Iulie

Unii slujitori ai lui Iehova resimt efectele vârstei înaintate, ale unei sănătăți șubrede sau ale unei dizabilități. De aceea, ei ar putea avea îndoieli cu privire la propria valoare în ochii lui Iehova. Chiar s-ar putea întreba: „Îi mai pot fi eu util lui Iehova?”. Scriitorul Psalmului 71 a avut sentimente asemănătoare. El s-a rugat: „Nu mă părăsi când mă lasă puterile!”. (Ps. 71:9, 18) Cu toate acestea, psalmistul era convins că, atât timp cât îi va sluji lui Dumnezeu cu loialitate, el va continua să-l îndrume și să-l sprijine. El a constatat personal că Iehova își găsește plăcerea în cei care fac tot ce pot în serviciul său, în pofida limitelor pe care le au. (Ps. 37:23-25) Dragi frați în vârstă, străduiți-vă să vă priviți așa cum vă privește Iehova. El vă poate ajuta să dați rod din punct de vedere spiritual, în pofida limitelor fizice pe care, probabil, le aveți. (Ps. 92:12-15) În loc să vă concentrați asupra propriilor limite, gândiți-vă, mai degrabă, la ceea ce puteți face. w24.10 28 ¶14-16

Creștinilor care nu sunt maturi le este greu să raționeze pe baza principiilor biblice și să le aplice atunci când trebuie să ia decizii. Unii ar putea considera că, în lipsa unei legi concrete, pot face ceea ce vor. Alții ar putea simți nevoia unei reguli acolo unde nu este necesară. De exemplu, se pare că creștinii din Corint așteptau ca apostolul Pavel să facă o regulă cu privire la consumarea alimentelor jertfite idolilor. Pavel nu le-a spus ce anume să facă, ci a scos în evidență rolul conștiinței și faptul că fiecare persoană are „dreptul . . . de a alege”. El a menționat câteva principii biblice, pe baza cărora puteau lua o decizie care nu le leza conștiința și nici nu-i poticnea pe alții. (1 Cor. 8:7-9) Astfel, Pavel i-a învățat pe corinteni să-și folosească „capacitatea de înțelegere”, sau discernământul, când trebuiau să ia decizii, în loc să depindă de alții sau să caute reguli. În felul acesta, i-a ajutat să devină creștini maturi. w24.04 5 ¶14

În zilele lui Iona, niniviții au avut ocazia să se căiască. În plus, să ne amintim ce a spus Isus referitor la ‘învierea judecății’. El a arătat că de ea vor beneficia și cei care „au practicat lucruri rele”. (Ioan 5:29) Așadar, este posibil să existe speranța învierii cel puțin pentru unii dintre locuitorii Sodomei și Gomorei. În acest caz, vom avea, probabil, ocazia să-i învățăm despre Iehova și Isus Cristos. Iehova ‘cercetează inima’ și ‘examinează gândurile cele mai adânci’. La înviere, Iehova ‘îi va da fiecăruia potrivit căilor lui’, așa cum procedează întotdeauna. El va fi ferm când va fi necesar, dar îndurător ori de câte ori va fi posibil. Așadar, nu ar trebui să tragem concluzia că o persoană nu are speranța învierii decât dacă știm acest lucru din Biblie. w24.05 5, 6 ¶15, 16

De-a lungul istoriei, când au avut de îndeplinit sarcini dificile, slujitorii lui Iehova au fost întăriți de mesajul lui Dumnezeu. Unul dintre ei a fost profetul Ieremia. Când Iehova i-a poruncit să predice, acesta a șovăit. El a spus: „Eu nu știu să vorbesc, fiindcă sunt doar un copil”. (Ier. 1:6) Ce anume l-a ajutat să aibă mai multă încredere în sine? El a fost întărit de cuvântul lui Iehova. Ieremia a scris: „Cuvântul său a ajuns ca un foc mistuitor, ca un foc închis în oasele mele și am obosit să-l țin în mine”. (Ier. 20:8, 9) Deși profetul trebuia să predice într-un teritoriu dificil, mesajul pe care îl transmitea i-a dat puterea de a-și duce la îndeplinire responsabilitatea. Și în prezent, mesajul din Cuvântul lui Dumnezeu le dă multă putere slujitorilor săi. Apostolul Pavel a spus că asimilarea cunoștinței exacte avea să-i motiveze pe frați ‘să umble într-un mod demn de Iehova în timp ce continuau să dea rod în orice lucrare bună’. (Col. 1:9, 10) w24.04 14, 15 ¶2-4

