Nu sîntem vînzători ambulanţi ai Cuvîntului lui Dumnezeu

„NE-AM vîndut serviciile pentru bani.“ Acestea sînt cuvintele unui fost „ministru religios pentru rugăciuni prin telefon“, intervievat la sfîrşitul anului 1991 în cadrul unui reportaj anchetă despre evanghelizatorii TV americani.

Acest program a adus în centrul atenţiei trei miniştri evanghelici TV din Statele Unite. El a dezvăluit faptul că oamenii sînt jefuiţi de zeci de milioane de dolari în fiecare an numai de aceştia trei. Un „minister“ religios era descris ca fiind „o fabrică ultramodernă pentru obţinut donaţii“. Toţi erau implicaţi în numeroase fraude. Vă surprinde lucrul acesta?

Religia este sub o examinare atentă

Nu numai evanghelismul de la televiziune, dar şi religiile moderate, tradiţionale se află sub privirea scrutătoare a unor guverne, a unor organizaţii private cu rol de cenzori şi a oamenilor în general. În unele cazuri, pachetele de acţiuni ale bisericii, interesele politice finanţate pe plan religios şi modul de viaţă somptuos al unor clerici bine plătiţi au suscitat întrebări în ce priveşte corectitudinea lor.

Cum se armonizează unii conducători religioşi cu impresionanta descriere a ministerului creştin făcută de apostolul Pavel cu aproape 2 000 de ani în urmă? El a scris: „Noi nu sîntem, cum sînt mulţi oameni, vînzători ambulanţi ai cuvîntului lui Dumnezeu, ci vorbim din sinceritate, da, ca trimişi de la Dumnezeu, sub privirea lui Dumnezeu, în compania lui Cristos“ (2 Corinteni 2:17, NW). Cine corespunde astăzi acestei descrieri?

Pentru a vă ajuta să evaluaţi lucrurile, să privim mai îndeaproape modul în care era finanţat ministerul creştin al lui Pavel şi al asociaţilor săi. În ce fel se deosebea el de cel practicat de alţii din timpul său?

Predicatori itineranţi din secolul întîi

În calitate de predicator itinerant, Pavel nu era singurul. În acel timp, mulţi călătoreau pentru a-şi promova concepţiile filozofice şi religioase. Scriitorul biblic Luca vorbeşte despre „nişte exorcişti iudei, care umblau din loc în loc“ (Faptele 19:13). Cînd Isus Cristos i-a condamnat pe farisei, el a adăugat: „Voi înconjuraţi marea şi uscatul ca să faceţi un prozelit“ (Matei 23:15). Isus însuşi era un ministru itinerant. El i-a instruit pe apostolii şi pe discipolii săi să-l imite predicînd nu numai în Iudeea şi Samaria, ci „pînă la marginile pămîntului“. — Faptele 1:8.

În timpul călătoriilor lor, continuatorii lui Isus au întîlnit şi predicatori neiudei. La Atena, Pavel a intrat în contradicţie cu filozofii epicurieni şi stoici (Faptele 17:18). Peste tot în Imperiul Roman, filozofii cinici practicau persuasiunea prin discursuri. Adepţii lui Isis şi Serapis îşi extindeau influenţa asupra femeilor şi sclavilor oferindu-le promisiuni de egalitate socială şi religioasă cu bărbaţii liberi. Cultele fertilităţii din Orient au furnizat punctul de plecare pentru numeroasele religii care practicau mistere ale lumii greco-romane. Promisiunea unei expieri a păcatului şi dorinţa de a se împărtăşi din secretele divine au atras adepţi spre zeităţi false cum ar fi Demeter, Dionysos şi Cybelle.

Cum erau acoperite cheltuielile?

O călătorie era însă costisitoare. Pe lîngă cheltuieli de transport, vamale şi de navigaţie, cei ce călătoreau aveau nevoie de hrană, cazare, lemne de foc, îmbrăcăminte şi îngrijiri medicale. Predicatorii, învăţătorii, filozofii şi misticii îşi satisfăceau aceste necesităţi în cinci moduri principale. 1) Predau contra unui salariu; 2) acceptau să efectueze unele servicii umile sau să practice unele meserii; 3) acceptau ospitalitatea şi donaţiile benevole; 4) se ataşau de nişte protectori bogaţi, adeseori ca pedagogi; şi 5) cerşeau. Pentru a se pregăti în vederea unor respingeri, celebrul cerşetor cinic Diogene cerşea milostenie chiar şi de la statui lipsite de viaţă.

