Să intrăm în rîndurile acelora care îşi păstrează integritatea faţă de Iehova

„Cît despre mine, voi umbla în integritatea mea. (. . .) Printre mulţimile adunate îl voi binecuvînta pe Iehova.“ — PSALM 26:11, 12.

1, 2. (a) Ce metode folosesc unele religii ale creştinătăţii pentru a-şi face discipoli? (b) Ce metode de instruire folosea Isus? (Matei 11:28–30).

ÎN 1986, 225 868 de bărbaţi şi femei au fost botezaţi pentru a-şi simboliza hotărîrea de a se dedica lui Iehova şi dorinţa de a fi martorii săi creştini. Aceasta înseamnă 619 de botezuri pe zi. Ce i-a determinat pe aceşti bărbaţi şi femei să fie botezaţi? Au participat ei oare la o adunare mare de persoane, au ascultat un predicator care făcea apel la sentimentele lor, după care, sub impulsul emoţiei, s-au hotărît să i se dedice lui Cristos? Aşa stau lucrurile în cadrul unor biserici protestante şi evanghelice. Dar acesta să fie oare şi modul în care îşi face Cristos discipoli?

² Dacă vom examina cu atenţie modul în care Cristos predica în public vom constata că el nu manevra emotivitatea auditoriului. De exemplu, căuta el să-şi impresioneze auditorii prin intermediul unor coruri sau imnuri? Se folosea el oare cu abilitate de unele metode psihologice pentru a-i face să se simtă vinovaţi şi pentru a-i determina să dea bani? Dimpotrivă, modul său de a instrui îi făcea pe oameni să gîndească şi să judece. Fiind în cea mai mare parte evrei, auditorii săi aveau deja o oarecare cunoştinţă despre Scripturile ebraice. El îi putea deci face să raţioneze pe baza cunoştinţei pe care ei o acumulaseră deja, determinîndu-i astfel să-l recunoască drept Mesia. — Matei, capitolele 5—7; Luca 13:10–21.

3. De unde ştim că Pavel nu căuta pur şi simplu să stîrnească sentimentele celor pe care îi învăţa?

³ În mod asemănător, Pavel, pe care unii îl considerau un orator mai puţin talentat, făcea apel la facultatea de a raţiona a auditorilor săi (Fapte 20:7–9; 2 Corinteni 10:10; 11:6). El a scris: „Vă implor, fraţilor, prin îndurările lui Dumnezeu, să prezentaţi corpurile voastre drept o jertfă vie, sfîntă, plăcută lui Dumnezeu, un serviciu sacru cu facultatea voastră de a raţiona. (. . .) Ci transformaţi-vă prin reînnoirea minţii voastre [„astfel întregul vostru mod se gîndire să se schimbe“, Phillips), pentru a constata voii înşivă care este voinţa bună şi plăcută şi perfectă a lui Dumnezeu.“ — Romani 12:1, 2.

4. Ce paşi trebuie făcuţi înainte de a fi botezat pentru a deveni un Martor al lui Iehova?

⁴ Astăzi, în mod asemănător, persoanele care se lasa botează, au studiat Scripturile şi au reflectat cu grijă la ele înainte de a face pasul atît de important al botezului prin scufundare totală în apă (Fapte 17:11, 12). Hotărîrea lor nu este pripită şi nici nu este luată sub impulsul emoţiei. Dimpotrivă, înainte de a accepta să fie botezate, ele frecventează cu regularitate întrunirile creştine, pentru a dobîndi o cunoştinţă exactă cu privire la Iehova Dumnezeu şi la scopurile pe care el şi-a propus să le realizeze prin intermediul lui Isus Cristos (Evrei 10:25). Aceste persoane participă deja cu regularitate la serviciul creştin, pentru a le vorbi semenilor lor despre vestea bună a Regatului (Fapte 5:42; 1 Corinteni 9:16). Apoi, în cursul săptămînilor dinaintea botezului, ele examinează cu atenţie împreună cu mai mulţi bătrîni din congregaţie peste 120 de întrebări referitoare la credinţa şi învăţătura creştinilor cît şi sute de versete biblice, toate acestea, pentru a deveni slujitori integri şi aprobaţi de Dumnezeu înainte de a fi botezaţi (Fapte 8:34–36).a