Țadoc a ales să-i rămână fidel lui Iehova, spre deosebire de marele preot Abiatar, care l-a susținut pe Adonia, fiul lui David, în încercarea acestuia de a uzurpa tronul tatălui său. David nu a pus niciodată la îndoială loialitatea acestui bărbat. Prin urmare, când planul lui Adonia a fost demascat, David i-a ales pe Țadoc, precum și pe Natan și pe Benaia, ca să-l ungă rege pe Solomon. (1 Regi 1:32-34) Cu siguranță, exemplul unor slujitori loiali ai lui Iehova – precum Natan și alți susținători ai regelui David – l-a încurajat pe Țadoc și l-a ajutat să rămână loial. Când a devenit rege, Solomon ‘l-a numit pe preotul Țadoc în locul lui Abiatar’. (1 Regi 2:35) Cum poți imita exemplul lui Țadoc? În cazul în care cineva apropiat ție decide să renunțe la adevăr, arată cu claritate că vrei să-i rămâi loial lui Iehova. (Ios. 24:15) Fii sigur că el îți va da curajul și puterea de care ai nevoie. Continuă să te rogi lui și să stai aproape de slujitorii săi loiali. Iehova prețuiește loialitatea ta și va răsplăti eforturile pe care le faci pentru a-i sluji. (2 Sam. 22:26) w24.07 6, 7 ¶16, 17

În Psalmul 15:2, despre prietenii lui Dumnezeu se spune că „umblă ireproșabil” și „practică ce este drept”. Termenii „a umbla” și „a practica” fac referire la o acțiune continuă și progresivă. Însă poate un om imperfect ‘să umble ireproșabil’? Da, întrucât din punctul de vedere al lui Iehova ‘a umbla ireproșabil’ înseamnă a face tot ce putem pentru a asculta de el. Dedicarea și botezul reprezintă doar începutul prieteniei noastre cu Dumnezeu. Să remarcăm că, în vechime, israeliții nu erau oaspeți în cortul lui Iehova doar pentru că făceau parte dintr-o națiune dedicată. Unii ‘îl chemau pe Dumnezeu, dar nu în adevăr și în dreptate’. (Is. 48:1) Cei care doreau să fie oaspeți în cortul lui Iehova trebuiau să cunoască cerințele lui și să le respecte. La fel stau lucrurile și în prezent. Pentru a avea aprobarea lui Dumnezeu, nu este suficient să ne botezăm și să facem parte din congregația creștină. Trebuie să continuăm ‘să practicăm ce este drept’. w24.06 9 ¶4; 10 ¶6

Care sunt câteva modalități prin care Iehova își arată generozitatea? De exemplu, Iehova ne dă lucruri materiale. Poate că nu avem un stil de viață luxos, dar, datorită generozității sale, majoritatea dintre noi avem tot ce ne trebuie. De pildă, ne bucurăm de hrană, îmbrăcăminte și adăpost. (Ps. 4:8; Mat. 6:31-33; 1 Tim. 6:6-8) Ne oferă Iehova toate aceste lucruri dintr-un sentiment al obligației? Categoric, nu! Să ne gândim la cuvintele lui Isus din Matei 6:25, 26. Referindu-se la păsări, Isus spune: „Ele nici nu seamănă, nici nu seceră și nici nu strâng în hambare”. Afirmația pe care o face în continuare este demnă de remarcat: „Totuși, Tatăl vostru ceresc le hrănește”. Apoi, Isus întreabă: „Nu sunteți voi mai valoroși decât ele?”. Prin urmare, dacă Iehova se îngrijește de animale, cu atât mai mult se va îngriji de noi! Asemenea unui tată preocupat de binele familiei lui, Iehova se îngrijește de familia sa cu multă iubire. (Ps. 145:16; Mat. 6:32) w24.09 26, 27 ¶4-6

