„Alte oi“ şi Cina Domnului
„[Isus] este o jertfă de ispăşire pentru păcatele noastre şi nu numai pentru ale noastre, ci pentru ale lumii întregi.“ — 1 Ioan 2:2.
1. Ce rezultate pozitive a dat ‘predicarea veştii bune a Regatului’?
ISUS a zis: „Această veste bună a regatului va fi predicată pe tot pămîntul locuit, ca mărturie tuturor naţiunilor; şi atunci va veni sfîrşitul“ (Matei 24:14). Unele persoane din generaţia anului 1914 trăiesc şi astăzi şi pot confirma că Martorii lui Iehova au îndeplinit cu fidelitate această poruncă. Drept rezultat, sute de mii de oameni sinceri, dezamăgiţi de eşecurile acestei lumi, au reacţionat pozitiv la vestea bună. Ei s-au dedicat lui Iehova Dumnezeu şi s-au supus Regatului său, făcînd cunoscută această dedicare prin intermediul botezului în apă. Pe parcursul anului 1984, 179 421 de persoane au apucat pe această cale a înţelepciunii. De fapt, ei au spus celor care poartă numele lui Dumnezeu: „Vom merge cu voi, căci am auzit spunîndu-se că Dumnezeu este cu voi.“ — Zaharia 8:23.
2. Ce factor a determinat momentul adunării de către Isus a „altor oi“ ale sale?
2 Această „mare mulţime“ de închinători al căror număr creşte încontinuu face parte dintre cei pe care Isus i-a numit „alte oi“ ale sale (Apocalips 7:9, 15; Ioan 10:16). Ei nutresc măreaţă speranţă de a trăi veşnic pe un pămînt paradiziac (Psalm 37:29). Isus a profeţit că îi va aduna laolaltă pe aceşti urmaşi fideli ai săi după ce, mai întîi, va acorda atenţie, în calitate de păstor nepărtinitor, lucrării de adunare a unei „turme mici“ de persoane asemănătoare oilor, cu privire la care el mediază noua convenţie (Luca 12:32; Evrei 9:15). Avînd în vedere această lucrare de adunare a celor două clase de oameni asemănători oilor într-o „singură turmă“, putem inţelege de ce apostolul Ioan a afirmat că Isus Cristos „este o jertfă de ispăşire pentru păcatele noastre, şi nu numai pentru ale noastre, ci pentru ale lumii întregi.“ — 1 Ioan 2:1, 2.
Schimbări în ce priveşte punctul de vedere
3, 4. a) Ce punct de vedere şi-au schimbat multe persoane cu privire la celebrarea Cinei Domnului? b) Ce a vrut să spună Isus prin cuvintele „oricît de frecvent“ mîncaţi (. . .) şi beţi?
3 Mulţi dintre cei care au fost aduşi recent în mijlocul „altor oi“ asistau odinioară la liturghii, luau cuminecătura, iar frecvenţa şi modul în care practicau aceste lucruri erau determinate de concepţiile organizaţiei religioase din care făceau parte. Acum însă, aceste persoane au ajuns să înţeleagă că Cina Domnului trebuie sărbătorită doar o singură dată pe an. Dar de ce? Deoarece Paştele evreiesc era sărbătorit doar o singură dată pe an, iar Isus a instituit Cina Comemorativă în aceeaşi noapte de Paşte, respectiv 14 Nisan. Atunci el le-a spus discipilor săi: „Continuaţi să faceţi lucrul acesta (. . .) în amintirea mea . . . Căci oricît de frecvent mîncaţi această pîine şi beţi această cupă, voi continuaţi să proclamaţi moartea Domnului, pînă ce vine el.“ (1 Corinteni 11:24–26). Isus a dat limpede de înţeles ca discipolii săi trebuie să celebreze comemorarea morţii sale în ziua de Paşte, zi care survenea o singură dată pe an. Deci ea a fost sărbătorită „frecvent“ pe parcursul existenţei adunării creştine. De fapt, Comemorarea a fost sărbătorită deja de 1 952 de ori.
