Un minister pentru tine?

IEHOVA şi–a arătat generozitatea prin felul perfect în care a aprovizionat pămîntul pentru bucuria vieţii noastre. În mod generos, el a permis ca aceste provizii să rămînă chiar şi după răzvrătirea lui Adam şi a Evei. Ba, mai mult, el şi–a exprimat iubirea nemărginită prin trimiterea Fiului său ca să–i salveze pe oamenii credincioşi din dezastrul păcatului. — Matei 5:45; Ioan 3:16.

Cum putem noi reacţiona la o asemenea iubire? Isus a zis că trebuie să–l iubim pe Iehova, Dumnezeul nostru, cu toată inima, sufletul, mintea şi puterea noastră. Aceasta sugerează că îi datorăm închinare şi loialitate şi că trebuie să ne trăim viaţa în concordanţă cu voinţa sa. — Marcu 12:30; 1 Petru 4:2.

Dar ce implică efectuarea voinţei lui Dumnezeu? Există un serviciu pe care i–l putem aduce — un minister la care ar trebui să participăm?

Nevoia de miniştri

Bisericile au dezorientat oamenii în ce priveşte modul în care să ne închinăm şi să–i slujim lui Dumnezeu. Totuşi, Biblia arată că există o singură religie adevărată, „un singur Domn, o singură credinţă, un singur botez; . . . un singur Dumnezeu şi Tată al tuturor“. Isus a zis: „Închinătorii adevăraţi vor adora pe Tatăl în duh şi în adevăr.“ De aceea ei sînt sfătuiţi astfel: „Să aveţi toţi acelaşi fel de vorbire, să nu aveţi dezbinări între voi.“ — Efeseni 4:3-6; Ioan 4:23; 1 Corinteni 1:10.

Dezorientarea referitoare la identitatea adevăratei religii a început în Eden, cînd Satan a sfidat legitimitatea suveranităţii lui Iehova prin faptul că a pus la îndoială modul de guvernare al lui Dumnezeu (Geneza 3:1-6, 13). Satan sprijină acum această opoziţie faţă de Dumnezeu prin învăţături false răspîndite de miniştri religioşi înşelători care „îşi iau mereu înfăţişarea de miniştri ai dreptăţii“. Iată de ce Biblia spune: „Iubiţilor nu credeţi orice exprimare inspirată . . . deoarece mulţi profeţi falşi au ieşit în lume.“ — 2 Corinteni 11:14, 15, NW; 1 Ioan 4:1, NW.

Din fericire, Dumnezeu a luat măsuri ca să rezolve problema guvernării. După ce l–a trimis pe Fiul său să răscumpere omenirea, acum el l–a făcut pe Isus Rege al Regatului ceresc al lui Dumnezeu, dîndu–i autoritatea de a–l distruge pe Satan şi pe profeţii, sau miniştrii, săi. Lucrul acesta va asigura înfăptuirea voinţei lui Dumnezeu pe pămînt, spre veşnica binecuvîntare a oamenilor ascultători. — Daniel 7:13, 14; Evrei 2:9.

Satan a eclipsat aceste adevăruri (2 Corinteni 4:4). Astfel, este necesar să slujim ca miniştri ai lui Dumnezeu, demascînd minciunile lui Satan şi depunînd mărturie despre adevăr. Iehova nu ne forţează să efectuăm acest serviciu. El vrea ca noi, asemenea lui Isus, să ne oferim voluntar din apreciere faţă de el şi faţă de ce a făcut pentru noi. — Psalmul 110:3; Evrei 12:1-3.

Ministerul creştin

Isus „umbla din cetate în cetate şi din sat în sat, predicînd şi vestind Evanghelia împărăţiei lui Dumnezeu“ (Luca 8:1). De asemenea, el şi–a instruit discipolii pentru a fi miniştri ca el şi i–a trimis să predice (Matei 10:1-14, 27). Mai tîrziu, el i–a însărcinat să continue ministerul pînă la marginile pămîntului. — Matei 28:19, 20; Faptele 1:8.

