Adevărata libertate — din ce sursă?
„Nu-i aparţine omului care umblă nici măcar să-şi dirijeze paşii. Corectează-mă, o, Iehova.“ — IEREMIA 10:23, 24, NW.
1, 2. Cum privesc mulţi oameni libertatea, dar ce altceva trebuie luat în considerare?
FĂRĂ ÎNDOIALĂ că apreciaţi adevărata libertate. Doriţi să fiţi liberi să vă exprimaţi propriile concepţii, liberi să decideţi unde şi cum să trăiţi. Doriţi să vă alegeţi munca pe care să o efectuaţi, să vă alegeţi hrana, muzica, prietenii. Aveţi preferinţe cu privire la multe lucruri, mari sau mici. Nici un om normal nu doreşte să fie în sclavia unor conducători dictatoriali, avînd o libertate de alegere redusă sau inexistentă.
2 Dar, n-aţi dori totodată o lume în care împreună cu voi să beneficieze şi alţii de adevărata libertate? N-aţi dori o lume în care libertatea să fie ocrotită, astfel încît viaţa fiecăruia să-şi poată găsi exprimarea cea mai deplină? Iar, dacă ar fi posibil, n-aţi dori, de asemenea, o lume liberă de frică, criminalitate, foamete, sărăcie, poluare, boli şi războaie? Cu certitudine, aceste faţete ale libertăţii sînt foarte de dorit.
3. De ce preţuim libertatea?
3 De ce căutăm noi oamenii cu atîta ardoare libertatea? Biblia declară: „Unde este Duhul Domnului [spiritul lui Iehova, NW], acolo este libertate“ (2 Corinteni 3:17). Aşadar, Iehova este Dumnezeul libertăţii. Şi dat fiind faptul că ne-a creat ‘după chipul şi asemănarea’ sa, el ne-a dotat cu voinţă liberă astfel încît să putem aprecia şi beneficia de libertate. — Geneza 1:26.
Abuz de libertate
4, 5. Cum s-a abuzat de libertate pe parcursul istoriei?
4 Pe parcursul istoriei, milioane de oameni au fost făcuţi sclavi, au fost torturaţi sau ucişi pentru că alţii şi-au întrebuinţat în mod greşit voinţa liberă. Biblia relatează că, în urmă cu circa 3 500 de ani, „egiptenii au obligat pe fiii lui Israel la o muncă aspră. Le-au făcut viaţa amară prin lucrări grele“ (Exodul 1:13, 14). The Encyclopedia Americana afirmă că în secolul al IV-lea î.e.n., sclavii din Atena şi din alte două oraşe greceşti depăşeau la număr populaţia de oameni liberi în proporţie de 4 la 1. Aceeaşi sursă adaugă: „La Roma, sclavul nu avea iniţial nici un fel de drepturi. El putea fi omorît pentru cel mai mic delict“. Compton’s Encyclopedia consemnează: „La Roma, munca sclavilor constituia fundamentul statului. . . . Pe ogoare sclavii munceau adeseori în lanţuri. Noaptea ei erau legaţi unul de altul şi aruncaţi în nişte închisori mari care erau pe jumătate îngropate în pămînt“. Dat fiind că mulţi sclavi fuseseră altădată liberi, imaginaţi-vă amărăciunea acestor vieţi zdrobite!
5 Timp de secole, creştinătatea s-a angajat într-un comerţ opresiv cu sclavi. The World Book Encyclopedia spune: „Din anii 1 500 pînă în 1 800 europenii au transportat din Africa în emisfera vestică aproximativ 10 milioane de sclavi negri“. În secolul al XX-lea, milioane de captivi au fost puşi să muncească pînă cînd au murit sau au fost ucişi în lagărele de concentrare naziste ca o expresie a politicii guvernului. Printre victime au fost mulţi Martori ai lui Iehova care fuseseră întemniţaţi pentru că refuzau să sprijine criminalul regim nazist.
Sclavia religiei false
6. Cum i-a făcut religia falsă sclavi pe oameni în Canaanul antic?
6 Există, de asemenea, sclavia care rezultă din aderarea la o religie falsă. De exemplu, în Canaanul antic erau sacrificaţi copii lui Moloh. Se spune că în interiorul unei statui uriaşe a acestui dumnezeu fals se afla un cuptor încins. Copii vii erau aruncaţi în braţele întinse ale acestei statui, căzînd prin ele în flăcările de dedesubt. Chiar unii israeliţi au practicat această închinare falsă. Dumnezeu declară că ei ‘au trecut prin foc lui Moloh pe fiii şi fiicele lor: lucru pe care nu li-l poruncisem; şi nici nu-Mi trecuse prin gînd că au să facă asemenea grozăvii’ (Ieremia 32:35). Ce foloase le-a adus Moloh închinătorilor săi? Unde sînt astăzi acele naţiuni canaanite şi închinarea adusă lui Moloh? Toate au dispărut. Aceasta a fost o închinare falsă, bazată nu pe adevăr, ci pe minciuni. — Isaia 60:12.