4 Mai există şi o altă importantă deosebire în punctele de vedere, de care clasa „altor oi“ a ajuns să-şi dea seama. În loc de a consuma din pîine şi vin, aşa cum mulţi dintre ei făceau înainte în biserica de care aparţineau, acum ei şi-au „remediat“ atitudinea, trecînd pe poziţia de observatori. Dar de ce? Dispunem oare de vreun sprijin scriptural pentru o procedură care să admită atît situaţia de observatori cît şi pe aceea de persoane care iau din simboluri? — 2 Corinteni 13:11; 2 Timotei 3:16, 17.
5. a) Arătăţi care sînt paşii fundamentali pe care trebui să-i întreprindă cineva pentru a beneficia de jertfa lui Isus? b) De ce Dumnezeu a acţionat în mod deosebit în folosul celor 144 000 de continuatori ai lui Isus?
5 Pentru ca cineva să beneficieze de „jertfa de ispăşire“ a lui Isus Cristos, trebuie să întreprindă anumiţi paşi, indiferent dacă persoana respectivă nutreşte speranţa de viaţă cerească sau speranţa de viaţă în paradisul pămîntesc. Aceşti paşi de importanţă fundamentală sînt: 1. asimilarea cunoştinţei exacte a Cuvîntului lui Dumnezeu (Romani 10:13–15); 2. exercitarea credinţei (Evrei 11:6); 3. căinţa (Matei 4:17); 4. convertirea (Fapte 3:19); 5. dedicarea (Luca 9:23); şi 6. botezul (Matei 28:19). Numai după ce s-au întreprins aceşti paşi acţionează Dumnezeu într-un mod deosebit faţă de persoana pe care el o alege să facă parte dintre cei 144 000, adică „turma mică“. Dar în ce scop face el lucrul acesta? Pentru ca persoana respectivă să devină fiu spiritual al lui Dumnezeu, cu perspectiva de a fi preot şi rege împreună cu Isus Cristos (Apocalips 20:4, 6). În prezent trăieşte doar o rămăşiţă a acestor fii spirituali, iar aceştia sînt cei care se cuvine să se împărtăşească din simboluri. Această procedură explică de ce marea majoritate a Martorilor lui Iehova sînt observatori şi nu persoane care iau din simboluri.
Paştele şi Cina Comemorativă
6. De ce au susţinut unii că şi „alte oi“ ar trebuie să se împărtăşească din simboluri? La ce întrebare dă naştere lucrul acesta?
6 Unii au propus ca şi „alte oi“, al căror număr este în continuă creştere, să ia din simboluri. Logica lor este următoarea: Întrucît „Legea posedă doar o umbră a lucrurilor bune viitoare“ şi întrucît una dintre cerinţele Legii era ca Paştele să fie respectat atît de israeliţi cît şi de locuitorii străini, aceasta înseamnă că ambele clase de oameni asemănători oilor, clase care alcătuiesc „o singură turmă“, sub „un singur păstor“ ar trebui să se împărtăşească din simbolurile Cinei Comemorative (Evrei 10:1; Ioan 10:16; Numere 9:14). Însă această concepţie generează importanta întrebare: A fost Paştele un fel de Cină Comemorativă?
7. În ce privinţă a fost Păştele „o umbră a lucrurilor bune viitoare“?
7 Este adevărat că anumite aspecte ale sărbătoririi Paştelui în Egipt şi-au găsit, fără îndoială, împlinirea în Isus. Pavel îl aseamănă pe Isus cu mielul pascal, zicînd: „Cristos, paştele nostru, a fost jertfit“ (1 Corinteni 5:7). Stropirea stîlpilor de la uşă şi a pragului de sus al acesteia cu sîngele mielului de Paşte a asigurat salvarea întîiului născut din fiecare locuinţă a israeliţilor. În mod asemănător, prin intermediul sîngelui lui Cristos, „adunarea întîilor născuţi care au fost înscrişi în ceruri“ capătă salvarea, sau „eliberarea prin răscumpărare“ (Evrei 12:23, 24; Efeseni 1:3, 7). În plus, nici un os al mielului de Paşte nu trebuia să fie zdrobit, cerinţă care a fost, de asemenea, îndeplinită în Cristos Isus (Exod 12:46; Psalm 34:20; Ioan 19:36). De aceea este corect să se spună că Paştele a fost, în anumite privinţe, unul dintre numeroasele aspecte ale Legii care ne-a oferit „o umbră a lucrurilor bune viitoare.“ Toate aceste aspecte indicau spre Cristos Isus, „Mielul lui Dumnezeu.“ — Ioan 1:29.