Pavel avea cunoştinţă despre unii predicatori care pretindeau că sînt miniştri creştini, dar care, asemenea unor filozofi greci, se făceau prieteni cu cei bogaţi şi furau de la cei săraci. El a mustrat congregaţia din Corint, spunînd: „Voi suportaţi pe oricine . . . care devorează ceea ce aveţi, care apucă ceea ce aveţi“ (2 Corinteni 11:20, NW). Isus Cristos nu a apucat nimic şi nici Pavel şi colaboratorii lui nu au făcut-o. Dar evangheliştii lacomi din Corint erau „nişte apostoli mincinoşi, nişte lucrători vicleni“ şi miniştri ai lui Satan. — 2 Corinteni 11:13–15.

Instrucţiunile date de Isus discipolilor săi au exclus ideea de a preda pentru bani. „Fără plată aţi primit, fără plată să daţi“, a sfătuit el (Matei 10:8). Deşi faptul de a cerşi era un lucru obişnuit, totuşi în acel timp era privit cu dispreţ. Într-una din ilustrările sale, Isus îl descrie pe un anumit administrator care spune: „Să cerşesc, mi-e ruşine“ (Luca 16:3). Aşadar, niciodată în naraţiunea biblică nu-i observăm pe continuatorii fideli ai lui Isus solicitînd bani sau bunuri. Ei au trăit potrivit principiului: „Cine nu vrea să lucreze, nici să nu mănînce“. — 2 Tesaloniceni 3:10.

Isus i-a încurajat pe discipolii săi să se îngrijească de necesităţile lor în două moduri. În primul rînd, ei puteau, aşa cum s-a exprimat Pavel, „să trăiască prin intermediul veştii bune“. Cum? Acceptînd o ospitalitate manifestată în mod benevol (1 Corinteni 9:14, NW; Luca 10:7). În al doilea rînd, ei se puteau întreţine singuri din punct de vedere material. — Luca 22:36.

Principii aplicate de Pavel

Cum a aplicat Pavel principiile arătate anterior? Ei bine, cu referire la a doua călătorie misionară a apostolului, Luca a scris: „După ce am pornit din Troa, am mers cu corabia drept la Samotracia şi a doua zi la Neapolis. De acolo ne-am dus la Filipi, care este cea dintîi cetate din acel ţinut al Macedoniei, o colonie romană. În cetatea aceasta am stat cîteva zile“. Ei personal s-au îngrijit de toată călătoria, hrana şi cazarea pe care le implica ea. — Faptele 16:11, 12.

În cele din urmă, o femeie numită Lidia a acceptat „cele vorbite de Pavel. După ce a fost botezată ea şi casa ei, ne-a rugat şi ne-a zis: «Dacă mă socotiţi credincioasă Domnului, intraţi şi rămîneţi în casa mea.» Şi ne-a constrîns să intrăm“ (Faptele 16:13–15). Probabil, datorită ospitalităţii Lidiei, cel puţin în parte, Pavel le-a putut scrie confraţilor săi de credinţă din Filipi: „Mulţumesc Dumnezeului meu pentru toată amintirea pe care o am despre voi. Totdeauna, în toate rugăciunile mele mă rog pentru voi toţi, cu bucurie, pentru toată părtăşia voastră la Evanghelie, din cea dintîi zi pînă acum“. — Filipeni 1:3–5.

Luca citează numeroase exemple de persoane care i-au primit cu bucurie pe aceşti lucrători creştini itineranţi (Faptele 16:33, 34; 17:7; 21:7, 8, 16; 28:2, 7, 10, 14). În scrisorile sale inspirate, Pavel a recunoscut şi a exprimat mulţumiri pentru ospitalitatea şi darurile pe care le-a primit (Romani 16:23; 2 Corinteni 11:9; Galateni 4:13, 14; Filipeni 4:15–18). Totuşi, nici el, nici asociaţii săi nu au dat de înţeles că trebuia să li se acorde daruri sau sprijin financiar. Martorii lui Iehova pot spune că această atitudine excelentă se vede şi azi în rîndurile supraveghetorilor itineranţi.

