29). Şi ce exemplu excelent de umilinţă a dat Isus prin faptul că le-a spălat picioarele apostolilor săi în ultima seară pe care a petrecut-o cu ei ca om (Ioan 13:3–15)! În mod foarte potrivit, apostolul Pavel îi sfătuieşte pe creştini, în Filipeni 2:3–8, să aibă „smerenie [umilinţă de spirit, NW]“, indicându-l pe Isus Cristos drept exemplu: „Să aveţi în voi gîndul acesta, care era şi în Hristos Isus: El, măcar că avea chipul lui Dumnezeu, totuşi n-a socotit ca un lucru de apucat să fie deopotrivă cu Dumnezeu, ci S-a dezbrăcat pe Sine Însuşi şi a luat chip de rob, făcîndu-Se asemenea oamenilor. La înfăţişare a fost găsit ca un om, S-a smerit şi S-a făcut ascultător pînă la moarte, şi încă moarte de cruce“. Când s-a confruntat cu cea mai grea situaţie din viaţa sa, el s-a rugat în mod umil Tatălui său: „Nu cum voiesc Eu, ci cum voieşti Tu“ (Matei 26:39). Nu există nici cea mai mică îndoială, dacă vrem să fim imitatori ai lui Isus Cristos, păşind cu atenţie pe urmele sale, trebuie să fim umili.

Apostolul Pavel, un exemplu excelent de umilinţă

9–12. În ce privinţe ne-a lăsat apostolul Pavel un exemplu excelent de umilinţă?

⁹ Apostolul Pavel a scris: „Călcaţi pe urmele mele, întrucît şi eu calc pe urmele lui Hristos“ (1 Corinteni 11:1). L-a imitat apostolul Pavel pe Isus Cristos manifestând un spirit umil şi oferindu-ne astfel un alt exemplu de umilinţă care trebuie imitat? Mai mult ca sigur că a făcut-o. Pentru început, să remarcăm faptul că el a recunoscut în mod umil că era un sclav al lui Isus Cristos (Filipeni 1:1). El le-a vorbit bătrânilor din Efes despre faptul că ‘slujea Domnului cu toată smerenia, cu lacrimi şi prin încercările pe care i le ridicau uneltirile iudeilor’ (Faptele 20:17–19). Dacă n-ar fi fost umil, n-ar fi scris niciodată cuvintele pe care le găsim în Romani 7:18, 19: „Ştiu, în adevăr, că nimic bun nu locuieşte în mine, adică în firea mea . . . Căci nu practic binele pe care îl vreau, ci răul pe care nu îl vreau, iată ce fac!“

¹⁰ Umilinţa lui Pavel reiese şi din ceea ce le-a scris creştinilor din Corint, aşa cum citim în 1 Corinteni 2:3: „Eu am fost printre voi în slăbiciune, în temere şi în mare cutremur“. Referindu-se plin de umilinţă la conduita pe care o avusese în trecut, înainte de a deveni creştin, el a scris: „Mai înainte eram un hulitor, un prigonitor şi un batjocoritor. . . . «Hristos Isus a venit în lume ca să mîntuiască pe cei păcătoşi», dintre care cel dintîi sînt eu“. — 1 Timotei 1:13, 15.

¹¹ O altă dovadă a umilinţei sale este faptul că îi atribuie lui Iehova Dumnezeu tot succesul eforturilor sale. El a scris cu privire la ministerul său: „Eu am sădit, Apolo a udat, dar Dumnezeu a făcut să crească. Aşa că nici cel care sădeşte, nici cel care udă nu sînt nimic, ci Dumnezeu, care dă creşterea“ (1 Corinteni 3:6, 7). De asemenea, el le-a cerut fraţilor săi să se roage pentru ca să poată depune o bună mărturie, aşa cum citim în Efeseni 6:18–20: „Faceţi în tot timpul . . . rugăciuni . . . pentru mine, . . . ca să folosesc îndrăzneala în Evanghelie, aşa cum trebuie să şi vorbesc“.

¹² Pavel şi-a arătat umilinţa şi în modul în care a colaborat cu ceilalţi apostoli: „Iacov, Chifa şi Ioan . . . mi-au dat mie şi lui Barnaba mîna dreaptă de părtăşie ca să mergem la neamuri, iar ei la cei circumcişi“ (Galateni 2:9). Mai mult chiar, el şi-a demonstrat dispoziţia de a colabora cu bătrânii congregaţiei din Ierusalim însoţind patru tineri la templu şi achitându-le cheltuielile în timp ce ei împlineau un jurământ. — Faptele 21:23–26.

