Să ne îndreptăm spre Iehova pentru a dobîndi perspicacitate

„Te voi face să ai perspicacitate şi te voi instrui în calea pe care trebuie să umbli.“ — PSALM 32:8.

1. Care sînt cîţiva factori care determină dacă deciziile noastre se vor dovedi înţelepte? (Compară cu Deuteronom 32:7, 29.)

ÎN FIECARE zi trebuie să luăm decizii — unele dintre ele ni se par minore, altele extrem de importante. Se vor dovedi înţelepte deciziile noastre? Acest lucru depinde, în mare măsură, de noi, dacă acţionăm în mod pripit, sau dacă, dimpotrivă, reflectăm înainte de a vorbi sau de–a acţiona. Există însă multe domenii în care luarea unor decizii înţelepte pretind din partea noastră să pătrundem lucrurile în profunzime. Este necesar poate să ştim care va fi deznodămîntul unor evenimente mondiale, ba chiar să ştim ce se petrece în domeniul spiritual. Putem face oare acest lucru altfel decît întemeindu–ne pe simple presupuneri?

2. De ce ajutor avem nevoie pentru a ne dirija cu succes paşii în viaţă, şi din ce motiv? (Proverbe 20:24).

² Oamenii sînt dotaţi cu capacităţi minunate, cu adevărat remarcabile, dar ei nu au fost înzestraţi cu capacitatea de a–şi dirija cu succes paşii în viaţă fără să accepte în mod umil ajutorul lui Dumnezeu. Aşa cum a scris profetul inspirat Ieremia: „Ştiu bine, o, Iehova, că nu–i aparţine omului care umblă nici măcar să–şi dirijeze paşii.“ — Ieremia 10:23.

3. Care va fi rezultatul dacă vom refuza să căutăm îndrumarea lui Iehova? (Compară cu Geneza 3:4–6, 16–24.)

³ Care este rezultatul dacă ignorăm acest fapt şi ne bizuim fie pe noi înşine, fie pe alţi oameni, pentru a decide ce este înţelept sau ce este nesăbuit, ce este bine sau rău? Dacă ne lăsăm conduşi de raţionamente carnale, s–ar putea ca uneori să considerăm drept bun ceea ce Dumnezeu declară a fi rău şi să considerăm drept înţeleaptă o conduită pe care Dumnezeu o califică a fi nesăbuită (Isaia 5:20). Am putea deveni atunci, chiar şi în mod neintenţionat, o cauză de poticnire pentru alţii. (Compară cu 1 Corinteni 8:9.) Cuvîntul lui Dumnezeu arată ce se va întîmpla în cele din urmă cu oamenii care persistă în refuzul lor de a căuta îndrumarea lui Iehova: „Există o cale care este dreaptă înaintea omului, dar căile morţii sînt sfîrşitul ei după aceea.“ — Proverbe 14:12.

4. Ce ajutor le promite Iehova în mod generos slujitorilor săi? (Compară cu Ieremia 10:21.)

⁴ Avînd în vedere aceste lucruri, de ce anume avem nevoie? De ajutorul lui Iehova. Iar el ne spune în mod încurajator: „Te voi face să ai perspicacitate şi te voi instrui în calea pe care trebuie să umbli. Îţi voi da sfaturi, păstrîndu–mi ochiul îndreptat asupra ta.“ — Psalm 32:8.

Ce înseamnă perspicacitatea?

5. Ce este perspicacitatea?

⁵ Ce înseamnă în mod exact cuvîntul „perspicacitate“, aşa cum se face referinţă la el în Scripturi? Înseamnă capacitatea de a pătrunde o situaţie, de a vedea lucrurile în profunzime. Conform lucrării Theological Wordbook of the Old Testament (Lexic Teologic al Vechiului Testament) termenul ebraic redat prin „perspicacitate“ se referă la „cunoaşterea inteligentă a raţiunii“ lucrurilor. Este vorba despre o formă de cunoştinţă care–i permite unei persoane să acţioneze în mod înţelept şi să aibă succes. În armonie cu acest sens fundamental al cuvîntului şi pentru a reda semnificaţia integrală a formei verbale ebraice, Traducerea Lumii Noi utilizează pe lîngă exprimarea ’a avea perspicacitate‘, expresii ca ’a acţiona în mod prevăzător‘, ’a acţiona în mod prudent‘ şi ’a avea succes‘. — Psalm 14:2.

