Sugestii utile
Să consolidăm legătura familială
FIECARE dintre membrii familiei — tatăl, mama şi copiii — este interesat de binele familiei. Tatăl nu este singurul ce poartă răspunderea în acest sens. Toţi membrii familiei au în vedere hrana, îmbrăcămintea, adăpostul, sănătatea şi prosperitatea familiei. Toţi participă la bucuriile şi durerile ei. Inainte de toate însă întreaga familie ar trebui să păstreze o sănătoasă relaţie cu Iehova. Tatăl ia în această privinţă conducerea, însă ceilalţi trebuie să-l sprijine şi să colaboreze cu el. Chiar dacă tatăl este în primul rînd cel ce cîştigă pîinea, ceilalţi ar trebui să-l ajuta temporar.
În timpul actual de scumpete şi inflaţie este bine să ne facem un plan bugetar. Membrii individuali ai familiei ar trebui să manifeste atitudinea corectă. Copiii n-ar trebui să fie pretenţioşi şi să aibă în vedere numai interesele lor. Toţi ar trebui să colaboreze şi să se sprijine cu iubire unii pe alţii. Dacă toţi au atitudinea corectă, ei se vor strădui să nu cheltuiască poate posibilităţile lor. Toţi vor fi mulţumiţi cînd familia îşi are mijloacele de existenţă (1 Tim. 6:8). Ei vor evita-să facă datorii inutile. Biblia spune: „Nu datoraţi nimănui nimic decît să vă iubiţi reciproc“ (Rom. 13:8). Voi, copiilor, vă lăsaţi întotdeauna farfuria goală cînd mîncaţi? Vă serviţi numai atîta cît puteţi consuma, astfel încît să nu rămînă resturi care să trebuiască aruncate? Da, nar trebui să risipim nimic. Da asemenea, ne vom cheltui banii pe lucruri necesare şi nu pe articole de lux.
Cu ce aţi contribuit voi, copii, la o atmosferă fericită în familie? Cîţi dintre voi au ajutat în primăvara şi în vara trecută la sădirea zarzavaturilor în grădină? Merită să învăţăm aşa ceva, căci pot veni încă vremuri şi mai grele în care va trebui probabil să ajutăm cu toţii la procurarea alimentelor de bază. Sau poate locuiţi în oraş şi n-aveţi grădină în care să puteţi fi ocupaţi. Dar poate aveţi o casă şi aici, voi, tinerilor, vă puteţi întreba ce lucrări de reparaţii aţi făcut în ultimele şase luni pentru părinţii voştri. Într-o casă există întotdeauna cîte ceva de reparat, şi asemenea lucrări n-ar trebui lăsate pur şi simpla în grija tatălui. El vă poate îndruma probabil în lucrările de reparaţii simple, şi vă poate ajuta sau arăta cum se întreţine maşina.
Iar vouă, fetelor, vă face oare plăcere să pregătiţi mîncarea pentru familie? Cîte torturi şi prăjituri ştiţi deja să faceţi? Mamele le pot îngădui fiicelor lor să le ajute în această interesantă muncă. Copiii nu trebuie crescuţi aşa încît să ajungă nişte trîndavi sau nişte haimanale. Noi trebuie mai degrabă să salutăm cu bucurie dorinţa lor de a se face utili în familie. Toţi membrii familiei trebuie să dezvolte spiritul dispoziţiei de a da ajutor.
În felul acesta familia noastră devine într-adevăr un cerc de prieteni fericiţi sau de tovarăşi iubitori. Copiii trebuie să devină prieteni de încredere ai părinţilor lor, şi să discute cu ei deschis despre toate problemele. Părinţii nu trebuie să facă pe stăpînii sau pe tiranii. Tatăl trebuie să-l imite mai curînd pe Isus, „Tatăl veşnic“, care şi i-a făcut prieteni pe discipolii săi. Isus a fost confidenţial faţă de discipolii săi (Is. 9:6; Ioan 15:14). Părinţilor, străduiţi-vă să cîştigaţi încrederea copiilor voştri. Este bine cînd familia îşi petrece împreună timpul liber şi îşi organizează în aşa fel vacanţele încît se bucură toţi de aceasta. Vacanţele ar trebui să servească pentru destindere, pentru refacere şi pentru adunarea puterilor, dar ele ar trebui să servească şi pentru cultură generală şi să nu fie costisitoare. Pentru a dezvolta spiritul de familie corect trebuie să se ia neapărat timp pentru a face anumite lucruri împreună, ca familie. Camaraderia autentică întăreşte unitatea familiei.