Ei nu depindeau de ospitalitate

Pavel nu depindea de ospitalitate. El învăţase o meserie care îi pretindea o muncă asiduă şi multe ore de lucru, dar nu-i aducea decît un salariu mic. Cînd apostolul a ajuns ca misionar în Corint, „a găsit pe un iudeu, numit Acuilla . . . împreună cu soţia lui, Priscila . . . A venit la ei şi fiindcă erau de aceeaşi meserie, a rămas la ei şi lucrau; căci erau de meserie făcători de corturi“. — Faptele 18:1–3.

Mai tîrziu, în Efes, Pavel lucra încă asiduu (compară cu Faptele 20:34; 1 Corinteni 4:11, 12). Poate că se specializase să lucreze cu cilicium, o pînză de cort aspră, din păr de capră, originară din regiunea sa natală. Vi-l puteţi imagina pe Pavel şezînd pe un taburet, aplecat pe masa de lucru, tăind şi cosînd pînă noaptea tîrziu. Întrucît zgomotul din atelier era probabil foarte mic, ceea ce permitea posibilitatea de a vorbi în timpul lucrului, Pavel a avut, poate, ocazia să depună mărturie proprietarului atelierului, lucrătorilor, sclavilor, clienţilor şi prietenilor acestuia. — Compară cu 1 Tesaloniceni 2:9.

Misionarul Pavel a refuzat să-şi comercializeze ministerul sau să lase în vreun fel impresia că trăia utilizînd Cuvîntul lui Dumnezeu pentru un cîştig financiar. El le-a spus tesalonicenilor: „Voi înşivă ştiţi ce trebuie să faceţi ca să ne urmaţi; căci noi n-am umblat în neorînduială între voi. N-am mîncat fără plată pîinea nimănui, ci lucrînd din greu şi obosindu-ne, am muncit noapte şi zi, ca să nu fim povară nimănui dintre voi. Nu că n-am fi avut dreptul acesta, dar am vrut să vă dăm în noi înşine un exemplu, ca să ne urmaţi“. —2 Tesaloniceni 3:7–9.

Imitatori din secolul al XX-lea

Pînă în ziua de azi, Martorii lui Iehova urmează exemplul excelent al lui Pavel. Bătrînii şi slujitorii ministeriali nu primesc un salariu, nici măcar o subvenţie din partea congregaţiilor pentru care slujesc. Dimpotrivă, ei asigură cele necesare familiilor lor la fel ca oricare alt creştin, majoritatea avînd un loc de muncă. Miniştrii pionieri cu timp integral se întreţin şi ei singuri, mulţi lucrînd suficient de mult pentru satisfacerea necesităţilor fundamentale. În fiecare an, unii Martori călătoresc pe propria lor cheltuială pentru a predica în regiuni îndepărtate unde rareori se ajunge cu vestea bună. Dacă unele familii din locurile respective îi invită la ei la masă sau le oferă adăpost, ei apreciază lucrul acesta, dar nu abuzează de această ospitalitate.

Toată activitatea de predicare şi de predare a Martorilor lui Iehova este voluntară, şi ei nu pretind niciodată plată pentru ministerul lor. Totuşi, unele donaţii modeste în vederea lucrării lor mondiale de predicare sînt acceptate şi sînt expediate în acest scop la Watch Tower Society (Matei 24:14). Ministerul Martorilor nu este în nici un fel comercial. Asemenea lui Pavel, fiecare dintre ei poate spune pe drept cuvînt: „V-am vestit fără plată Evanghelia lui Dumnezeu“ (2 Corinteni 11:7). Martorii lui Iehova nu sînt „vînzători ambulanţi ai cuvîntului lui Dumnezeu“.

[Chenarul de la pagina 27]

CUM CONTRIBUIE UNII CREŞTINI LA LUCRAREA DE PREDICARE A REGATULUI

◻ CONTRIBUŢII PENTRU LUCRAREA DE PREDICARE: Mulţi pun deoparte sau prevăd în buget o anumită sumă pe care o depun în cutiile de contribuţii cu eticheta „Contribuţii pentru lucrarea de predicare — Matei 24:14“. În fiecare lună, congregaţiile expediază aceste sume fie sediului mondial din Brooklyn, New York, fie celui mai apropiat birou de filială.