8–10. a) În ce privinţă importantă, privitoare la sînge, s-a deosebit Paştele de Cina Comemorativă? b) Cum scot în evidenţă o altă deosebire cele două convenţii despre care a vorbit Isus cu ocazia Cinei Comemorative? c) La ce concluzie ne duc toate acestea?
8 Cu toate acestea, Paştele nu a fost, în sensul strict al cuvîntului, un simbol al Cinei Domnului. De ce? Cînd Paştele a fost instituit în Egipt, carnea friptă a mielului era consumată, dar nu era consumată nici o picătură din sîngele mielului de Paşte. Spre deosebire de această, cînd Isus a instituit Cina Comemorativă a morţii sale, el i-a învăţăt în mod expres pe cei prezenţi cu această ocazie să mănînce carnea sa şi să bea sîngele său, simbolizate prin pîine şi vin (Exod 12:7, 8; Matei 26:27, 28). În această foarte importantă privinţă — a sîngelui — Paştele nu a fost un simbol al Cinei Domnului.
9 Mai este un lucru care nu trebuie trecut cu vederea. Isus a discutat cu discipolii săi despre două convenţii înrudite, respectiv „noua convenţie“ şi ‘convenţia pentru un regat’ (Luca 22:20, 28–30). Ambele convenţii sînt în legătură cu cei care iau din simboluri cu perspectiva de a participa ca preoţi şi regi împreună cu Cristos Isus. Însă în Israelul antic nici un locuitor străin care era circumcis nu putea să devină preot sau rege. În acest sens, găsim, de asemenea, o deosebire între sărbătorirea Paştelui în Israel şi Cina Domnului.
10 Aşadar, la ce concluzie ajungem? Faptul că locuitorii străini care erau circumcişi mîncau din pîinea nedospită, ierburile amare şi mielul de Paşte, nu înseamnă că cei care fac astăzi parte din „alte oi“ ale Domnului şi care sînt prezenţi la Cina Comemorativă trebuie să se împărtăşească din pîine şi vin.
Importanţă prezenţei la Comemorare
11. Ce motive importante le determină pe „alte oi“ să fie prezente la Comemorare?
11 Reiese oare din cele de mai sus că nu este important ca membrii clasei „altor oi“ să fie prezenţi la celebrarea Comemorării? Categoric, nu! Acest eveniment este o ocazie pentru toţi continuatorii asemănători oilor care îl urmează pe Isus să-şi aducă aminte de Isus într-un mod foarte semnificativ. Cu această ocazie „alte oi“ îşi reamintesc faptul că ele au tras deja foloase datorită credinţei lor în sîngele vărsat al lui Isus Cristos, astfel încît actualmente ele sînt considerate de Iehova ca şi cum şi-ar fi „spălat veşmintele“ şi le-ar fi „albit în sîngele Mielului.“ Acesta este motivul pentru care ele pot să aducă un „serviciu sacru zi şi noapte în templul (lui Dumnezeu)“ (Apocalips 7:14, 15). Ele îşi pot aminti, de asemenea, că trebuie în permanenţă ‘să-l caute pe Iehova, să caute dreptatea şi blîndeţea’, nutrind astfel speranţă de a fi salvate în „ziua mîniei lui Iehova,“ şi apoi să aibă parte de bucuria de a fi ajuns la starea de oameni perfecţi. În final, Iehova va putea să-i declare ca fiind efectiv drepţi, lucru ce se va întîmpla după ce Isus îi va preda Tatălui său Regatul. — Ţefania 2:2, 3; 1 Corinteni 15:24; Apocalips 20:5.