Un slujitor auxiliar este un frate numit de spiritul sfânt pentru a-i ajuta pe bătrâni să se achite de numeroase activități de ordin practic în congregație. Slujitorii auxiliari trebuie să fie, mai întâi de toate, bărbați spirituali. Ei îl iubesc pe Iehova și trăiesc la înălțimea normelor sale drepte. De asemenea, simt o iubire profundă pentru frații și surorile lor de credință. (Mat. 22:37-39) Dacă ești un creștin botezat, cum ai putea deveni slujitor auxiliar? Biblia menționează cerințele pe care trebuie să le îndeplinească un frate care dorește să devină slujitor auxiliar. (1 Tim. 3:8-10, 12) Dacă vrei să te bucuri de acest privilegiu, studiază aceste cerințe și fă eforturi pentru a le îndeplini. Mai întâi însă, este important să-ți analizezi cu atenție motivația pentru care dorești să devii slujitor auxiliar. w24.11 14, 15 ¶4, 5

Unii oameni pretind că au citit Biblia de zeci de ori. Dar cred cu adevărat învățăturile ei? Le-au pus în aplicare sau au permis Bibliei să le schimbe viața? Din nefericire, în cele mai multe cazuri, răspunsul este nu. Slujitorii lui Iehova au o atitudine total diferită față de Biblie. Prin modul lor de viață, se străduiesc să arate că aceasta ‘lucrează în ei’, adică îi influențează. Totuși, nu este întotdeauna ușor să citim și să aplicăm Cuvântul lui Dumnezeu. Găsirea timpului necesar pentru citire ar putea fi o provocare. Sau poate că avem tendința de a citi într-un ritm foarte rapid fără să absorbim informațiile. Sau ne-am putea simți copleșiți de toate schimbările pe care le avem de făcut. Oricare ar fi obstacolul cu care ne confruntăm, să fim siguri că îl putem depăși cu ajutorul lui Iehova. Să fim hotărâți să devenim „împlinitori ai cuvântului”. Fără îndoială, cu cât citim mai mult Cuvântul lui Dumnezeu și îl aplicăm într-o măsură mai mare, cu atât vom fi mai fericiți! (Iac. 1:25) w24.09 7 ¶15, 16

Dacă am suferit o traumă sau o pierdere, Iehova ne mângâie prin intermediul spiritului său sfânt. Dacă și inima ta este sfâșiată din cauza unei încercări grele, vorbește-i lui Iehova deschis despre sentimentele tale. Te poți ruga îndelung și ori de câte ori simți nevoia. (Ps. 86:3; 88:1) Cere-i de repetate ori lui Iehova spiritul său sfânt și fii convins că el nu-ți va ignora niciodată cererile. Ai trecut și tu printr-o experiență traumatizantă care te-a epuizat pe plan emoțional? Spiritul sfânt îți poate da puterea de care ai nevoie pentru a-i sluji în continuare lui Iehova. (Ef. 3:16) Însă ce poți face pentru a acționa în armonie cu rugăciunile prin care îi ceri lui Iehova spirit sfânt? Implică-te în activități care te expun într-o măsură mai mare acțiunii spiritului lui Dumnezeu. De exemplu, este important să participi la întruniri și la lucrarea de predicare. De asemenea, umple-ți mintea cu gândurile lui Iehova citind Cuvântul său în fiecare zi. (Filip. 4:8, 9) În timp ce citești din Biblie, remarcă încercările prin care au trecut unele personaje și cum le-a ajutat Iehova să le depășească. w24.10 9 ¶12-14

La fel ca Iehova și Fiul său, și noi îi iubim pe oameni. (Prov. 8:31) Simțim o profundă compasiune față de cei care sunt ‘fără Dumnezeu și care nu au speranță’. (Ef. 2:12) Ei sunt pe punctul de a se îneca în problemele vieții, însă noi avem vesta de salvare de care au nevoie: mesajul despre Regatul lui Dumnezeu. Deoarece îi iubim și avem compasiune față de ei, facem tot posibilul să le împărtășim vestea bună. Acest mesaj valoros poate să le insufle speranță și să-i ajute să aibă cea mai frumoasă viață posibilă în prezent. De asemenea, le oferă perspectiva ‘adevăratei vieți’, viața veșnică în lumea nouă a lui Dumnezeu. (1 Tim. 6:19) Iubirea față de oameni ne motivează și să-i avertizăm cu privire la sfârșitul iminent al acestui sistem rău. (Ezec. 33:7, 8) Dorim să le spunem ce se va întâmpla în timpul marelui necaz. Mai întâi, religia falsă va fi distrusă, iar apoi, la Armaghedon, întregul sistem rău al lui Satan. (Rev. 16:14, 16; 17:16, 17; 19:11, 19, 20) w24.05 16 ¶8, 9