Ce schimbare aduce botezul

5. Al cui model îl urmează persoana care este botezată?

⁵ Ce face deci o persoană care se supune botezului? În primul rînd, ea urmează modelul celui mai mare dintre toţi slujitorii integri ai lui Dumnezeu care au trăit vreodată pe pămînt, şi anume Isus Cristos. El însuşi a dat un exemplu fiind botezat la vîrsta de aproximativ 30 de ani (Luca 3:21–23). Mai tîrziu, el le-a ordonat discipolilor săi să instruiască şi să boteze în lumea întreagă (Matei 28:19, 20). Dar însemna aceasta că discipolii trebuia să boteze orbeşte pe oricine, fără a ţine cont de conduita persoanei respective?

6, 7. (a) Ce i se cere unui discipol adevărat al lui Cristos? (b) Ce se înţelege prin sfinţenie?

⁶ Apostolul Petru ne prezintă modul corect de a vedea lucrurile cînd scrie: „Deveniţi şi voi sfinţi în toată conduita voastră, deoarece este scris: «Fiţi sfinţi, deoarece eu sînt sfînt»“ (1 Petru 1:15, 16). Dar ce înseamnă pentru un creştin care s-a dedicat lui Dumnezeu să fie ‘sfînt’?

⁷ Potrivit dicţionarului editat de W.E. Vine (An Expository Dictionary of New Testament Words), cuvîntul grecesc hagios (tradus prin „sfînt“) „are în primul rînd sensul de separat (. . .) şi, prin urmare, în Scripturi, sensul moral şi spiritual de separat de păcat şi deci consacrat lui Dumnezeu.“ Un alt elenist spune că a fi sfînt înseamnă „a fi în mod esenţial asemănător lui Dumnezeu“. Această înţelegere impune norme de înaltă conduită oricui doreşte să se fie botezat pentru a deveni un adevărat creştin. Este vorba despre normele integrităţii, deoarece integritate înseamnă „un ataşament neclintit faţă de un cod de valori morale“ — în cazul unui creştin, faţă de valorile morale ale lui Cristos. — Ioan 17:17–19; 18:36, 37.

8. (a) Ce norme de conduită predominau în congregaţia creştină din primul secol? (b) Respectă creştinătatea aceste norme? Susţine-ţi răspunsul prin exemple locale.

⁸ Adevărata congregaţie creştină a pus întotdeauna accent pe integritate păstrînd o organizaţie curată. Din acest motiv, Pavel le-a ordonat creştinilor din primul secol „să nu se mai amestece în compania cuiva numit frate şi care este un fornicator sau un lacom sau un idolatru sau un defăimător, sau un beţiv sau un extorcator; cu un astfel de om nici chiar să nu mîncaţi (. . .) «Îndepărtaţi-l pe omul acela rău din mijlocul vostru»“ (1 Corinteni 5:9–13; 2 Ioan 10, 11). A aplicat oare clerul creştinătăţii aceste norme înalte de integritate enoriaşilor săi? Creştinătatea acceptă în mijlocul membrilor săi — activi sau inactivi — persoane care comit în mod frecvent tot felul de păcate sau de delicte grave. Principiile biblice nu permit o asemenea toleranţă. — Compară cu Ieremia 8:5, 6, 10.

9. Ce anume îi determină pe mulţi oameni să se dedice lui Dumnezeu şi să fie botezaţi?

⁹ Tocmai datorită faptului că printre Martorii lui Iehova se observă asemenea înalte norme de conduită, cei care iubesc adevărul şi integritatea se simt atraşi să se dedice lui Iehova Dumnezeu, Domnul Suveran al universului (Habacuc 3:18, 19). Aceste persoane observă o diferenţă netă între conduita religiilor lumii şi conduita Martorilor lui Iehova. Este adevărat că majoritatea oamenilor dispreţuiesc închinarea curată (1 Petru 4:3, 4). Totuşi, aceia care iubesc integritatea se îndreaptă spre adevăr cu miile. Ei îşi demonstrează iubirea faţă de Dumnezeu şi ataşamentul faţă de normele sale de conduită în momentul în care se supun botezului în apă. — Vezi Marcu 1:10; Ioan 3:23; Fapte 8:36.

