Căderea Babilonului este proclamată în Japonia
„A CĂZUT! A căzut Babilonul cel Mare care făcea ca toate naţiunile să bea vinul mîniei fornicaţiei sale!“ Această veste entuziasmantă anunţată de un înger a fost auzită pentru prima dată de apostolul Ioan la sfîrşitul secolului I. Totuşi, în timpul nostru, în cursul „zilei Domnului“ Martorii creştini ai lui Iehova au repetat această veste bună întregii omeniri. — Apocalips 1:10; 14:8.
Babilonul cel Mare reprezintă sistemul mondial al religiei false din care creştinătatea este partea cea mai vrednică de mustrare. Pe parcursul ’timpului sfîrşitului‘, Martorii lui Iehova au proclamat cu îndrăzneală judecăţile lui Iehova împotriva acestuia pe tot pămîntul (Daniel 12:4). De exemplu, ediţiile Turnului de Veghere din lunile aprilie şi mai anul trecut în mai multe limbi au conţinut articole pline de forţă care dezvăluiau vinovăţia religiei false şi anunţau apropiata sa distrugere. Peste 50 de milioane de exemplare din aceste ediţii au fost distribuite în lumea întreagă. Ce proclamare puternică a condamnării Babilonului celui Mare!
Japonia îşi intensifică activitatea
Japonia, bastion al şintoismului şi budismului ca părţi ale Babilonului celui Mare, a furnizat un frumos exemplu în ce priveşte entuziasmul cu care Martorii lui Iehova au primit aceste ediţii speciale. Serviciul nostru pentru Regat din decembrie 1988 (din Japonia) anunţa congregaţiile că pentru lunile aprilie şi mai era prevăzută o campanie specială de predicare. Ediţiile următoare ale Serviciului nostru pentru Regat, precum şi scrisorile trimise congregaţiilor şi colegiilor de bătrîni au reamintit importanţa faptului de a participa la această campanie specială de difuzare a periodicelor.
Rezultatul a fost remarcabil; cu ajutorul lui Iehova, în cursul celor două luni ale anului trecut, Japonia a primit o mărturie fără precedent.
Serviciul de pionier auxiliar
Anunţul dat în decembrie 1988 conţinea aceste cuvinte: „Noi vă îndemnăm să vă fixaţi obiectivul de a întreprinde serviciul de pionier auxiliar în timpul lunilor aprilie şi mai, dar mai ales în aprilie.“ Serviciul nostru pentru Regat din februarie 1989 relua această idee şi–i îndemna pe Martori „să–şi organizeze programul zilnic astfel încît un număr cît mai mare posibil de slujitori dedicaţi să activeze ca pionieri auxiliari în aprilie“.
Martorii au acordat un interes deosebit acestor apeluri repetate. Care a fost rezultatul? Un record fără precedent în ce priveşte numărul pionierilor auxiliari. În martie 1989, numărul pionierilor auxiliari atinsese deja o nouă cifră record de 24 115, dar în aprilie numărul lor aproape s–a dublat ajungînd la 41 055. Acest lucru dovedeşte că s–a depus un efort remarcabil!
În cursul celor două luni de activitate specială, în multe congregaţii majoritatea vestitorilor, dacă nu toţi, s–au angajat într–o formă sau alta a serviciului cu timp integral. Acest lucru a pretins adeseori multă organizare. O gospodină se îndoia că ar putea să reuşească, deoarece locuieşte în munţi la aproximativ 900 metri altitudine, unde transporturile publice sînt limitate. Totuşi, deoarece ea dorea într–adevăr să devină pionieră auxiliară, bătrînii au luat măsuri să o ajute în privinţa transportului şi ea a reuşit astfel să guste timp de o lună bucuria serviciului de pionier împreună cu toţi ceilalţi vestitori ai congregaţiei.
În congregaţia Otsuka (Takatsuki, prefectura Osaka) care numără 77 de vestitori, bătrînii au dat un frumos exemplu. Într–adevăr, toţi bătrînii şi slujitorii auxiliari figurau printre cei 73 de vestitori care participau la serviciul de pionier. Toţi tinerii vestitori botezaţi care merg încă la şcoală au activat şi ei ca pionieri. Spiritul de pionier manifestat de aceşti Martori tineri este o reflectare a ceea ce s–a putut observa în multe congregaţii. De exemplu, dintre cei 23 de adolescenţi botezaţi ai congregaţiei Heiwadai (prefectura Tokyo), 11 sînt pionieri permanenţi şi alţi 11 au intreprins serviciul de pionier auxiliar în aprilie. În această congregaţie, au fost în total 93 de pionieri în luna respectivă.