Când apostolul Pavel i-a îndemnat pe creștini ‘să facă loc mâniei’, la mânia cui se referea el? Din context, se înțelege că este vorba despre mânia lui Iehova. Facem loc mâniei sale atunci când îl lăsăm să îndrepte lucrurile în felul său și la momentul stabilit de el. Un frate pe nume John, care a fost tratat în mod nedrept, spune: „A trebuit să lupt cu tendința de a îndrepta răul care mi s-a făcut, așa cum consideram eu de cuviință. Versetul din Romani 12:19 m-a ajutat să-l aștept pe Iehova”. Când îl lăsăm pe Iehova să rezolve lucrurile, avem doar de câștigat. De ce putem spune acest lucru? Deoarece suntem scutiți de povara și frustrarea de a încerca să rezolvăm singuri problema. Iehova se oferă să ne ajute. Este ca și când ne-ar spune: „Lasă nedreptatea în seama mea. Eu mă voi îngriji de tot”. Dacă avem încredere în promisiunea lui Iehova că ‘va plăti’, vom renunța să ne facem singuri dreptate. w24.11 6 ¶14, 15

Trebuie să avem grijă ca lucrurile materiale să nu ocupe un loc central în viața noastră. Apostolul Pavel a scos în evidență această idee când le-a scris creștinilor care trăiau în ultimele zile ale sistemului iudaic. El a menționat evenimente din istoria poporului Israel, inclusiv ceea ce s-a întâmplat la muntele Sinai. Pavel i-a avertizat pe creștini ‘să nu-și dorească lucruri rele, cum au dorit israeliții’. (1 Cor. 10:6, 7, 11) Din cauza dorinței lor egoiste de a mânca, israeliții au transformat până și măsurile miraculoase luate de Iehova în „lucruri rele”. (Num. 11:4-6, 31-34) Iar când s-au închinat la vițelul de aur, ei au mâncat, au băut și s-au distrat. (Ex. 32:4-6) Pavel a menționat aceste exemple ca avertisment pentru creștinii care urmau să asiste la încheierea sistemului iudaic, în 70 e.n. Sfatul lui este important și pentru noi deoarece, asemenea creștinilor din secolul I, ne aflăm în pragul încheierii actualului sistem. w24.12 6 ¶13

Iehova este ‘fericitul Dumnezeu’ și dorește ca și noi să fim fericiți. (1 Tim. 1:11) Pentru a ne bucura de viață, el ne-a dat numeroase daruri. (Iac. 1:17) Unul dintre acestea este căsătoria. Când un bărbat și o femeie se căsătoresc, ei jură că se vor iubi, se vor respecta și se vor prețui. Păstrarea unei legături strânse între ei le poate aduce o bucurie autentică. Din păcate, multe cupluri căsătorite din prezent uită promisiunea pe care și-au făcut-o unul altuia în ziua nunții. În consecință, ei nu au o căsnicie fericită. Cum se așteaptă Iehova să-și trateze soțul soția? Iehova le poruncește soților să-și onoreze soțiile. Termenul „onoare” se referă la modul în care este tratată o persoană pe care o respectăm. Un soț care își onorează soția o tratează cu iubire și bunătate. (1 Pet. 3:7) w25.01 8 ¶1, 2; 9 ¶4, 5

Cu siguranță, scrisoarea apostolului Pavel către evrei i-a ajutat pe aceștia să se pregătească pentru necazul care îi aștepta. Pavel i-a îndemnat să dobândească o cunoștință mai vastă și o înțelegere mai profundă a Scripturilor. Astfel, erau pregătiți să identifice și să respingă învățăturile care le puteau submina credința. El i-a îndemnat și să-și întărească credința pentru a urma cu promptitudine îndrumarea lui Isus și a celor din fruntea congregației. De asemenea, i-a ajutat pe creștini să cultive perseverență având o perspectivă corectă asupra încercărilor și privindu-le ca pe o ocazie de a fi instruiți de Tatăl lor iubitor. Aceste sfaturi inspirate sunt de o mare importanță și pentru noi. Dacă le aplicăm, vom putea să perseverăm cu loialitate până la sfârșit. (Evr. 3:14) w24.09 13 ¶17, 19