12. Ce foloase decurg din audierea cuvîntării de la Cina Comemorativă?
12 Un alt motiv important pentru a fi prezent la Cină este faptul că adevărurile discutate pe parcursul cuvîntării ţinute cu această ocazie fac parte dintre „lucrurile adînci ale lui Dumnezeu“, respectiv ‘hrana tare care aparţine oamenilor maturi’, nu doar laptele „doctrinei elementare“ (1 Corinteni 2:10; Evrei 5:13—6:1). Această cuvîntare pe baza Scripturilor ne va face să manifestăm o mai mare apreciere faţă de iubirea pe care Iehova a manifestat-o prin faptul că a instituit acest minunat Regat pentru binecuvîntarea familiei umane. Cuvîntarea dela Cina comemorativă constituie, de asemenea, un prilej pentru ca să „privim cu atenţie la Isus, Instrumentul principal al credinţei noastre şi cel care ne-o aduce la perfecţiune.“ Niciodată nu ar trebui să privim cu superficialitate iubirea manifestată de Isus şi nici suferinţele prin care a trecut el pentru noi (Evrei 12:2, 3). În plus, sîntem cu toţii de acord că multe dintre preţioasele idei pe care Isus le-a discutat cu apostolii săi cînd a instituit Cina Comemorativă — idei referitoare la unitate, iubire şi glorificarea numelui lui Iehova — pot fi împărtăşite atît de către „alte oi“ cît şi de către „turma mică.“
Să manifestăm o afectuoasă grijă faţă de toţi
13. De ce este important ca simbolurile să treacă pe la toţi cei prezenţi?
13 Este important ca tuturor celor prezenţi la Cina Domnului să li se amintească procedura instituită de Isus. Trecerea din mînă în mînă a pîinii şi a vinului ne ajută să manifestam o apreciere mai mare faţă de lucrurile sacre care se discută în seara Comemorării. De asemenea, lucrul acesta dă fiecăruia dintre noi posibilitatea să arate care îi este speranţa de viaţă, respectiv cerească sau pămîntească.a Respectarea procedurii corecte aduce adunarea respectivă la unison cu ceea ce se petrece pe întregul pămînt în seara Cinei. — 1 Corinteni 14:40.
14. Cum pot bătrînii să arate grijă iubitoare faţă de un frate uns care este bolnav în seara Cinei Comemorative?
14 Să presupunem că unul dintre membrii unşi ai unei adunări este bolnav şi nu poate să participe la Cina Comemorativă. Cum se procedează în cazul acesta? Trebuie să se facă tot posibilul pentru ca unul dintre bătrînii adunării să ducă simbolurile la creştinul bolnav şi, dacă se poate, să spună cîteva cuvinte pe tema respectivă, înainte de a înmîna simbolurile şi să încheie cu o rugăciune corespunzătoare. Cît de încurajat se va simţi bolnavul respectiv! Aceste manifestări de grijă plină de iubire vor promova un spirit de iubire în mijlocul adunării. (Vezi şi pagina 32.) — Psalm 133:1.
15. Indicaţi unele modalităţi prin care se poate manifesta respect faţă de Cina Domnului?
15 S-au mai pus o serie de întrebări interesante cu privire la procedura şi la tipul simbolurilor care să fie folosite la Cina Comemorativă. Răspunsurile la aceste întrebări se găsesc la pagina 17 în chenarul intitulat „Sa manifestăm respect faţă de Cina Domnului.“ Bătrînii care au sarcini de răspundere în adunare trebuie să îndeplinească cu atenţie recomandările din acest chenar.
16, 17. a) Ce problemă s-a ridicat pentru unii cu privire la consumarea din simboluri cu ocazia Cinei Comemorative şi cine este singurul care poate da răspuns? b) Cum dă Dumnezeu dovezi convingătoare celor care sînt născuţi de spiritul său?
16 Există unele persoane care sînt chinuite de îndoieli cu privire la faptul dacă au sau nu dreptul să ia din simboluri. În unele cazuri această problemă apare de fiecare dată în săptămînile premergătoare Cinei Domnului. Lucrul acesta se petrece în mod frecvent cu unele persoane care li s-au alăturat recent Martorilor lui Iehova. Eşti cumva şi tu unul dintre aceia care a fost frămîntat de asemenea îndoieli? Cum poţi stabili care este calea corectă pe care trebuie să o urmezi?