Integritate bazată pe iubire şi perseverenţă

10. Ce i se cere unui creştin pentru a putea continua să umble în integritate?

¹⁰ Integritatea cere un preţ. Isus a arătat cu claritate acest lucru cînd şi-a invitat auditorii să-i devină discipoli. „Dacă cineva vrea să vină după mine, să se renege pe sine [„să-şi lase în urmă interesele personale“, The New English Bible] să-şi ia stîlpul de tortură şi să mă urmeze încontinuu“ (Marcu 8:34). Umblarea în integritate creştină implică încercări şi riscuri, deoarece, asemenea lui Cristos, şi noi avem acelaşi duşman, pe Satan (Efeseni 6:11, 12). Prin urmare, avem nevoie de perseverenţă pentru a-l urma „încontinuu“ pe Isus. De aceea, hotărîrea de a te dedica lui Dumnezeu nu trebuie luată în mod superficial; ea nu trebuie să fie un capriciu trecător. Cu toate acestea, unii au abandonat adevărul după cîteva luni sau după cîţiva ani de la botez. Cum se explică acest fapt?

11. Din ce cauză nu au perseverat unii pe calea integrităţii?

¹¹ S-ar putea ca unii să fi făcut pasul botezului sub impulsul emoţiei, fără să se gîndească. Alţii au sperat poate să obţină avantaje imediate în urma acestui pas şi s-au dedicat lui Dumnezeu gîndindu-se doar la ei şi pentru un termen scurt. Oricare ar putea fi motivul, aceste persoane şi-au pierdut relaţia strînsă cu Iehova. Ei nu şi-au ‘fixat privirea’ asupra Modelului lor, Isus Cristos (Evrei 12:1, 2). Ca urmare a acestui fapt, iubirea lor pentru Dumnezeu a slăbit, iar integritatea le-a fost de scurtă durată. Dar de ce este atît de importantă iubirea faţă de Dumnezeu? Deoarece ea constituie singura bază solidă pentru o dedicare durabilă lui Iehova. — Marcu 12:30, 31; 1 Ioan 4:7, 8, 16; 5:3.

Să calculăm preţul integrităţii

12. Ce atitudine înţeleaptă trebuie să adoptăm înainte de botez?

¹² Isus nu şi-a încurajat discipolii să îl urmeze orbeşte, fără să calculeze preţul acţiunilor pe care trebuie să le întreprindă. El le-a dat următorul sfat: „Cine dintre voi dacă vrea să construiască un turn, nu se aşează mai întîi să calculeze cheltuiala, ca să vadă dacă are cu ce să îl termine?“ Da, orice persoană prevăzătoare îşi cîntăreşte cu grijă acţiunile viitoare. Ea trebuie să fie sigură de intenţiile sale înainte de a accepta multitudinea responsabilităţilor pe care le implică dedicarea şi botezul. Isus a arătat ce anume ar putea însemna acest lucru cînd a spus: „Puteţi fi siguri că nici unul dintre voi care nu zice adio tuturor bunurilor sale, nu poate fi discipolul meu.“ — Luca 14:28–33.

13. Din moment ce esenţa învăţăturii lui Isus era iubirea, ce înţelegea el prin a-ţi „urî“ membrii familiei? (Matei 22:37–40).

¹³ Actul dedicării în serviciul lui Iehova pretinde să faci voinţa divină cu o integritate izvorîtă din adîncul sufletului. Nu trebuie să permitem nici unei persoane şi nici unui bun material să ne răpească iubirea pentru Dumnezeu. Din acest motiv, Isus a zis: „Dacă vine cineva la mine şi nu îşi urăşte tatăl, şi mama şi soţia şi copiii şi fraţii şi surorile, ba chiar şi propriul său suflet, nu poate fi discipolul meu“ (Luca 14:26). Dar ce înţelegea Isus prin a-ţi urî membrii familiei şi a te urî chiar şi pe tine însuţi? Din moment ce el îi învăţa pe discipolii săi să-şi iubească duşmanii, în ce sens a folosit el cuvîntul a urî? (Luca 6:27, 35). Cuvîntul ură înseamnă aici a iubi mai puţin. — Vezi Matei 12:46–50.