Potrivit Bibliei, răscumpărarea este prețul plătit în vederea ispășirii și a împăcării. Din punctul de vedere al lui Iehova, ea reprezintă baza redobândirii a ceea ce s-a pierdut. În ce fel? Adam și Eva au pierdut atât viața perfectă, cât și perspectiva de a trăi veșnic. Prin urmare, răscumpărarea trebuia să fie un preț egal ca valoare cu ceea ce s-a pierdut. (1 Tim. 2:6) Acesta putea fi plătit doar de un bărbat adult care: 1) era perfect, 2) avea posibilitatea de a trăi veșnic pe pământ și 3) era dispus să-și sacrifice acea viață pentru noi. Să remarcăm trei motive pentru care Isus a putut plăti răscumpărarea. 1) Isus era perfect – „el n-a comis păcat”. (1 Pet. 2:22) 2) Astfel, el avea posibilitatea de a trăi veșnic pe pământ. 3) Isus a fost dispus să renunțe la acea viață pentru noi. (Evr. 10:9) w25.02 4, 5 ¶11, 12

Fii convins că Iehova te iubește și vrea să faci parte din familia sa, indiferent ce obstacole ar trebui să depășești pentru a te boteza. Isus le-a spus unor discipoli din secolul I: „Dacă veți avea credință cât un grăunte de muștar, veți zice muntelui acestuia: «Mută-te de aici acolo» și se va muta; și nimic nu vă va fi imposibil”. (Mat. 17:20) Cei cărora Isus le-a adresat aceste cuvinte îl urmau doar de câțiva ani. Așadar, credința lor trebuia să continue să crească. Însă Isus i-a asigurat că, dacă urmau să cultive suficientă credință, Iehova avea să-i ajute să depășească obstacole asemănătoare unor munți. Iehova te va ajuta și pe tine să faci același lucru! Dacă identifici obstacole care te împiedică să te botezi, ia măsuri pentru a le înlătura fără întârziere. Dedică-ți viața lui Iehova și botează-te. Aceasta este cea mai bună decizie pe care ai putea s-o iei vreodată! w25.03 7 ¶18-20

Când trecem prin încercări, este important să nu uităm că „Dumnezeul cel viu” este gata să ne ajute. Îți poți întări această încredere meditând la acțiunile sale din trecut. (Is. 37:17, 33-37) De asemenea, unele experiențe de pe jw.org te ajută să înțelegi cum își susține Iehova slujitorii în prezent. În plus, meditează la situațiile în care Iehova a venit în ajutorul tău. Dar, chiar dacă experiențele tale nu sunt atât de spectaculoase, nu te îngrijora. Ceea ce contează este că ai simțit prezența lui Iehova în viața ta. Nu uita că Iehova este cel care te-a atras în organizația sa. (Ioan 6:44) Prin urmare, roagă-l să te ajute să-ți amintești ocaziile când ți-a răspuns la rugăciuni și când te-a susținut exact la momentul potrivit sau într-o situație foarte grea. Această analiză îți va întări încrederea că Iehova va fi în continuare alături de tine. w24.06 21 ¶8

Deși suntem ferm hotărâți să nu ne îndepărtăm niciodată de Iehova, întrucât suntem imperfecți, înțelegem că suntem vulnerabili în fața tentațiilor. (Rom. 7:21-23) Pe neașteptate, ne-am putea afla în situații în care o conduită greșită ar putea părea ceva de dorit. Pentru a-i rămâne loiali lui Iehova și Fiului său, trebuie să urmăm îndemnul lui Isus de a veghea pentru a nu cădea în ispită. Cu toții suntem supuși tentației de a păcătui. Însă fiecare are propriile puncte vulnerabile, cum ar fi înclinația de a păcătui grav, de a adopta o conduită necurată sau o gândire lumească. De exemplu, probabil că unii luptă împotriva tentației de a comite imoralitate sexuală. Pentru alții, practicile necurate, cum ar fi masturbarea sau pornografia, sunt o piatră de încercare. Iar alții luptă din răsputeri cu teama de oameni, cu mândria, cu firea irascibilă sau cu alte slăbiciuni. w24.07 14 ¶3; 15 ¶5