O zi specială de activitate
Serviciul nostru pentru Regat din luna martie, ediţia japoneză, i–a încurajat pe fraţi prin cuvintele: „Mulţi participă la difuzarea periodicelor nu numai în a doua şi a patra sîmbătă a lunii, ci şi în celelalte zile de sîmbătă. Îi felicităm pe fraţi pentru zelul lor! Şi în aprilie este prevăzut ca periodicele să fie difuzate în fiecare sîmbătă, dar depuneţi un efort special pentru ca ziua de 8 aprilie să fie o zi de difuzare a periodicelor, astfel încît în ziua respectivă toţi să poată participa la această activitate. Pentru a–i avertiza pe toţi cei care vor asculta, este necesar să distribuim pe scară largă aceste ediţii de actualitate.“ — Isaia 61:2; Apocalips 18:4, 5.
Ediţia japoneză din februarie, a Serviciului nostru pentru Regat a subliniat importanţa acestei lucrări vitale. Aici se spunea: „Fie ca toţi Martorii lui Iehova din Japonia, care depăşesc în prezent cifra de 130 000, să participe la difuzarea periodicelor în ziua de 8 aprilie!“ Bătrînii au fost îndemnaţi să programeze diferite modalităţi de difuzare a periodicelor în cursul zilei pentru ca un număr maxim de vestitori să poată lua parte la această activitate. Datorită atitudinii pozitive a bătrînilor şi sprijinului entuziast al celorlalţi vestitori, acea zi s–a bucurat de un succes răsunător. Putem spune că în ziua aceea, proclamarea judecăţilor lui Iehova asupra Babilonului celui Mare a atins în Japonia o amploare fără precedent.
De exemplu, bătrînii congregaţiei Ushioda din Yokohama au luat măsuri pentru ca predicarea să se facă timp de 13 ore, de la ora 7 dimineaţă pînă la ora 8 seara. Ei prevăzuseră două perioade de mărturie pe stradă, şi predicarea obişnuită din casă–n casă precum şi scurte perioade pentru a–i vizita pe aceia care nu fuseseră găsiţi cu ocazia primei vizite. Majoritatea vestitorilor au participat la cel puţin una din activităţile programate iar mulţi au luat parte aproape la toate activităţile prevăzute.
O activitate de predicare neîntreruptă a fost organizată şi în congregaţia Jonan din Fukuoka. S–au luat măsuri pentru ca să se predice de la ora 8 dimineaţa pînă la ora 9 seara cu o scurtă pauză de masă la amiază. Programul includea mărturia din casă–n casă, vizitarea cartierelor de afaceri şi a cartierelor comerciale precum şi vizitarea celor cu care nu s–a putut lua legătura cu ocazia primei vizite. Unii Martori din această congregaţie au efectuat pînă la 8 ore în lucrarea de predicare din ziua aceea.
O reacţie entuziastă s–a observat în congregaţia Kainan, din prefectura Wakayama, unde toţi cei 55 de vestitori au participat la ziua specială de activitate. O creştină, pionieră permanentă, a născut la 7 aprilie. A împiedicat–o oare acest lucru să predice în ziua de 8 aprilie? Nu. Ea a oferit periodicele chiar aici la spital! Un Martor din prefectura Osaka a manifestat aceeaşi stare de spirit. El a fost obligat să fie prezent la locul său de muncă în ziua de 8 aprilie. Cum avea să participe el la această activitate specială? El şi–a considerat locul de muncă drept teritoriul său şi a obţinut 5 abonamente.
O vestitoare din prefectura Saitama dorea foarte mult să participe la această activitate specială din acea zi, dar ea a trebuit să facă o călătorie de aproape 1 300 km pînă la Asahikawa împreună cu soţul ei necredincios. Totuşi, nu a renunţat. La Asahikawa, ea a mers la gară împreună cu cei doi copii ai ei şi acolo, aproape de gară, a găsit ceea ce sperase: o mulţime de vestitori din congregaţia locală care predicau. Astfel a putut să participe împreună cu ei la activitatea din acea zi.
Mărturia pe străzi
Serviciul nostru pentru Regat, ediţia japoneză a îndemnat pe bătrîni să organizeze îndeosebi lucrarea de mărturie pe străzi în ziua de 8 aprilie şi aceasta a devenit activitatea principală a acelei zile speciale. Chiar atunci s–a abătut o ploaie abundentă asupra întregii ţări, dar aceasta nu a micşorat entuziasmul fraţilor. Mulţi au dat dovadă de acelaşi spirit ca şi cel manifestat de trei surori handicapate din congregaţia Minamata, prefectura Kumamoto. În pofida vîrstei lor, respectiv 65, 80 şi 85 de ani, ele au sfidat vremea urîtă şi nu numai că au constituit o sursă de încurajare pentru restul congregaţiei, dar au atras totodată atenţia multor trecători.
În timp ce predica pe o stradă, o soră din congregaţia Kashiwa–Vest l–a întrebat pe un bărbat: „Aţi mai auzit vorbindu–se despre Babilonul cel Mare?“ Apoi, i–a oferit cele două ediţii din aprilie ale Turnului de veghere. Bărbatul a răspuns: „Nu mă interesează“ şi şi–a continuat drumul. Însă, cînd a ajuns la un pasaj de nivel, s–a oprit şi a mormăit: „Ce să fie oare Babilonul cel Mare?“ Un frate care predica în apropiere l–a auzit şi a mers alături de el, explicîndu–i pe drum ce este Babilonul cel Mare. În cele din urmă bărbatul a acceptat periodicele.