14. Cum reacţionează unii prieteni şi rude cînd cineva devine un Martor al lui Iehova? (Ioan 15:18, 19).

¹⁴ Cu siguranţă, atunci cînd cineva devine un Martor creştin al lui Iehova, înţelege imediat care sînt adevăraţii săi prieteni. Probabil că unii îl vor evita sau îi vor crea dificultăţi pentru că şi-a abandonat vechea religie, chiar dacă ei înşişi nu practică propriu-zis nici o religie. Totuşi, Isus a promis că această pierdere va fi recompensată. „Nimeni nu a părăsit casă sau fraţi sau surori sau mamă sau tată sau copii sau ogoare pentru mine şi pentru vestea bună fără să primească însutit acum, în această perioadă de timp, (. . .) iar în sistemul de lucruri viitor, viaţa veşnică.“ — Marcu 10:29, 30.

15. De ce unii îi dispreţuiesc pe Martorii lui Iehova?

¹⁵ În unele cazuri, cel care se dedică lui Dumnezeu şi se angajează pe calea integrităţii pierde stima unora (1 Corinteni 4:12, 13). De ce se întîmplă astfel? Deoarece el practică acum o religie care este considerată „nedemnă“. (Vezi Marcu 2:15, 16.) ‘La urma urmei’, zic ei, nu este demn ‘să mergi din casă în casă pentru a-i deranja pe oameni şi a le vorbi despre religie ta’. Nu este demn să mergi la închisoare pentru a nu-ţi viola neutralitatea în chestiuni care privesc naţionalismul şi patriotismul (Ioan 18:36). Nu este demn nici să refuzi o transfuzie de sînge pentru că propria-ţi conştiinţă este instruită de Biblie, deşi actuala epidemie SIDA pe mulţi îi pune pe gînduri. — Vezi Fapte 15:28, 29; 17:6, 7; 24:5.

16. Ce ne ajută să ne menţinem integritatea?

¹⁶ Calea integrităţii creştine este strîmtă şi plină de încercări, dar dispunem întotdeauna de un ajutor (Matei 7:13, 14). Iată de ce Pavel a scris: „Am vigoare pentru toate lucrurile, datorită aceluia care îmi dă putere“ (Filipeni 4:13). Această vigoare o putem obţine prin rugăciuni spuse cu regularitate, prin studierea Cuvîntului lui Dumnezeu şi prin asocierea cu congregaţia creştină. În calitate de creştini botezaţi şi hotărîţi a ne păstra integritatea, putem să rămînem fideli şi loiali datorită puterii pe care ne-o acordă Dumnezeu. — Efeseni 4:11–13; 6:18; Psalm 119:105.

Binefacerile unei conduite integre

17. Ce binecuvîntări se pot primi după botez?

¹⁷ Paşii dedicării şi botezului aduc numeroase foloase celul care îi întreprinde. În primul rînd, persoanei în cauză i se oferă posibilitatea de a efectua un serviciu mai amplu şi care aduce mai multe satisfacţii. Creştinul botezat va putea, de asemenea, să slujească în calitate de pionier auxiliar, ceea ce, în anumite cazuri, poate duce la activitatea de pionier permanent sau special, de misionar, de supraveghetor de circuit sau de district şi la serviciul Betel. (Vezi chenarul de la pagina 19.) Fraţii botezaţi au posibilitatea de a-i sluji pe ceilalţi membri ai congregaţiei în calitate de slujitori auxiliari şi, cu timpul, ca bătrîni. Dar pentru a primi toate aceste binecuvîntări, trebuie să îndeplinim o condiţie fundamentală: integritatea. — 1 Timotei 3:1–10.

18. Cum ar trebui să-i influenţeze viaţa noastră de creştini dedicaţi pe cei cu care venim în contact?

¹⁸ Ducînd o viaţă integră, creştinul care este dedicat lui Dumnezeu produce roade bune care au un efect binefăcător asupra altora. Acela sau aceea care urmează întocmai exemplul lui Cristos devine un soţ sau un tată mai bun, o soţie sau o mamă mai bună (1 Petru 2:21; Efeseni 5:21–33; 6:4). Tinerii întreţin relaţii mai strînse cu părinţii lor, cu profesorii lor şi cu bătrînii congregaţiei (Tit 2:6, 7). Orice creştin botezat devine un vecin mai bun, un angajat mai bun sau un patron mai bun (Matei 22:39; Efeseni 6:5–9; Tit 2:9, 10). Asemenea lui Cristos, fiecare creştin ar trebui să constituie o societate înviorătoare pentru alţii. De fapt, Isus a zis: „Luaţi jugul meu asupra voastră şi deveniţi discipolii mei, fiindcă eu am o fire blîndă şi o inimă umilă, iar voi veţi găsi înviorare pentru sufletele voastre.“ — Matei 11:29.