6. De ce se poate spune că „cel care îşi reţine buzele“ acţionează în mod prevăzător sau cu perspicacitate?

⁶ Astfel, despre omul „care îşi reţine buzele“ se spune că „acţionează în mod prevăzător“, sau cu perspicacitate (Proverbe 10:19). El gîndeşte înainte de a vorbi şi ţine cont de modul în care ar putea fi înţelese cuvintele sale, sau dacă ceea ce ar spune despre alte persoane ar fi înţelept, iubitor sau necesar (Proverbe 12:18; Iacob 1:19). Dat fiind faptul că este motivat de iubirea faţă de căile lui Iehova şi de dorinţa sinceră de a–i ajuta pe semenii săi, cuvintele sale sînt ziditoare pentru alţii. — Proverbe 16:23.

7. Cum a dobîndit David reputaţia de a fi un om care acţionează în mod prudent?

⁷ Referitor la David, fiul lui Isai, se spune: „Oriunde l–ar fi trimis Saul, el acţiona în mod prudent“, adică cu perspicacitate. David şi–a dat seama că nu era implicat într–un conflict între războinici–umani, ci că, atît el, cît şi oamenii lui participau la războaiele lui Iehova. David căuta deci conducerea şi binecuvîntarea lui Iehova (1 Samuel 17:45; 18:5; 2 Samuel 5:19). În consecinţă, expediţiile militare ale lui David au fost încununate cu succes.

8. Ce alte sensuri are uneori verbul tradus prin ’a avea perspicacitate‘ în Scripturile greceşti creştine?

⁸ În Scripturile greceşti creştine, verbul tradus prin ’a avea perspicacitate‘ este redat uneori prin expresiile ’a prinde sensul‘ sau ’a pricepe‘ (Romani 3:11; Matei 13:13–15; Efeseni 5:17). Dumnezeu le–a promis slujitorilor săi capacitatea de a face aceste lucruri. Dar cum anume le acordă o asemenea perspicacitate?

Cum a devenit Iosua perspicace?

9. Cum le–a acordat Iehova perspicacitate israeliţilor din vechime?

⁹ În Israelul antic Iehova le–a încredinţat leviţilor misiunea de a instrui naţiunea în ceea ce priveşte Legea (Levitic 10:11; Deuteronom 33:8, 10). Legea era inspirată de Dumnezeu şi spiritul lui Iehova acţiona asupra măsurilor organizatorice luate în vederea acestei instruiri (Maleahi 2:7). În felul acesta, aşa cum se poate citi în Neemia 9:20, Iehova ’i–a făcut pe israeliţi prudenţi‘ sau le–a dat perspicacitate.

10, 11. (a) Conform cu ceea ce arată Iosua 1:7, 8, cum anume avea să reuşească Iosua să acţioneze cu perspicacitate? (b) Ce măsuri în vederea instruirii trebuia să aprecieze Iosua? (c) Ce efort se pretindea din partea lui Iosua personal?

¹⁰ Dar aveau să acţioneze cu perspicacitate şi persoane individuale din cadrul naţiunii? Pentru a face acest lucru se pretindea ceva din partea lor. Atunci cînd Iehova i–a încredinţat lui Iosua responsabilitatea de a conduce Israelul în Ţara Promisă, el i–a spus: „Numai să fii curajos şi foarte puternic, pentru ca să fii cu băgare de seamă să faci conform întregii legi pe care Moise, slujitorul meu, ţi–a poruncit–o. Să nu te abaţi de la ea nici la dreapta nici la stînga, ca să acţionezi cu înţelepciune oriunde mergi. Această carte a Legii să nu se depărteze de gura ta şi va trebui să citeşti în ea în şoaptă zi şi noapte, pentru ca să fii cu băgare de seamă să faci conform cu tot ce este scris în ea; deoarece atunci vei avea succes pe calea ta şi atunci vei acţiona cu înţelepciune.“ Termenul ebraic redat aici prin ’a acţiona cu înţelepciune‘ înseamnă de asemenea ’a acţiona cu perspicacitate‘. — Iosua 1:7, 8.

¹¹ Cum avea să–i dea Iehova această perspicacitate lui Iosua? Nu printr–un miracol, ci prin Cuvîntul său scris. Iosua trebuia să–şi umple mintea şi inima cu el, să–l citească cu regularitate şi să mediteze asupra lui. După cum ştia Iosua, Cuvîntul lui Dumnezeu prevedea ca instruirea în ceea ce priveşte Legea să fie efectuată de către leviţi. El trebuia deci să respecte această prevedere şi să nu se izoleze, imaginîndu–şi că ar fi în stare să o înţeleagă singur în virtutea faptului că ocupa o poziţie de răspundere în cadrul naţiunii (Proverbe 18:1). Era important ca Iosua să studieze cu asiduitate Cuvîntul scris al lui Dumnezeu. Dacă proceda astfel, fără să neglijeze nici o parte a acestuia, şi dacă asculta de acel cuvînt, atunci avea să acţioneze cu perspicacitate. — Compară 1 Regi 2:3.

