Este aproape ‘noua ordine mondială’ de natură umană?
1. Cum s-a exprimat în ultimii ani dorinţa de a avea o libertate politică mai mare?
ASTĂZI milioane de oameni sînt în sclavia religiei false şi mulţi optează să rămînă aşa. În acelaşi timp, tot mai mulţi pretind libertăţi politice. Evenimentele extraordinare care au avut loc în ultimii ani în Europa răsăriteană şi în alte locuri au demonstrat că oamenii doresc forme de guvernare mai libere. Drept rezultat, mulţi afirmă că o nouă eră a libertăţii este aproape. Preşedintele Statelor Unite a numit-o „o nouă ordine mondială“. Într-adevăr, conducători din întreaga lume declară că războiul rece şi cursa înarmărilor s-au terminat şi că o eră nouă a păcii a apărut pentru omenire. — Compară cu 1 Tesaloniceni 5:3.
2, 3. Ce stări acţionează împotriva unei libertăţi reale?
2 Însă, chiar dacă eforturile umane au avut drept rezultat mai puţine arme şi forme de guvernare mai libere, există realmente o adevărată libertate? Nu, şi aceasta din cauza problemelor deosebite care există în toate naţiunile, inclusiv în cele democratice unde numărul celor săraci creşte şi milioane de oameni se zbat să supravieţuiască din punct de vedere economic. Un raport al Naţiunilor Unite afirmă că, în pofida progreselor din ştiinţă şi medicină, în fiecare zi mor pe glob în medie 40 000 de copii din cauza malnutriţiei sau a unor boli care pot fi prevenite. Un expert în acest domeniu a spus: „Sărăcia prezintă caracteristici structurale care ameninţă realmente viitorul omenirii“.
3 În plus, un număr mai mare ca oricînd de oameni ajung victime ale criminalităţii, care devine din ce în ce mai violentă. Ura rasială, politică şi religioasă fărîmiţează diverse ţări. În unele locuri situaţia nu este departe de acel timp viitor descris la Zaharia 14:13, cînd oamenii vor fi „atît de încurcaţi şi de înspăimîntaţi, încît fiecare îl [va] apuca pe omul de lîngă el şi îl [va] ataca“ (Today’s English Version). Abuzul de droguri şi bolile transmisibile sexual au luat proporţii epidemice. Milioane de oameni sînt infectaţi de SIDA; numai în Statele Unite au murit deja din această cauză peste 120 000 de persoane.
Sclavia păcatului şi a morţii
4, 5. Indiferent de faţetele libertăţii care există astăzi, ce fel de sclavie îi ţine în gheare pe oameni?
4 Totuşi, chiar dacă nu ar exista nici una dintre aceste stări rele, oamenii tot nu s-ar bucura de adevărata libertate. Toţi ar fi încă în sclavie. De ce stau lucrurile astfel? Să ilustrăm: Ce ar fi dacă un dictator oarecare ar aduce în stare de sclavie pe fiecare om de pe pămînt şi i-ar ucide pe toţi? În realitate, acest lucru s-a întîmplat cu omenirea atunci cînd primii noştri părinţi s-au răzvrătit împotriva lui Dumnezeu şi au devenit sclavi sub guvernarea opresivă a Diavolului. — 2 Corinteni 4:4.
5 Cînd Dumnezeu i-a creat pe oameni, el a avut drept scop ca ei să trăiască pentru totdeauna în perfecţiune pe pămînt, într-un paradis, aşa cum reiese din Geneza capitolele 1 şi 2. Dar, din cauză că strămoşul nostru Adam s-a răzvrătit împotriva lui Dumnezeu, noi toţi ne aflăm sub sentinţa morţii încă din momentul cînd sîntem concepuţi: „Printr-un singur om [Adam, capul familiei umane] a intrat păcatul în lume şi prin păcat moartea, şi astfel moartea s-a extins la toţi oamenii“. Aşa cum declară Biblia, „moartea a domnit ca rege“ (Romani 5:12, 14, NW). Astfel, indiferent cît de multă libertate am avea personal, toţi sîntem în sclavia păcatului şi a morţii.