7. Ce practică îngrozitoare făcea parte din religia aztecă?
7 Cu secole în urmă, aztecii din America Centrală erau şi ei sclavi ai unei religii false. Fiecare avea dumnezeul său personal, forţele naturii erau adorate ca dumnezei, fiecare dintre diversele activităţi ale vieţii zilnice îşi avea dumnezeul ei, plantele îşi aveau dumnezeii lor, chiar şi sinuciderile aveau un dumnezeu. Cartea The Ancient Sun Kingdoms of the Americas relatează: „Guvernarea Mexicului aztec era organizată de sus pînă jos astfel încît să poată susţine şi în felul acesta să îmblînzească puterile nevăzute, acordîndu-le cît mai multe inimi umane posibil. Sîngele era băutura zeilor. Pentru a obţine un număr corespunzător de victime dintre prizonieri, ca jertfe pentru aceşti zei, existau încontinuu mici războaie“. Cînd un mare templu piramidă a fost inaugurat în 1486, mii de victime „au fost aşezate în şir aşteptînd să fie întinse pe piatra de sacrificare. Inimile lor erau smulse şi ţinute pentru o clipă spre soare“ pentru a-l linişti pe zeul soare. The World Book Encyclopedia spune: „Uneori închinătorii mîncau părţi din corpul victimei“. Totuşi, aceste practici nu au salvat Imperiul Aztec, nici religia lui falsă.
8. Ce a avut de spus un ghid turistic în legătură cu un măcel modern mult mai mare decît cel care avea loc printre azteci?
8 Odată, nişte turişti vizitau un muzeu în care se afla o vitrină cu un tablou care prezenta nişte preoţi azteci smulgînd inima unui tînăr. Cînd ghidul turistic le-a explicat exponatul, cineva din grup a scos o exclamaţie de groază. Atunci ghidul a spus: „Observ că sînteţi tulburaţi de această practică a aztecilor de a-i sacrifica pe tineri unor zei păgîni. Dar, în secolul al XX-lea, milioane de tineri au fost sacrificaţi zeului războiului. Este vreo diferenţă?“ Este o realitate faptul că, în război, conducătorii religioşi ai tuturor naţiunilor se roagă pentru victorie şi binecuvîntează armatele, chiar dacă în cele două tabere opuse se află deseori oameni de aceeaşi religie care se ucid unii pe alţii. — 1 Ioan 3:10–12; 4:8, 20, 21; 5:3.
9. Ce practică seceră mai multe vieţi tinere decît oricare alta din istorie?
9 Sacrificarea tinerilor lui Moloh, zeilor azteci sau războiului este depăşită de uciderea prin avorturi a unor copii încă nenăscuţi, cifrele fiind de aproximativ 40 pînă la 50 de milioane anual în întreaga lume. Numărul copiilor avortaţi doar în ultimii trei ani este mai mare decît cei o sută de milioane de oameni ucişi în toate războaiele acestui secol. În fiecare an sînt avortaţi de cîteva ori mai mulţi copii decît numărul total al victimelor ucise în cei 12 ani de guvernare nazistă. În ultimele decenii au fost avortaţi de mii de ori mai mulţi copii decît toţi cei sacrifcaţi lui Moloh sau zeilor azteci. Totuşi, multe persoane (dacă nu majoritatea) cărora li s-a efectuat un avort, sau care l-au realizat, au o religie.
10. Care este o altă modalitate prin care oamenii devin sclavi ai religiei false?
10 Religia falsă îi face pe oameni sclavi şi în alte moduri. De exemplu, mulţi cred că cei decedaţi sînt vii în lumea spiritelor. Un rezultat al acestei credinţe false este frica de strămoşii morţi şi închinarea adusă acestora pentru a obţine nişte presupuse foloase din partea lor. Acest lucru îi face pe oameni să devină sclavi ai unor vrăjitori, medii spiritiste şi clerici care sînt chemaţi pentru a acorda ajutor, cum se presupune, celor vii pentru a-i îmblînzi pe cei morţi. S-ar putea însă foarte bine ridica întrebarea: Există vreo cale de ieşire dintr-o astfel de sclavie? — Deuteronomul 18:10–12; Eclesiastul 9:5, 10.
[Legenda fotografiei de la paginile 4, 5]
Pe parcursul istoriei unii şi-au întrebuinţat în mod greşit voinţa liberă pentru a-i face sclavi pe alţii