Această însărcinare le revine adevăraţilor creştini, iar spiritul lui Dumnezeu îi mobilizează să predice. Aşa cum s–a petrecut la Penticosta din 33 e.n., toţi cei care acceptă vestea bună îşi asumă responsabilitatea de a face o declaraţie publică a credinţei lor. — Faptele 2:1-4, 16-21; Romani 10:9, 13-15.

Majoritatea oamenilor însă nu pot concepe să fie miniştri. Peter, un martor al lui Iehova, spune următoarele: „Deseori, oamenii din Germania consideră că este sub demnitatea lor să vorbească despre religie. «Asta e treaba clericilor», spun ei“. După spusele lui Tony, care este misionar de mai multe decenii, unii oameni din Anglia au spus: „Ceea ce spuneţi voi este bine şi cred că Martorii lui Iehova sînt nişte oameni minunaţi. Dar eu n–aş putea pur şi simplu să mă duc de la uşă la uşă.“ Ben a studiat un timp Biblia cu un nigerian care a spus: „Nu mă văd predicînd public din casă în casă; dar aş putea da bani congregaţiei voastre ca să–i ajute pe cei care sînt doritori să facă lucrul acesta.“ Da, majorităţii oamenilor le lipseşte credinţa şi convingerea necesare pentru ministerul creştin.

Cu toate acestea, predicarea publică este responsabilitatea tuturor membrilor congregaţiei creştine, indiferent de vîrstă sau sex. Ea nu revine doar bătrînilor şi slujitorilor ministeriali, care «sînt în frunte», ci şi creştinilor în general. Toţi sînt îndemnaţi: «Oferţi–i . . . lui Dumnezeu o jertfă de laudă, adică rodul buzelor care fac o declaraţie publică pentru numele său. Ascultaţi de cei care sînt în fruntea voastră.» — Evrei 13:15, 17, NW.

Adresîndu–se unei mulţimi compozite în Predica de pe munte, Isus a zis: „Nu orişicine–Mi zice: «Doamne, Doamne!» va intra în împărăţia cerurilor, ci cel care face voia Tatălui Meu care este în ceruri.“ Cu o altă ocazie, el a arătat că efectuarea voinţei lui Dumnezeu include predicarea la cei necredincioşi. Discipolii săi îl îndemnau să renunţe să le predice unor samariteni ca să poată mînca, dar el le–a spus: „Mîncarea Mea este să fac voia Celui care M–a trimis şi să împlinesc lucrarea Lui.“ — Matei 7:21; Ioan 4:27-38.

Ar trebui ca aceasta să fie cariera ta?

Oamenii preferă de obicei să se ocupe de hrana materială şi de bogăţii. Dar la începutul Predicii de pe munte, Isus i–a sfătuit pe ascultătorii săi să nu urmărească cu asiduitate asemenea lucruri. „Mai degrabă“, a spus el, „strîngeţi–vă comori în cer . . . Continuaţi deci să căutaţi mai întîi regatul şi dreptatea Lui [Dumnezeu].“ — Matei 6:20, 33, NW.

A căuta mai întîi Regatul înseamnă a nu lăsa ca alte interese să ne eclipseze ministerul. Totuşi, făcînd astfel nu înseamnă să excludem toate celelalte lucruri. De exemplu, Biblia ne încurajează să nu neglijăm obligaţiile de familie reale. Aceste obligaţii sînt comune tuturor oamenilor. A le neglija înseamnă a acţiona într–un mod care este contrar credinţei creştine (1 Timotei 5:8). Şi totuşi, trebuie să facem, în măsura în care este posibil, tot ce putem în minister în timp ce ne achităm de celelalte responsabilităţi în mod echilibrat.

Isus a zis: „Evanghelia aceasta a împărăţiei va fi predicată . . . ca o mărturie pentru toate popoarele. Şi atunci va veni sfîrşitul“ (Matei 24:14). Contextul acestei profeţii plasează împlinirea ei în timpul nostru. Din 1914 încoace vestea bună este faptul că Regatul a fost împuternicit să acţioneze în folosul suveranităţii lui Iehova şi împotriva lui Satan şi a lumii lui (Apocalipsa 11:15-18). Trebuie să ne gîndim serios la ce implică acest lucru. Sfîrşitul va veni, iar noi trebuie să terminăm lucrarea de predicare înainte de aceasta. Vieţile oamenilor sînt în joc; noi putem ajuta la salvarea multora dintre ele.