6. De ce nu a existat decît o mică ameliorare în ce priveşte perspectiva de viaţă în perioada de cînd a fost scris Psalmul 90:10?
6 Mai mult decît atît, viaţa de care ne bucurăm în prezent este foarte limitată. Chiar pentru cei favorizaţi, este de numai cîteva decenii. Pentru cei defavorizaţi, este de numai cîţiva ani sau mai puţin. Iar un nou studiu afirmă: „Ştiinţa şi medicina au împins perspectiva de viaţă umană la limitele ei naturale“. Acest lucru se datorează faptului că sistemul nostru genetic are încorporate în el imperfecţiunea şi moartea, ca rezultat al păcatului lui Adam. Cît de trist este faptul că, în condiţiile în care trăim 70 sau 80 de ani, atunci cînd ar trebui să devenim mai înţelepţi şi mai capabili să ne bucurăm de viaţă, corpurile noastre se prăbuşesc şi sfîrşim în ţărînă! — Psalmul 90:10.
7. De ce oamenii nu vor putea fi niciodată sursa adevăratei libertăţi pe care o dorim şi de care avem nevoie?
7 Ce fel de guvernare umană ar putea împiedica exercitarea acestei sclavii a păcatului şi a morţii? Nici una. Nici un reprezentant guvernamental, nici un savant, nici un medic de nicăieri nu ne poate face liberi de îmbolnăviri, de îmbătrînire şi de moarte, nici unul nu poate elimina nesiguranţa, nedreptatea, criminalitatea, foametea şi sărăcia (Psalmul 89:48). Oricît de bine intenţionaţi ar fi oamenii, le este imposibil să devină sursa adevăratei libertăţi pe care o dorim şi de care avem nevoie. — Psalmul 146:3.
Întrebuinţarea greşită a voinţei libere
8, 9. Ce anume a adus omenirea în situaţia ei tristă din prezent?
8 Familia umană se află în această situaţie tristă din cauză că Adam şi Eva şi-au întrebuinţat în mod greşit voinţa liberă. Întîia epistolă a lui Petru 2:16 spune, conform cu The Jerusalem Bible: „Purtaţi-vă ca nişte oameni liberi şi nu vă utilizaţi niciodată libertatea ca o scuză pentru răutate“. Aşadar, este limpede că Dumnezeu nu şi-a propus niciodată ca libertatea omului să fie nelimitată. Ea urma să fie exercitată în limitele legilor lui Dumnezeu, care erau drepte şi ar fi contribuit la folosul fiecărei persoane. Iar aceste limite erau suficient de largi pentru a-i permite fiecăruia o mare libertate de opţiune, astfel încît guvernarea lui Dumnezeu nu putea fi niciodată opresivă. — Deuteronomul 32:4.
9 Primii noştri părinţi au ales însă să decidă singuri ce era corect şi ce era greşit. Întrucît au ieşit în mod deliberat de sub guvernarea lui Dumnezeu, el şi-a retras sprijinul de la ei (Geneza 3:17–19). Ei au devenit astfel imperfecţi, fapt care a avut drept rezultat boala şi moartea. În loc să moştenească libertatea, omenirea a ajuns în sclavia păcatului şi a morţii. Oamenii au devenit, de asemenea, supuşi capriciilor unor conducători umani imperfecţi şi, adeseori, plini de cruzime. — Deuteronomul 32:5.
10. Cum a tratat Iehova problemele într-un mod iubitor?
10 Dumnezeu le-a permis oamenilor acest experiment de aşa-zisă libertate totală numai pentru o perioadă limitată de timp. El a ştiut că rezultatele vor demonstra, mai presus de orice îndoială, faptul că guvernarea umană independentă de Dumnezeu nu poate avea succes. Dat fiind faptul că voinţa liberă, exercitată în mod corect, este o astfel de comoară, Dumnezeu, în iubirea sa, în loc să-şi retragă darul voinţei libere a permis în mod temporar ceea ce s-a întîmplat.