Unele congregaţii nu depuseseră niciodată mărturie pe străzi, dar începînd din acea zi de 8 aprilie ele participă cu regularitate la acest gen de activitate. Acest lucru nu trebuie să ne surprindă! Mărturia pe străzi este un mijloc foarte eficace pentru a găsi persoanele care altfel nu pot fi întîlnite. O soră din oraşul Naha (Okinawa) a efectuat mărturia pe stradă în faţa unei clădiri adăpostind birouri în care Martorii lui Iehova nu erau autorizaţi să intre. Ea a distribuit 12 periodice într–o oră abordîndu–i pe cei care intrau şi ieşeau din clădire.
O soră din Muroran (Hokkaido) a depus mărturie pe o stradă în faţa unor magazine mari din centrul oraşului. Ea i–a spus unui bărbat care a acceptat periodicele: „Dacă doriţi să aflaţi mai multe lucruri vă putem vizita la locuinţa dumneavoastră.“ El i–a dat adresa, numărul de telefon, o schiţă cu indicaţii pentru a ajunge la el acasă şi orele la care putea fi găsit! În săptămîna următoare ea l–a vizitat împreună cu un frate şi au constatat că acesta locuia într–un apartament în care niciodată Martorii lui Iehova nu au avut acces. Tînărul îşi dăduse seama, citind personal Biblia că, creştinătatea nu avea favoarea divină. El căuta adevăratul creştinism şi a fost foarte bucuros să înceapă un studiu biblic sistematic la domiciliu.
O soră din Kawasaki a predicat pe o stradă în după–masa zilei de 8 aprilie. În momentul cînd urma să întrerupă această activitate, ea s–a adresat unei ultime persoane, o tînără care i–a spus că mai studiase Biblia cu Martorii lui Iehova, dar părinţii ei se împotriviseră. Apoi, ea a intrat la universitate şi s–a mutat într–un cămin studenţesc întrerupînd astfel studiul. Însă, datorită mărturiei stradale, ea şi–a reluat cu bucurie studiul biblic şi acum asistă deja la întruniri.
Difuzarea periodicelor
Vestitorii au participat într–o măsură atît de mare la această activitate specială încît a fost distribuit un număr extraordinar de periodice, mai ales cele care proclamau mesajele de judecată împotriva Babilonului celui Mare. De exemplu, un vestitor dintr–o congregaţie a prefecturii Osaka a distribuit 205 periodice în luna aprilie. În congregaţia din Kagoshima Est, 14 vestitori au distribuit fiecare peste o sută de periodice iar în Ogawa, prefectura Ibaraki, un grup izolat de 12 vestitori au distribuit în total 1 388 periodice în aprilie.
De fapt, în Japonia, în aprilie anul trecut, au fost difuzate în total 3 293 266 periodice, adică cu 92 % mai mult decît în aprilie 1988! Cît de puternic a răsunat mesajul judecăţii lui Iehova împotriva Babilonului celui Mare!
Puterea care depăşeşte normalul
Cu siguranţă, în Japonia, la fel ca în celelalte părţi ale lumii, Martorii lui Iehova s–au dovedit entuziaşti şi zeloşi în primăvara anului 1989. Experienţele lor au dovedit în mod clar că Iehova a binecuvîntat zelul lor şi le–a susţinut eforturile pentru a proclama judecăţile sale împotriva religiei false. Pentru unii acest lucru nu a fost uşor; însă ei au fost hotărîţi iar Iehova a binecuvîntat zelul lor. Mulţi dintre ei locuiesc în teritorii frecvent prelucrate, dar ei au manifestat acelaşi entuziasm şi acelaşi spirit al urgenţei ca şi fraţii lor din alte regiuni. În toate cazurile, cuvintele profetului Isaia s–au dovedit exacte: „El îi dă putere celui epuizat, iar celui lipsit de energie dinamică îi dă putere din abundenţă.“ — Isaia 40:29.
Experienţele pe care le–au avut le–au reamintit, fără îndoială, aceste cuvinte ale apostolului Pavel: „Dar noi avem această comoară în vase de pămînt, pentru ca puterea care depăşeşte normalul să fie a lui Dumnezeu şi nu din noi înşine“ (2 Corinteni 4:7). Într–adevăr atunci cînd o persoană pune pe primul loc în viaţa sa „această comoară“, serviciul creştin, ea beneficiază de „puterea care depăşeşte normalul“ pe care o dă Dumnezeu. Fie ca Iehova să continue să–i utilizeze pe slujitorii săi din Japonia şi din lumea întreagă pentru a depune o mărturie temeinică naţiunilor înainte de a veni sfîrşitul! — Matei 24:14.