Necesitatea autoexaminării
17 Iată ce a recomandat Pavel cu privire la Cina Domnului: „Mai întîi omul să se aprobe pe sine, după ce s-a cercetat atent şi aşa să mănînce această pîine şi să bea această cupă“ (1 Corinteni 11:28, 29). Ai observat că Pavel spune că tu eşti cel care trebuie să-ţi dai ‘aprobarea după ce te-ai cercetat atent’? Desigur, nu este greşit să discuţi această problemă cu un creştin matur, dar numai tu eşti acela care trebuie să-ţi stabileşti o relaţie personală cu Iehova şi cu Fiul său. Dumnezeu nu îi lasă în stare de incertitudine pe nici unul dintre cei 144 000. Iaţă ce asigurare ni se dă: „Însuşi spiritul depune mărturie împreună cu spiritul nostru că sîntem copii ai lui Dumnezeu.“ Spiritul lui Dumnezeu este cel care trezeşte în inima fiecărui membru al corpului lui Cristos convingerea că este unul dintre fiii spirituali ai lui Dumnezeu. El este conştient de lucrul acesta şi nu este nevoie să-i fie confirmat întrebîndu-i pe alţii din adunare. — Romani 8:15, 16.
18. Ce fapte istorice referitoare la „alte oi“ prezintă interes pentru noi?
18 Istoria modernă a Martorilor lui Iehova arată că, începînd din 1931, a început să se dea, prin intermediul mesajului despre Regat, mai multă atenţie „altor oi“. Apoi la 31 mai 1935, odată cu ţinerea cuvîntării „Marea mulţime“b, această „mare mulţime,“ pe care apostolul Ioan a văzut-o în viziune, a fost identificată în mod clar cu „alte oi.“ Ce anume a scos în evidenţă această explicaţie nouă? Faptul evident că strîngerea la un loc a „turmei mici“ se apropia de sfîrşit şi că sosise timpul ca, prin administraţia exercitată de „sclavul fidel şi prevăzător,“ Isus să-şi îndrepte atenţia spre strîngerea la un loc membrilor clasei „altor oi.“ — Matei 24:45–47.
19. Ce autoexaminare este recomandabilă pentru cei nou-veniţi care pretind că fac parte dintre cei unşi?
19 Avînd în vedere cele de mai sus, îi îndemnăm pe toţi aceia care s-au asociat recent cu poporul lui Iehova, şi care poate au pretins la un moment dat că fac parte din clasa unsă, să-şi examineze cu atenţie relaţia cu Iehova. Întreabă-te: Speranţă cerească pe care mărturisesc că o am, nu cumva este ea o reminiscenţă a învăţăturii religioase pe care o avusesem odinioară, conform căreia toţi membrii bisericii merg la cer? Nu cumva speranţa mea este legată de vreo dorinţă egoistă sau de stări emoţionale? Iată ce a spus Pavel: „Este imposibil ca Dumnezeu să mintă“ (Evrei 6:18). Nici spiritul sfînt prin care se face adopţiunea nu poate să mintă. Deci nimeni care este cu adevărat născut de spiritul lui Dumnezeu nu este tulburat încontinuu de îndoieli, ci este capabil să confirme cu conştiinţa împăcată că este unul dintre fiii lui Dumnezeu.
Celebrarea în 1985
20. Ce importanţă are Cina Comemorativă pentru Martorii lui Iehova?
20 Fără îndoială Cina Domnului este, pentru toţi creştinii adevăraţi, cea mai mare sărbătoare a anului. Nu există nici o altă ocazie asemănătoare cu ea în ceea ce priveşte importanţă, scopul sau modul de desfăşurare. De aceea, în timp ce pămîntul se roteşte în jurul axei sale, făcînd ca soarele să coboare treptat dincolo de orizont, pe întregul pămînt toate adunările Martorilor lui Iehova, atît cele mari cît şi cele mici, precum şi orice grup izolat, se vor întruni, supunîndu-se poruncii Stăpînului.
21. Ce atitudine şi speranţe trebuie să trezească în inima slujitorilor lui Dumnezeu Cina Comemorativă din 1985?
21 Toţi discipolii asemănători oilor sînt deci foarte bucuroşi de perspectiva de a participa la o nouă celebrare a Comemorării. Dorim ca evenimentul de anul acesta să constituie un moment de încurajare şi consolidare pentru toţi slujitorii lui Iehova. Dorim ca el să le insufle acelaşi spirit al încrederii pe care l-a avut Modelul lor, Isus Cristos, care a spus: „Curaj! Eu am învins lumea.“ — Ioan 16:33.