◻ DARURI: Donaţii voluntare de bani pot fi trimise direct la Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania, 25 Columbia Heights, Brooklyn, New York 11201, sau la biroul de filială local. Pot fi donate şi bijuterii sau alte obiecte de valoare. Aceste contribuţii trebuie să fie însoţite de o scurtă scrisoare în care să se arate că sînt în exclusivitate un dar.

◻ ARANJAMENTUL DONAŢIEI CONDIŢIONATE: Watch Tower Society poate deţine bani în depozit fiduciar pînă la moartea donatorului, cu prevederea ca, în caz de nevoie, banii să fie returnaţi donatorului.

◻ ASIGURARE: Watch Tower Society poate fi numită beneficiară a unei poliţe de asigurare pe viaţă sau în cadrul unei dispoziţii de pensie. Watch Tower Society trebuie informată în cazul efectuării unui astfel de aranjament.

◻ CONTURI BANCARE: Conturi bancare, certificate de depunere, ori conturi individuale de pensie pot fi trecute la Watch Tower Society în depozit fiduciar sau pot fi convertite în conturi plătibile la deces, în conformitate cu reglementările bancare locale. Watch Tower Society trebuie informată în cazul efectuării unor astfel de aranjamente.

◻ ACŢIUNI ŞI OBLIGAŢIUNI: Acţiuni şi obligaţiuni pot fi donate la Watch Tower Society fie sub formă de dar în exclusivitate, fie sub forma unui aranjament prin care veniturile vor fi vărsate în continuare donatorului.

◻ BUNURI IMOBILIARE: Bunuri imobiliare vandabile pot fi donate la Watch Tower Society fie sub formă de dar în exclusivitate, fie sub forma rezervării dreptului de proprietate pe viaţă pentru donator, acesta putînd continua să locuiască în imobil pe tot parcursul vieţii sale. Watch Tower Society trebuie contactată înainte de a i se transfera în mod legal un bun imobiliar.

◻ TESTAMENTE ŞI ACTE FIDUCIARE: Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania poate primi moştenire proprietăţi sau bani prin intermediul unui testament întocmit în mod legal, sau poate fi numită beneficiară a unui contract fiduciar. Un contract întocmit în folosul unei organizaţii religioase s-ar putea bucura de anumite scutiri fiscale. O copie a testamentului sau a contractului fiduciar trebuie trimisă la Watch Tower Society.

Pentru informaţii suplimentare referitoare la aceste probleme, adresaţi-vă în scris Biroului filialei.

[Chenarul de la pagina 29]

EA A DORIT SĂ AJUTE

TIFFANY, în vîrstă de unsprezece ani, este o elevă din Baton Rouge, Louisiana, S.U.A. Recent, această tînără Martoră a lui Iehova a pregătit o lucrare pe tema „Instruirea în America“. Drept urmare, părinţii fetiţei, şi ei Martori, au primit această scrisoare din partea directorului şcolii:

„În cursul săptămînii dedicate Instruirii în America, se citeşte prin interfon o lucrare remarcabilă pentru toate clasele. Am avut plăcerea să folosesc în această dimineaţă lucrarea lui Tiffany. Ea este cu adevărat o tînără deosebită. Este echilibrată, cu încredere în sine, talentată şi amabilă. Rareori am văzut un elev de clasa a şasea cu atît de multe calităţi de acest fel. Tiffany este o comoară pentru şcoala noastră“.

Tiffany a cîştigat primul loc la concursul de lucrări. După aceea, ea a scris la Watch Tower Society şi a spus: „Probabil că am cîştigat concursul numai datorită publicaţiei Questions Young People Ask—Answers That Work (Tinerii se întreabă — Răspunsuri practice) . . . Am folosit capitolele referitoare la instruire . . . Vă mulţumesc foarte mult pentru publicarea acestei cărţi utile şi înviorătoare. Pentru lucrarea mea cîştigătoare am primit şapte dolari. Contribui cu aceşti 7 dolari, plus încă 13, în total 20 de dolari, la lucrarea mondială de predicare . . . Cînd voi creşte mare, sper totodată să slujesc ca voluntar în serviciul Betel“.

[Legenda fotografiei de la pagina 26]

Uneori, Pavel şi-a cîştigat cele necesare vieţii confecţionînd corturi