19. Ce altă mare binefacere rezultă din efectuarea pasului dedicării?

¹⁹ Însă dedicarea şi botezul ne aduc încă o mare binefacere: relaţii paşnice cu Creatorul. Aceste relaţii ne dau linişte sufletească. Pavel a dat acest sfat: „Nu vă îngrijoraţi de nimic, ci, în toate lucrurile, prin rugăciune şi implorare, împreună cu exprimări de mulţumire, faceţi-i cunoscute lui Dumnezeu cererile voastre; şi pacea lui Dumnezeu, care întrece orice gîndire, vă va păzi inimile şi facultăţile mintale prin intermediul lui Cristos Isus.“ — Filipeni 4:6, 7.

20. (a) Pe ce se bazează „pacea lui Dumnezeu“? (b) Ce posibilitate se oferă celui care se botează?

²⁰ Pentru a ne bucura de „pacea lui Dumnezeu“ trebuie să înţelegem bine exemplul şi jertfa lui Isus. Această cunoştinţă despre Isus îi determină pe mulţi oameni să se căiască în mod sincer şi să-şi schimbe efectiv conduita, altfel spus să se ‘întoarcă’ de la păcat (Fapte 3:19, 20). Ca atare, cei care sînt dedicaţi spun asemenea psalmistului: „Cît despre mine, voi umbla în integritatea mea (. . .) Printre mulţimile adunate îl voi binecuvînta pe Iehova“ (Psalm 26:11, 12). Persoana care este botezată în apă pentru a-şi simboliza propria dedicare lui Dumnezeu, intră în rîndurile slujitorilor de pe pămînt ai lui Iehova care îşi păstrează integritatea faţă de El (1 Petru 2:17). În plus, ‘apucă cu fermitate adevărata viaţă’, viaţa eternă pe care Iehova o promite prin intermediul lui Cristos Isus. — 1 Timotei 6:19; Tit 1:2.

[Notă de subsol]

Cum aţi răspunde?

◻ Ce anume i-a atras, la început, pe primii creştini la adevărul predat ca învăţătură de către Cristos şi apostoli?

◻ Ce implică sfinţenia pentru fiecare creştin şi pentru congregaţie?

◻ Pe ce anume trebuie să se bazeze integritatea?

◻ Ce se înţelege prin evaluarea preţului integrităţii?

◻ Care sînt binefacerile care decurg din păstrarea integrităţii?

[Chenarul de la pagina 19]

Privilegiile pe care le oferă serviciul divin cu timp integral

Pionier auxiliar: Slujitor botezat care consacră cel puţin 60 de ore pe lună în activitatea de predicare.

Pionier permanent: Slujitor botezat care consacră în medie 90 de ore lunar în activitatea de predicare.

Pionier special: Slujitor botezat care petrece cel puţin 140 de ore pe lună în lucrare; el primeşte o mică alocaţie pentru cheltuielile sale indispensabile. Pionierii speciali sînt trimişi în general la grupe izolate sau la congregaţii mici.

Misionar cu Şcoala Galaad: Slujitor botezat instruit la Şcoala Biblică Galaad a Societăţii Watchtower pentru a efectua serviciul creştin în străinătate. El petrece cel puţin 140 de ore pe lună în serviciul de teren.

Supraveghetori de circuit, sau de district: Bătrîni itineranţi care vizitează congregaţiile şi circuitele pentru a-i întări pe fraţi în cadrul serviciului sacru şi al întrunirilor. Ei consacră multe ore în serviciul de teren.

Serviciul Betel: Este efectuat de slujitori cu timp integral în filialele şi tipografiile Societăţii Watch Tower de pe întregul glob.

[Legenda fotografiei de la pagina 16]

Botezul deschide calea (. . .)

[Legenda fotografiei de la pagina 17]

spre serviciul divin pe care îl îndeplinesc creştinii integri.