CURĂŢENIA LOCUINŢEI
Locuinţa este oglinda unei comunităţi familiale fericite. Ea trebuie să fie întotdeauna curată şi trebuie să te simţi întotdeauna bine în ea. Toţi membrii familiei pot contribui la întreţinerea curăţeniei locuinţei, aşa cum se cuvine pentru creştini, astfel încît în orice moment să fie ordine şi să poată fi primiţi oaspeţi sau vizitatori. Astfel nu va trebui să se ruşineze cînd sînt vizitaţi de prieteni. O locuinţă curată şi îngrijită reflectă curăţenia spirituală a adevăraţilor creştini.
O familie creştină unită mai are grijă să domnească ordinea şi în jurul casei. Unele familii îşi limitează îngrijirea grădinii la un minimum necesar sădind anumiţi arbuşti şi flori. Ele nu cultivă grădini de flori a căror îngrijire pretinde o mulţime de vreme. O grădină de lîngă casă simplu cultivată poate fi păstrată în ordine dacă ne luăm o orădouă pe săptămînă pentru ea. Atunci vecinii nu vor putea spune că respectiva casă este neglijată pentru că membrii ei sînt atît de des plecaţi din pricina activităţii lor creştine. Aşa poate contribui fiecare membru al familiei şi la faptul de a se crea o relaţie de simpatie cu vocinii. O grădină neglijată şi o locuinţă neîngrijită pot da „un prilej de poticnire“ vecinilor care altfel ar putea da ascultare mesajului nostru creştin. Vecinii trebuie să vadă că în căminul vostru domneşte ordinea şi o atmosferă fericită. — 1 Cor. 10:32
BIBLIA PROMOVEAZA SPIRITUL DE FAMILIE
În secolul al optsprezecelea şi al nouăsprezecelea în Europa şi în America era încă un lucru obişnuit să se citească Biblia în cercul familiei. Conversaţiile biblice contribuiau la faptul ca familia să facă din Biblia îndreptarul ei şi ca inimile zensibile să fie pătrunse de principiile dreptăţii. În multe familii Biblia a jucat un rol important în dezvoltarea unui spirit de familie sănătos.
Martorii lui Iehova pun şi astăzi, în secolul al douăzecilea, un mare accent pe citirea Bibliei în cercul familiei. Discutarea zilnică a textelor biblice şi participarea la studiile săptămînale mai lărgite ale Sfintei Scripturi constituie baza unităţii unei familii creştine. Membrii unei astfel de familii nu au citit şi auzit doar regula de aur (Mat. 7:12) şi textul despre roadele spiritului (Gal. 5:22, 23), ci au fost şi determinaţi de acestea să devină „împlinitori ai Cuvîntului“ (Iac. 1:22). Sub conducerea tatălui, adevărurile de bază ale Bibliei au fost discutate în aşa fel încît ele au pătruns la inima tuturor. Astfel a fost promovată îmbucurătoarea dispoziţie de a le face bine altora atît dinăuntrul cît şi din afara familiei. Familiile care acţionează în mod neegoist au sentimentul pe care l-a indicat Isus prin cuvintele: „Este mai fericit cel ce dă decît cel ce primeşte.“ — Fapt. 20:35
O familie în care Biblia joacă un rol important dovedeşte că ea îl priveşte pe Iehova Dumnezeu drept marele Părinte şi Susţinător (Iac. 1:17; Ps. 145:16). În afară de faptul că aceasta contribuie la o bună relaţie înăuntrul familiei, prin aceasta se ajunge şi la stabilirea unei relaţii personale cu Dumnezeu, de către fiecare în parte. Devotamentul religios împreună cu mulţumirea este un mare cîştig pentru familie. — (1 Tim. 6:6) Toţi ştiu că sînt doriţi şi utilizaţi şi astfel se simt stimulaţi să îl servească împreună pe Iehova, din toată inime. Ei se simt cu toţii în siguranţă şi la adăpost.