Cum acordă Iehova perspicacitate astăzi?

12. Care sînt cele trei cerinţe pe care trebuie să le satisfacem pentru a beneficia de perspicacitatea pe care o acordă Iehova?

¹² De atunci şi pînă în timpul nostru Iehova a continuat să le acorde slujitorilor săi îndrumarea necesară, pentru ca ei să acţioneze în mod înţelept. Dacă dorim să beneficiem şi noi de această îndrumare trebuie să satisfacem mai multe cerinţe: (1) Asemenea lui Iosua, trebuie să manifestăm apreciere pentru organizaţia lui Iehova. În cazul nostru, această apreciere include în sine faptul de a colabora cu organizaţia creştinilor unşi, „sclavul fidel şi prevăzător“ şi cu Colegiul său Central. (Matei 24:45–47; compară şi Fapte 16:4.) Aprecierea noastră include, de asemenea, participarea cu regularitate la întrunirile creştine (Evrei 10:24, 25). (2) Trebuie să studiem cu asiduitate, în mod personal, Cuvîntul lui Dumnezeu şi publicaţiile pe care ni le furnizează clasa „sclavului“, pentru a ne ajuta să înţelegem acest Cuvînt. (3) Este important totodată să ne facem timp pentru a medita asupra modului în care putem aplica în viaţa noastră lucrurile învăţate şi a felului cum le putem utiliza pentru a–i ajuta pe semenii noştri.

13. Care este sensul promisiunii consemnate în Ieremia 3:15?

¹³ Referitor la modul de supraveghere şi la hrana spirituală pe care avea să le furnizeze în epoca noastră, Iehova a declarat în Ieremia 3:15: „Vă voi da păstori în armonie cu inima mea, şi ei vă vor hrăni în mod cert cu cunoştinţă şi perspicacitate.“ Într–adevăr, acest program de hrănire spirituală ne permite să dobîndim remarcabila capacitate de a observa situaţiile şi de a discerne ce conduită să adoptăm pentru a avea succes. Cine este sursa acestei perspicacităţi? Iehova Dumnezeu.

14. De ce are perspicacitate clasa „sclavului“?

¹⁴ De ce dispune de această perspicacitate clasa „sclavului fidel“? Deoarece membrii săi se preocupă cu seriozitate de ceea ce spune Cuvîntul lui Dumnezeu şi urmează îndrumarea acestuia. Mai mult decît atît, întrucît ei se supun conducerii lui Iehova, el şi–a pus spiritul său asupra lor, utilizîndu–i în armonie cu scopul său (Luca 12:43, 44; Fapte 5:32). Aşa cum a scris psalmistul inspirat cu mult timp în urmă: „Am ajuns să am mai multă perspicacitate decît toţi învăţătorii mei, deoarece avertismentele tale sînt preocuparea mea.“ — Psalm 119:99.

15. (a) Ce sfat ne–a dat în esenţă întotdeauna clasa „sclavului“? (b) Cum a fost posibil cu mulţi ani în urmă ca această clasă a „sclavului“ să furnizeze „cunoştinţa şi perspicacitatea“ necesare cu privire la punctul de vedere creştin referitor la transfuzia de sînge?

¹⁵ Atunci cînd se pun întrebări „sclavului fidel şi prevăzător“ cu privire la modul corect de a acţiona, el oferă întotdeauna acest sfat: ’Aplicaţi ceea ce este scris în Biblie şi încredeţi–vă în Iehova‘ (Psalm 119:105; Proverbe 3:5, 6). Cînd transfuzia de sînge a devenit o practică medicală curentă şi Martorii lui Iehova s–au confruntat cu această problemă, Turnul de veghere din 1 iulie 1945 (engl.) a explicat punctul de vedere creştin referitor la caracterul sacru al sîngelui. El a arătat că interdicţia divină se aplică atît în cazul sîngelui animal cît şi în cazul sîngelui uman (Geneza 9:3, 4; Fapte 15:28, 29). Articolul din periodicul respectiv nu discuta despre efectele secundare de ordin fizic, ale transfuziilor, efecte care erau puţin cunoscute pe atunci. Problema reală care a fost şi rămîne în discuţie este supunerea faţă de legea lui Dumnezeu. În prezent, tot mai mulţi oameni îşi dau seama că refuzul transfuziei de sînge este o dovadă de înţelepciune practică şi procedează în consecinţă. Dar Martorii lui Iehova au acţionat în tot acest timp cu perspicacitate, deoarece ei s–au încrezut în Creator, care cunoaşte mai mult despre sînge decît orice om.