Aspiraţi la un minister mai deplin

Pentru a împărtăşi altora vestea bună, mulţi dintre Martorii lui Iehova dedică zece sau mai multe ore lunar. Mii dintre ei petrec două sau mai multe ore pe zi în predicare ca pionieri auxiliari, iar alţii slujesc continuu ca pionieri regulari sau speciali. Ei înţeleg urgenţa acestei lucrări şi vor să participe la ea cît mai mult posibil pentru a o termina înainte de a veni sfîrşitul acestei lumi nefericite.

Eşti deja martor activ al lui Iehova? Atunci să aspiri la o participare mai deplină la serviciu. Îmbunătăţeşte–ţi eficienţa în predicare şi în predare, încercînd să înfăptuieşti mai mult în minister. Dacă ai posibilitatea să devii pionier, treci la fapte. Dacă împrejurările nu–ţi permit realmente să faci astfel, atunci încurajează–i pe cei care pot să aspire la acest serviciu.

Dacă nu eşti martor dedicat al lui Iehova, nu spune că ministerul nu este pentru tine. Un alt om, pe nume Peter, inginer mecanic, s–a opus cu îndîrjire ca soţia lui să participe la împărtăşirea veştii bune la alţii. „Cum să am eu o soţie care să predice din casă în casă?“ întreba el. După ani de zile în care a observat convingerea ei fermă referitoare la adevărul din Cuvîntul lui Dumnezeu, s–a hotărît să studieze şi el Biblia. Acum, la fel ca soţia sa, el este un ministru dedicat şi botezat al veştii bune.

Aşadar, nu te frustra singur de privilegiul de a–l sluji pe Iehova. Te îndemnăm să studiezi Biblia şi să te asociezi cu adevăraţii creştini la întrunirile lor. Aceasta te va ajuta să–ţi modelezi viaţa în conformitate cu dreptatea lui Dumnezeu şi să–ţi edifici o credinţă neclintită în scopurile sale. Dacă vei face progrese în acest sens, te vei califica şi tu pentru a deveni ministru al lui Dumnezeu. Atunci vei avea privilegiul de a participa la îndeplinirea poruncii lui Isus: „Duceţi–vă şi faceţi ucenici . . . Şi învăţaţi–i să păzească tot ce v–am poruncit!“ — Matei 28:19, 20.

Da, există un minister la care poţi să participi, şi, în ce te priveşte, este mai urgent ca niciodată să acţionezi astfel.

[Chenarul de la pagina 24]

O soră medicală care trebuie să se îngrijească de familie spune: „Călătoresc în fiecare zi peste o oră pînă la spitalul la care lucrez. Deci mă gîndeam că nu aş putea activa ca pionier auxiliar. Dar mi–am organizat cu atenţie activităţile pentru a participa la serviciul de teren dis–de–dimineaţă — înainte de a mă duce la muncă —, în timpul pauzelor şi în zilele libere. Vă puteţi imagina bucuria mea cînd, la sfîrşitul unei singure luni, petrecusem 117 ore în predicare! Am plasat 263 de reviste, 22 de abonamente şi am putut iniţia 3 studii biblice.“

[Chenarul de la pagina 27]

Michael are şapte copilaşi şi îndeplineşte o funcţie de răspundere la un colegiu din Nigeria. El este şi bătrîn într–o congregaţie creştină şi împărtăşeşte opinia a mii de Martori:

„Eu consider ministerul drept cariera mea şi întotdeauna îmi amintesc ce a spus Pavel: «Eu am plantat, Apolo a udat, dar Dumnezeu a făcut să crească.» Eu şi soţia mea «plantăm» în timpul scurtelor discuţii despre vestea bună din casă în casă. «Udăm» în sensul că facem vizite ulterioare celor care sînt interesaţi să–i învăţăm din Biblie, aşa cum a spus Isus că trebuie să facem. Studiile biblice săptămînale la domiciliu au ajutat un mare număr de persoane — în unele cazuri familii întregi — să ajungă la cunoaşterea adevărului.“