13. Ce anume a făcut ca umilinţa lui Pavel să fie atât de impresionantă?

¹³ Umilinţa lui Pavel este cu atât mai impresionantă, dacă ne gândim la modul remarcabil în care a fost folosit de către Iehova Dumnezeu. De exemplu, citim că „Dumnezeu făcea minuni extraordinare prin mîinile lui Pavel“ (Faptele 19:11, 12). Mai mult decât atât, el a primit revelaţii şi viziuni supranaturale (2 Corinteni 12:1–7). Nu trebuie să uităm nici faptul că a fost inspirat să scrie 14 cărţi (în realitate scrisori) dintre cele 27 de cărţi ale Scripturilor greceşti creştine. Toate acestea nu l-au făcut să se îngâmfe. El a rămas umil.

Exemple din timpurile moderne

14–16. a) Cum anume a fost primul preşedinte al Watch Tower Society un exemplu excelent de umilinţă? b) Cu al cui exemplu se află în contrast izbitor exemplul său?

¹⁴ În Evrei 13:7, citim sfatul apostolului Pavel: „Aduceţi-vă aminte de conducătorii voştri care v-au vestit Cuvîntul lui Dumnezeu; şi privind deaproape sfîrşitul vieţuirii lor, urmaţi-le credinţa“. În armonie cu acest principiu, îl putem lua ca exemplu din timpurile moderne pe primul preşedinte al Watch Tower Bible and Tract Society, Charles Taze Russell, a cărui credinţă o putem imita. A fost el un om umil? Într-adevăr, a fost! Aşa cum bine s-a observat, în cele şase volume ale sale, Studies in the Scriptures (Studii din Scripturi), care însumează circa 3 000 de pagini, nu a făcut nici măcar o singură dată referire la el însuşi. Şi publicaţiile din prezent editate de Watch Tower Bible and Tract Society urmează acest principiu de a nu atrage atenţia asupra unor oameni dezvăluindu-i pe cei care redactează articolele.

¹⁵ În Turnul de veghere, Russell a scris odată că pentru el nu existau astfel de lucruri ca „russelism“ şi „russelişti“, termeni pe care îi foloseau împotrivitorii săi, dar pe care el îi respingea în mod categoric. El a scris: „Lucrarea noastră . . . a constat în a strânge laolaltă fragmentele adevărului care fuseseră împrăştiate timp îndelungat şi de a le prezenta poporului Domnului — nu ca pe ceva nou, nici ca pe ceva al nostru, ci ca pe ceva al Domnului. . . . Lucrarea în care Domnului i-a plăcut să se folosească de umilul nostru talent, a fost mai mult o lucrare de reconstrucţie, de adaptare şi de armonizare, decât o lucrare de creaţie“. Într-adevăr, el a dat glas sentimentelor apostolului Pavel, aşa cum se găsesc în 1 Corinteni 3:5–7.

¹⁶ Atitudinea sa a fost total opusă celei manifestate de Charles Darwin. În prima ediţie a lucrării sale The Origin of Species (Originea speciilor) din 1859, Darwin s-a referit de repetate ori la teoria „mea“, neţinând cont de ceea ce spuseseră alţii înaintea lui cu privire la evoluţie. Samuel Butler, un renumit scriitor din secolul al XIX-lea, l-a criticat aspru pe Darwin, scoţând în evidenţă faptul că ipoteza evoluţiei fusese avansată înaintea lui de către mulţi alţii; ea nu era în nici un caz concepută de Darwin.

