Un arheolog care a preţuit adevărul biblic

„ULTIMELE argumente care ar lăsa să existe vreo îndoială cu privire la integritatea textului scriptural care ne-a parvenit sînt acum infirmate.“ Aceste cuvinte ale lui Sir Frederic Kenyon, extrase din pagina 289 a cărţii sale The Bible and Archæology (1940), sînt redate la pagina 53 a cărţii Tu poţi să trăieşti pentru totdeauna în Paradis pe pămînt, publicată de Watch Tower Society. De ce a ajuns Kenyon la această concluzie? Deoarece manuscrisele de papirus descoperite recent datează dintr-o perioadă atît de apropiată de aceea a redactării Scripturilor, încît el a putut să descrie intervalul dintre ele ca fiind „neglijabil“. Aceste papirusuri nu au arătat nici o variaţie semnificativă faţă de manuscrisele mai recente. Aceasta a confirmat „autenticitatea şi integritatea generală“ a textelor mai tîrzii după care s-a realizat traducerea Bibliei.

Este interesant ceea ce scrie un Martor al lui Iehova cu privire la acest renumit arheolog: „Sir Frederic Kenyon avea diverse publicaţii ale Societăţii, deoarece, de-a lungul anilor, am avut privilegiul să-i las diferite cărţi şi să întreţin corespondenţă cu el. Îl cunoscusem la începutul lui 1936. (. . .) O carte a dr. Kenyon a fost aceea care mi-a înlesnit să înţeleg originea Bibliei. I-am scris şi i-am spus lucrul acesta. Drept urmare, am primit cartea sa The Story of the Bible (Istoria Bibliei), cu o dedicaţie: «Cu cele mai bune urări din partea autorului, F.G. Kenyon, 1 mai 1937.»

După ce a primit cartea «Adevărul vă va face liberi» publicată de Societatea noastră, mi-a scris: «Obiectivul vostru este identic cu al meu: să-i convingă pe oameni să citească Biblia; dar voi vă adresaţi unui public mult mai larg. Cărţile mele se adresează în primul rînd celor care sînt tulburaţi de ceea ce li se spune despre rezultatele criticii şi ale descoperirilor moderne, în timp ce cartea voastră este făcută pentru cititorii de orice fel. Vă urez succes în lucrarea pe care o faceţi!»

Scriind cu privire la alte două publicaţii ale Societăţii noastre, el s-a referit din nou la obiectivul nostru comun: «să-i încurajeze pe oameni să citească Biblia, astfel încît să o înţeleagă», şi a adăugat: «Îmi face plăcere să ştiu că publicaţiile voastre sînt difuzate în multe ţări» (. . .).

În 1948, Sir Frederic a publicat cartea The Bible and Modern Scholarship (Biblia şi ştiinţa modernă), ca răspuns la cartea lui Barnes, episcop de Birmingham, care a calificat drept «folclor» anumite pasaje din Biblie, îndeosebi pasajele cu privire la răscumpărarea prin intermediul lui Cristos Isus. În introducere, Frederic Kenyon spune: «O analiză amănunţită a cărţii episcopului m-a convins că ea nu prezintă ultimele rezultate ale cercetărilor ştiinţifice moderne. Dimpotrivă, ea reia tezele unei anumite critici care avusese un oarecare succes în urmă cu circa şaptezeci de ani şi ignoră aproape total descoperirile din ultimii cincizeci de ani.» Cu privire la propria sa carte Kenyon a spus: «Cred că a venit timpul (. . .) să atribuim din nou încredere Bibliei ca ghid pentru cunoaşterea adevărului şi ca bază pentru conduita în viaţă (. . .) Sper doar ca [această carte] să fie de ajutor acelora care consideră creştinismul drept unica speranţă pentru această lume derutată şi Biblia drept un fundament sigur al credinţei creştine.»

Acest biblist de renume mondial, care vorbise atît de favorabil despre lucrarea şi publicaţiile Martorilor lui Iehova, era un om umil, care manifesta o veritabilă amabilitate (. . .) În 1889, după ce a fost un student excepţional la Oxford, a intrat la British Museum în calitate de asistent la Serviciul de manuscrise. Ulterior a fost promovat în postul de custode adjunct al manuscriselor, iar în 1909 a fost numit director şi bibliotecar şef la British Museum. În timpul primei părţi a lungii sale cariere el s-a ocupat îndeosebi de manuscrisele biblice şi de descoperirea papirusurilor; mai tîrziu a primit însărcinarea de a conduce expediţiile arheologice la Karkemiş şi Ur. După ce a ieşit la pensie s-a ocupat de achiziţionarea Codicelui Sinaitic şi de publicarea papirusurilor Chester Beatty care au contribuit la autentificarea Scripturilor greceşti.

În încheiere se cuvine să cităm cîteva rînduri din cartea The Story of the Bible: «Biblia are o istorie omenească şi o inspiraţie divină. Această istorie prezintă un mare interes şi toţi cei care preţuiesc Biblia ar trebui să o cunoască (. . .) În cele din urmă este încurajator să vezi că toate aceste descoperiri şi toate aceste studii au drept rezultat întărirea dovezii de autenticitate a Scripturilor, precum şi a convingerii noastre că avem în mînă, în formă integrală, adevăratul Cuvînt al lui Dumnezeu.»“