Odinioară într-o gospodărie de buni creştini se aduceau zilnic rugăciuni. Se făceau rugăciuni nu numai cu ocazia meselor, ci şi la sfîrşitul zilei. Atunci îngenunchia întreaga familie, iar tatăl se ruga mulţumind pentru bucuriile zilei care a trecut şi cerînd iertare pentru greşelile săvîrşite. Şi astăzi există familii de martori ai lui Iehova care sînt „treze cu privire la rugăciune“ (1 Petr. 4:7). Rugăciunea adusă lui Dumnezeu ajută unei familii să dezvolte un bun spirit de familie.
SMERENIA ÎN FAMILIE
Părinţii creştini smeriţi sînt raţionali şi îi ascultă cu plăcere pe copiii lor cînd aceştia doresc bucuroşi să le povestească ceva. Atît tatăl cît şi mama profită de ocazia de a-i lăuda pe copii şi de a se exprima asupra bunelor lor însuşiri. Părinţii ar trebui să se reţină de a-i critica, mai ales în public. Ei trebuie să facă eforturi ca prin consecvenţă şi amabilitate să contribuie la o bună atmosferă şi la o bună relaţie cu copiii, şi să păstreze contactul cu ei. N-ar trebui să trezească niciodată impresia că se socotesc a fi fără greşeală, căci în felul acesta ar putea să apară o barieră. Tatăl nu renunţă nicidecum la poziţia lui de cap prin faptul că este smerit (Iac. 3:2). Se poate întîmpla ca el să se corecteze în faţa întregii familii şi să trebuiască să schimbe o hotărîre.
Părinţii n-ar trebui să aştepte prea mult de la copii sau să-i critice mereu pentru slăbiciunile lor. Printr-o convorbire obiectivă la masă şi printr-o îndemn prietenesc li se poate ajuta să se îmbunătăţească. În tratarea problemelor şi chestiunilor familiale, părinţii trebuie să se adreseze pozitiv şi cu bucurie. Să nu uităm că „bucuria“ figurează pe locul al doilea de pe lista roadelor spiritului (Gal. 5:22). Insă nici copiii nu trebuie să aştepte prea mult de la părinţii lor. Şi ei trebuie să fie smeriţi şi plini de consideraţie şi să se lase conduşi de către părinţii lor. — Efes. 6:1–3
Cînd copiii au puţine ocazii de a fi împreună cu alţi copii creştini, părinţii trebuie să se străduiască să le fie buni camarazi copiilor lor. Dacă copiii au mulţi prieteni, atunci părinţii ar fi bine să-i cunoască şi să încheie şi ei prietenie cu aceştia. Părinţii îi pot ajuta pe copii să-şi găsească prietenii bune, invitîndu-i la ei pe copiii cu o bună atitudine, fie însoţiţi de părinţii lor, fie singuri.
Familiile fericite ale poporului lui Dumnezeu îşi pot denumi casa lor: „cămin drag“. Deoarece Iehova îi binecuvîntează pe servii săi şi-i prevede mereu cu lucrurile de necesitate vitală, înainte de toate cu o substanţială hrană spirituală, le este cu putinţă multor familii din poporul său de pe pămînt să reoglindească fericirea marii lui familii universale (Ps. 104:1, 14, 15; Mat. 4:4). Casa lor este într-adevăr un loc al păcii şi al siguranţei în ciuda condiţiilor lipsite de echilibru din „timpurile noastre critice“ (2 Tim. 3:1–5, 13). Pentru copiii şi părinţii recunoscători, căminul lor ar trebui să fie într-adevăr cel mai frumos loc de pămînt. Cînd copiii ajung la maturitate, ei se simt îmboldiţi de amintiri şi de iubirea faţă de bătrînii lor părinţi să-i viziteze cu orice ocazie — chiar dacă numai pentru cîteva ore — pentru a le arăta cît sînt de recunoscători pentru pacea, siguranţa şi multele lucruri bune de care s-au bucurat în casa părintească. Da, „căminul drag“ în care am crescut — chiar dacă el a fost modest — ar trebui să ne amintească mereu de buna educaţie şi de plăcuta atmosfera de familie care au fost o consecinţă a unei respectări exacte a Cuvîntului lui Dumnezeu, Biblia.