‘Omul nu-şi poate dirija paşii’
11. Cum a susţinut istoria exactitatea Bibliei?
11 Relatările istoriei au demonstrat exactitatea cuvintelor exprimate în Ieremia capitolul 10, versetele 23 şi 24, NW: „Nu-i aparţine omului care umblă nici măcar să-şi dirijeze paşii. Corectează-mă, o, Iehova“. Istoria a mai demonstrat şi exactitatea cuvintelor din Eclesiastul 8:9, care declară: „Un om stăpîneşte peste alt om, ca să-l facă nenorocit“. Cît este de adevărat! Familia umană a trecut dintr-o nenorocire în alta, şi toţi au avut drept sfîrşit mormîntul. Apostolul Pavel a descris în mod exact situaţia cînd a spus, aşa cum este consemnat la Romani 8:22, NW: „Ştim că pînă acum toată creaţia continuă să geamă împreună şi să sufere împreună“. Da, independenţa faţă de legile lui Dumnezeu a fost dezastruoasă.
12. Ce spun unele surse laice despre libertatea totală?
12 Cartea Inquisition and Liberty comenta despre libertate astfel: „Independenţa în sine nu este neapărat o virtute: nu este un lucru de care să fii mîndru fără nici o rezervă. Ea poate fi, în realitate, una dintre cele mai degradate forme de egoism . . . Omul nu este şi nu poate fi, fără să pretindă ceva absurd, o creatură complet independentă, chiar dacă aspiră să fie“. Iar prinţul Filip al Angliei spunea odată: „Libertatea de a se deda oricărui capriciu şi instinct poate fi ceva atrăgător, dar experienţa ne învaţă de fiecare dată că libertatea fără autorestricţie . . . şi comportamentul lipsit de consideraţie faţă de alţii este cea mai sigură cale de a distruge calitatea vieţii unei comunităţi, indiferent cît este de bogată“.
Cine ştie cel mai bine?
13, 14. Numai cine poate furniza adevărata libertate pentru familia umană?
13 Cine ştie cel mai bine cum trebuie organizată o gospodărie — nişte părinţi iubitori, capabili şi cu experienţă sau nişte copii mici? Răspunsul este limpede. Tot la fel, Creatorul oamenilor, Tatăl nostru ceresc, ştie ce anume este cel mai bine pentru noi. El ştie cum trebuie organizată şi condusă societatea umană. El ştie cum trebuie reglementată voinţa liberă pentru a-i aduce fiecărui individ foloasele adevăratei libertăţi. Numai atotputernicul Dumnezeu, Iehova, ştie cum să scoată familia umană din sclavia ei şi să furnizeze adevărata libertate pentru toţi. — Isaia 48:17–19.
14 În Cuvîntul său, la Romani 8:21, NW, Iehova face această promisiune înviorătoare: „Însăşi creaţia va fi şi ea eliberată din sclavia descompunerii, ca să aibă glorioasa libertate a copiilor lui Dumnezeu“. Da, Dumnezeu promite că va elibera complet familia umană din starea ei mizerabilă din prezent. Articolul care urmează va dezbate modul în care va avea loc lucrul acesta.
Cum aţi răspunde?
(Recapitularea paginilor 3 pînă la 8)
◻ De ce caută oamenii cu atîta ardoare libertatea?
◻ În ce moduri au devenit oamenii sclavi de-a lungul istoriei?
◻ De ce a permis Iehova întrebuinţarea greşită a voinţei libere atît de mult timp?
◻ Numai cine poate aduce adevărata libertate întregii omeniri, şi de ce?
[Legenda fotografiei de la pagina 7]
Durata vieţii omului este aproape aceeaşi cu cea consemnată cu 3 500 de ani în urmă la Psalmul 90:10
[Provenienţa fotografiei]
Cu amabilitatea lui British Museum