17. Care sunt alte exemple de umilinţă date de fratele Rutherford?

¹⁷ Un alt slujitor fidel din timpurile moderne, de care Iehova Dumnezeu s-a folosit într-un mod remarcabil, a fost Joseph F. Rutherford, menţionat la început. El a fost un apărător curajos al adevărului biblic şi îndeosebi al numelui lui Iehova. Cu toate că era cunoscut peste tot drept Judecătorul Rutherford, el era un om cu inimă umilă. De exemplu, odată, el a făcut unele afirmaţii categorice cu privire la evenimentele la care se puteau aştepta creştinii în anul 1925. Când evenimentele nu au confirmat aşteptările sale, el a declarat plin de umilinţă în faţa familiei Betel din Brooklyn că dovedise lipsă de judecată. Un creştin uns care se afla într-o strânsă legătură cu el a mărturisit că l-a auzit de multe ori pe fratele Rutherford cerându-şi iertare atât în public, cât şi în particular, în spiritul cuvintelor din Matei 5:23, 24, pentru că jignise un colaborator creştin printr-o vorbire nechibzuită. Este nevoie de umilinţă pentru ca o persoană aflată într-o poziţie de răspundere să le ceară iertare celor care se află în subordinea sa. Fratele Rutherford constituie un exemplu excelent pentru toţi supraveghetorii, atât pentru cei din cadrul congregaţiei, cât şi pentru cei din lucrarea itinerantă sau de la vreuna din filialele Societăţii.

18. Ce anume a exprimat cel de-al treilea preşedinte al Societăţii, fapt care dezvăluie o stare de spirit umilă?

¹⁸ Al treilea preşedinte al Watch Tower Bible and Tract Society, Nathan H. Knorr, a demonstrat şi el că, în pofida poziţiei importante pe care o deţinea în cadrul poporului lui Iehova, nu s-a simţit superior altora. Deşi era dotat cu capacităţi excelente atât în domeniul organizării, cât şi în cel al oratoriei, el a avut un mare respect faţă de ceea ce făceau alţii. Astfel, odată l-a vizitat în biroul său pe un membru al Departamentului redactare şi a zis: „Aici este locul unde se desfăşoară cea mai importantă, dar şi cea mai dificilă activitate. Iată de ce, eu fac atât de puţin din ea”. Da, el a aplicat cu umilinţă sfatul din Filipeni 2:3, conform căruia ‘cu umilinţă de spirit, o persoană trebuie să-i considere pe alţii superiori’ (NW). El a recunoscut că, deşi faptul de a sluji în calitate de preşedinte al Societăţii constituia ceva important, şi alte însărcinări erau importante. A fost nevoie de umilinţă din partea sa pentru a gândi astfel şi pentru a exprima acest lucru într-un mod atât de limpede. El a fost un alt exemplu excelent pe care toţi trebuie să-l imităm, îndeosebi cei care se află probabil într-o poziţie importantă de supraveghere.

19, 20. a) Ce exemplu de umilinţă a dat cel de-al patrulea preşedinte al Societăţii? b) Ce ajutor ne va furniza articolul care urmează pentru ca şi noi să manifestăm umilinţă?

¹⁹ Al patrulea preşedinte al Societăţii, Fred W. Franz, a fost, de asemenea, un exemplu excelent de umilinţă. În calitate de vicepreşedinte al Societăţii, el şi-a adus, timp de circa 32 de ani, o mare contribuţie la redactarea revistelor şi a programelor pentru congrese; totuşi, el s-a păstrat întotdeauna în umbră în această privinţă necăutând niciodată să fie în centrul atenţiei. S-ar putea menţiona un exemplu asemănător din vechime. Când Ioab i-a învins pe amoniţi la Raba, el s-a îngrijit ca regele David să primească meritul pentru acea victorie. — 2 Samuel 12:26–28.

²⁰ Într-adevăr, există multe exemple excelente, atât din trecut, cât şi din prezent, care ne dau motive puternice să fim umili. Există însă multe alte motive pentru a fi umili, iar aceste motive, precum şi ajutoarele de care dispunem pentru a fi umili vor fi analizate în articolul care urmează.

[Note de subsol]

Vă amintiţi?

◻ Care au fost roadele mândriei?

◻ Cine a dat cel mai minunat exemplu în ce priveşte umilinţa?

◻ Ce dovezi avem referitor la cine a fost cel de-al doilea exemplu grandios de umilinţă?

◻ Ce exemplu excelent de umilinţă a dat apostolul Pavel?

◻ Ce exemple remarcabile de umilinţă avem în timpurile moderne?

[Legenda ilustraţiei de la pagina 15]

Isus a dat o dovadă excelentă de umilinţă.

[Legenda ilustraţiei de la pagina 16]

Pavel a dat un exemplu excelent de umilinţă.

[Legenda fotografiei de la pagina 17]

Fratele Russell nu şi-a atribuit meritul pentru ceea ce a scris.