[Note de subsol]
a Într-o adunare formată din mulţi membri era obiceiul ca cei care ofereau simbolurile să stea în picioare la capul fiecărui rînd de scaune şi întindea tava cu simbolurile spre cei din rîndul respectiv. Cine dorea să ia din simboluri trebuia să arate lucrul acesta celui care le oferea. Însă, după cum s-a arătat mai sus, această procedură nu este potrivită.
b Această cuvîntare a fost ţinută la Washington D.C. de J. F. Rutherford, preşedintele de atunci al Watch Tower Bible and Tract Society.
Vă amintiţi?
□ De ce Paştele nu a fost un simbol al Cinei Comemorative?
□ Care sînt cei şase paşi pe care trebuie să-i întreprindă cineva pentru a beneficia de jertfa lui Isus?
□ De ce prezenţa ta la Cina Comemorativă este de importanţă vitală?
□ De ce este utilă autoexaminarea înainte de Cina Comemorativă?
[Chenarul de la pagina 17]
Să manifestăm respect faţă de Cina Domnului
Simbolurile care vor fi folosite
Pîinea nedospită: Se poate folosi pîine asemănătoare cu pasca evreiască, preparată numai din făină de grîu şi apă, fără ingrediente. Să nu folosiţi pască preparată cu adaos de ingrediente ca sare, zahăr, malţ, ouă sau ceapă. Puteţi să preparaţi singuri pîine nedospită folosind următoarea reţetă: Amestecaţi o ceaşcă şi jumătate de făină de grîu (dacă aceasta nu se poate obţine, folosiţi orez, mălai sau altă făină de cereale) cu o ceaşcă de apă, pînă obţineţi o cocă moale. Apoi întindeţi ceca cu sucitorul ca să obţineţi o foaie de grosimea unei foi de napolitane. Aşezaţi-o într-o tavă de copt şi înţepaţi-o din loc în loc cu o furculiţă. Coaceţi-o în cuptor pînă se usucă şi devine crocantă.
Vinul: Folosiţi vin natural din struguri roşii, ca de exemplu Chianti, vin de burgundia sau Bordeaux. Evitaţi vinurile de desert care au fost întărite sau amestecate cu coniac, de exemplu: vin de Porto sau muscat. Nu folosiţi vinuri în care s-au pus condimente sau ierburi, de exemplu: Dubonnet sau alte vinuri aperitiv. Se poate folosi şi un vin făcut în casă, fără să fie îndulcit, condimentat sau întărit cu alcool.
Pregătirea Sălii Regatului
Masa pe care se pun simbolurile: Aşterneţi pe masă o faţă de masă curată, precum şi un număr suficient de farfurii şi pahare pentru ca servirea să fie operativă. Se poate rupe pîinea şi se poate turna vinul în pahare înainte de întrunire. Isus nu a stabilit un model ritual pentru această procedură. În caz de nevoie, acoperiţi simbolurile cu o pînză curată pentru a le feri de insecte.
Cei care oferă simbolurile: Daţi instrucţiuni din timp cu privire la procedura care trebuie urmată pentru a se evita orice întîrziere sau confuzie în oferirea simbolurilor tuturor celor prezenţi, inclusiv vorbitorului şi celor care le oferă.
Persoanele care îi întîmpină pe participanţi: Aceste persoane trebuie să fie în număr suficient de mare şi să vină cu mult timp înainte de începutul întrunirii, pentru ca toţi cei prezenţi la Cină să fie întîmpinaţi la sosire şi să li se ofere un loc.
Împodobirea cu flori: Se poate face cu moderaţie şi bun gust.
Procedura de desfăsurare a întrunirii
Ora de începere a celebrării: Deşi cuvîntarea poate începe mai devreme, simbolurile nu trebuie oferite pînă după apusul soarelui. Trebuie să aflaţi la ce oră are loc apusul soarelui în localitatea voastră la data de 4 aprilie.
Cuvîntarea la Cina Comemorativă: Vorbitorul trebuie să se pregătească în mod conştiincios pentru a-şi putea prezenta materialul în limita timpului fixat. Acest material trebuie să fie expus cu claritate şi să constituie o încurajare pentru toţi cei prezenţi.
[Legenda ilustraţiei de la pagina 15]
Comemorarea ne intensifică iubirea faţă de Iehova şi faţă de Fiul său