16. De ce sfaturile date în Turnul de veghere cu privire la moralitatea sexuală, familiile cu un singur părinte şi depresiune s–au dovedit foarte oportune?

¹⁶ În timp ce atitudinea tolerantă cu privire la moralitatea sexuală era din ce în ce mai pronunţată, Turnul de veghere nu a susţinut calea care se bucură de popularitate, ci a furnizat întotdeauna sfaturi înţelepte din Scripturi. În felul acesta el îi ajută pe mulţi să–şi păstreze preţioasa lor relaţie cu Iehova şi să se concentreze mai degrabă asupra fericirii durabile decît asupra unor simple plăceri de scurtă durată. De asemenea, multe articole din Turnul de veghere destinate familiilor rămase cu un singur părinte precum şi persoanelor care luptă cu deprimarea au reflectat o perspicacitate de care pot dispune numai aceia care preţuiesc gîndurile lui Iehova şi care îi adresează în mod sincer această rugăciune: „Învaţă–mă să fac voia ta, căci tu eşti Dumnezeul meu.“ — Psalm 143:10; 139:17.a

17. (a) Ce au înţeles slujitorii lui Iehova despre anul 1914 cu decenii înainte? (b) Deşi anumite detalii le ridicau încă întrebări după anul 1914, ce cunoştinţă le–a permis slujitorilor lui Dumnezeu să–şi ducă viaţa în mod înţelept?

¹⁷ Prin intermediul „sclavului fidel şi prevăzător“ Iehova i–a ajutat, de asemenea, pe slujitorii săi să–şi dea seama, cu decenii înainte, că anul 1914 avea să marcheze sfîrşitul ’vremurilor neamurilor‘ (Luca 21:24, Biblia Cornilescu). La ieşirea din primul război mondial existau desigur unele întrebări care îi tulburau. Dar ceea ce cunoşteau le era suficient pentru a acţiona în mod înţelept. Ei ştiau din Scripturi că timpul fixat de Dumnezeu pentru distrugerea actualului sistem de lucruri este aproape şi că ar fi fost deci o nesăbuinţă să–şi pună speranţa în această lume sau să se lase acaparaţi de obiectivele ei materialiste. Ei ştiau totodată că Regatul lui Dumnezeu este soluţia reală a tuturor problemelor care produc suferinţe omenirii (Daniel 2:44; Matei 6:33). Ei au înţeles în mod clar că răspunderea tuturor adevăraţilor creştini este să anunţe prezenţa lui Isus Cristos, Regele uns al lui Iehova şi Regatul Său (Isaia 61:1, 2; Matei 24:14). În 1925 Turnul de veghere, prin intermediul articolului intitulat „Naşterea naţiunii“, i–a fortificat dîndu–le o mai bună înţelegere a capitolului 12 din Apocalips; astfel, ei au înţeles acum ce anume se petrecuse în ceruri, în mod invizibil ochilor umani. Această prosperitate le–a permis să–şi dirijeze cu înţelepciune paşii.

18. Ce privilegiu şi ce responsabilitate avem noi în prezent şi ce ar trebui să ne întrebăm?

¹⁸ Acţionînd cu credinţă, cele cîteva mii de persoane care–i slujeau pe atunci lui Iehova ca martori ai săi, au extins în întreaga lume predicarea veştii bune a Regatului instaurat al lui Dumnezeu. Drept urmare, milioane de oameni au ajuns să–l cunoască şi să–l iubească pe Iehova, dobîndind perspectiva vieţii eterne. Noi toţi, care am primit adevărul graţie eforturilor lor pline de iubire, am înţeles că avem la rîndul nostru privilegiul şi responsabilitatea să participăm la această lucrare, depunîndu–le o mărturie temeinică tuturor celor care acceptă să asculte, şi să continuăm această lucrare pînă cînd Iehova va declara că ea este încheiată. (Apocalips 22:17; compară şi Fapte 20:26, 27.) Dovedeşte modul tău de viaţă că apreciezi perspicacitatea pe care a acordat–o Iehova slujitorilor săi prin intermediul organizaţiei sale?

19. (a) Citează exemplul unui Martor a cărui viaţă reflectă aprecierea sa faţă de perspicacitatea pe care o acordă Iehova prin intermediul organizaţiei sale? (b) Ce putem învăţa din acest exemplu?

¹⁹ Prin modul lor de viaţă o mare mulţime de oameni care trăiesc în toate zonele pămîntului răspund în mod afirmativ la întrebarea de mai sus. Să–l cităm, de exemplu, pe John Cutforth. În urmă cu aproape 48 de ani el şi–a întipărit în inimă sfatul asupra căruia clasa „sclavului fidel“ atrăgea atenţia pe atunci ca şi astăzi, şi anume: „Continuaţi deci să căutaţi mai întîi regatul şi dreptatea sa şi toate aceste alte lucruri vă vor fi adăugate. Aşadar, nu vă îngrijoraţi niciodată cu privire la ziua de mîine“ (Matei 6:33, 34). După ani de zile de experienţă în serviciul lui Iehova, fratele Cutforth spune: ’Unul dintre lucrurile care s–au gravat profund în mintea mea a fost că Iehova are pe pămînt o organizaţie pe care o conduce, că eu personal puteam lucra împreună cu această organizaţie şi că, dacă doream să urmez îndeaproape îndrumarea şi conducerea sa, acest fapt mi–ar fi putut aduce pace, mulţumire, satisfacţie, numeroşi prieteni şi multe alte binecuvîntări.‘ Convingerea sa a fost întărită de repetate ori în decursul anilor, în timp ce s–a bucurat de multe binecuvîntări spirituale, slujind în Statele Unite, Canada, Australia şi Papua–Nouă Guinee.b În mod incontestabil, pentru noi toţi calea înţelepciunii constă în a manifesta recunoştinţă pentru instrumentul prin care Iehova acordă prosperitate poporului său. — Matei 6:19–21.

Să veghem pentru a nu ne pierde perspicacitatea

20, 21. (a) Cum şi–au pierdut unele persoane perspicacitatea pe care o dobîndiseră de la Dumnezeu? (b) Ce anume ne va ajuta să nu ne angajăm pe o cale dăunătoare?

²⁰ Perspicacitatea pe care o acordă Iehova slujitorilor săi este o comoară la care trebuie să ţinem mult. Trebuie să ştim însă că o putem pierde dacă abandonăm calea care ne–a permis s–o dobîndim. Din nefericire, unora li s–a întîmplat lucrul acesta (Proverbe 21:16; Daniel 11:35). Respingînd disciplinarea care–i viza în mod direct, ei au încercat să–şi justifice conduita. Ei s–au lăsat prinşi în capcana mîndriei şi au început să considere a fi bun ceea ce Cuvîntul lui Dumnezeu arată că este rău şi s–au retras din organizaţia lui Iehova. Ce mare greşeală!

²¹ Starea unui astfel de om este descrisă în Psalmul 36:1–3, unde citim: „Pentru cel rău expresia transgresiunii se află în mijlocul inimii sale.“ Cu alte cuvinte, propriile sale gînduri şi dorinţe egoiste îl conduc să comită o încălcare de lege. Psalmistul continuă: „Nu există teamă de Dumnezeu înaintea ochilor săi, căci el a acţionat prea îngăduitor faţă de sine însuşi, în propriii săi ochi, pentru a–şi descoperi eroarea ca să o urască. Cuvintele sale sînt lucru dăunător şi înşelăciune.“ Rezultatul? ’El încetează să fie perspicace pentru a face binele.‘ El ajunge să se convingă că ceea ce face este corect şi îi determină şi pe alţii să–l imite. Prin urmare, este un lucru extrem de important nu numai să avem perspicacitate, ci şi să o păstrăm, apreciind mijlocul prin care Iehova ne–a permis s–o dobîndim!

[Note de subsol]

Vă reamintiţi?

◼ Ce anume ne va ajuta să luăm decizii înţelepte?

◼ Ce înseamnă „perspicacitatea“?

◼ Cum le acordă Iehova perspicacitate slujitorilor săi din timpul nostru?

◼ Ce se pretinde din partea noastră dacă dorim să beneficiem din plin de perspicacitatea pe care o dă Iehova?

[Legenda fotografiilor de la pagina 18]

Pentru a beneficia de perspicacitatea pe care o acordă Iehova trebuie să apreciem organizaţia sa, să efectuăm cu asiduitate studiul individual şi să medităm asupra modului în care putem aplica ceea ce învăţăm