Să ne imaginăm ce s-ar fi întâmplat dacă bătrânii nu i-ar fi permis acelui bărbat, care se căise sincer, să se întoarcă în congregație sau dacă, după întoarcerea lui, membrii congregației ar fi refuzat să-i arate iubire. El ar fi putut „să fie copleșit de tristețea lui nespus de mare”. Ar fi putut considera cu ușurință că nu mai avea nicio speranță. Poate chiar ar fi renunțat la gândul de a-și reface relația de prietenie cu Dumnezeu. Mai mult, dacă ar fi refuzat să-l ierte, frații și surorile din congregație și-ar fi pus în pericol propria relație cu Iehova. De ce? Deoarece ar fi reflectat atitudinea aspră și nemiloasă a lui Satan, și nu atitudinea iertătoare a lui Iehova față de cei care păcătuiesc și se căiesc. Cu alte cuvinte, ei ar fi putut deveni unelte în mâna Diavolului, cu care acesta l-ar fi putut distruge pe acel bărbat din punct de vedere spiritual. (2 Cor. 2:10, 11; Ef. 4:27) w24.08 17 ¶7, 10, 11

Cristos Isus a dat „oameni ca daruri” care să slujească și într-un alt mod. Sub îndrumarea lui, bătrânii din Ierusalim i-au trimis pe Pavel, pe Barnaba și pe alții ca supraveghetori itineranți. (Fap. 11:22) Cu ce scop? Cu același scop cu care au fost numiți și slujitorii auxiliari și bătrânii – de a întări congregațiile. (Fap. 15:40, 41) O caracteristică a supraveghetorilor de circumscripție este aceea că sunt permanent în mișcare. Unii călătoresc sute de kilometri pentru a ajunge de la o congregație la alta. În fiecare săptămână, un supraveghetor de circumscripție prezintă câteva teme în congregație și conduce o întrunire cu pionierii, o întrunire cu bătrânii de congregație și întrunirile pentru serviciul de teren. El pregătește cuvântări și organizează congrese de circumscripție și congrese regionale. Este instructor la școlile pentru pionieri și organizează o întrunire specială pentru pionierii din circumscripție. El se ocupă și de alte sarcini – uneori urgente – primite din partea filialei. w24.10 21 ¶12, 13

În textul de astăzi, profetul Ieremia consemnează cuvintele lui Iehova. Citând cuvintele lui Ieremia, apostolul Pavel reia această idee astfel: „Nu-mi voi mai aminti de păcatele lor”. (Evr. 8:12) Dar ce putem înțelege din această afirmație? În Biblie, expresia „a-ți aduce aminte” nu înseamnă întotdeauna a-ți aminti un lucru din trecut sau a te gândi la el. În unele contexte, aceasta înseamnă a întreprinde o acțiune. Răufăcătorul țintuit pe stâlp alături de Isus a spus: „Isus, adu-ți aminte de mine când vei ajunge în Regatul tău!”. (Luca 23:42, 43) Îi cerea acel răufăcător lui Isus pur și simplu să se gândească la el în viitor? Nu. Răspunsul lui Isus arăta că el avea să acționeze în favoarea răufăcătorului înviindu-l. Prin urmare, când Iehova spune că nu-și va mai aminti păcatele noastre, el spune, de fapt, că nu va întreprinde nicio acțiune împotriva noastră. El nu ne va pedepsi în viitor pentru păcatele pe care le-a iertat. w25.02 10, 11 ¶14, 15

Adevărata pricepere are la bază cunoașterea calităților lui Iehova, a scopului său, precum și a lucrurilor pe care el le iubește sau le urăște. Având în vedere aceste idei, întreabă-te: „În lumina lucrurilor pe care le știu despre Iehova, ce decizie va fi pe placul său?”. (Ef. 5:17) Pentru a-i fi plăcuți lui Iehova, va trebui, uneori, să-i dezamăgim pe cei apropiați nouă. De exemplu, motivați de cele mai bune intenții, unii părinți ar putea insista ca fiica lor majoră să se căsătorească cu un bărbat care are o situație financiară bună, însă nu are o spiritualitate puternică. Este firesc ca părinții să-și dorească o viață confortabilă din punct de vedere material pentru fiica lor, dar cine o va ajuta să progreseze din punct de vedere spiritual? Care este punctul de vedere al lui Iehova în această privință? Răspunsul îl găsim în Matei 6:33, unde suntem îndemnați ‘să continuăm să căutăm mai întâi Regatul’. Chiar dacă manifestăm respect față de părinți și față de membrii comunității din care facem parte, dorim în primul rând să-i fim plăcuți lui Iehova. w25.01 17 ¶9, 10

Avem nevoie de ajutorul lui Iehova pentru a continua să predicăm cu zel în pofida opoziției. (Rev. 12:17) Dar de ce poți fi sigur că Iehova va fi alături de tine? Să analizăm rugăciunea lui Isus consemnată în Ioan, capitolul 17. El l-a rugat pe Iehova să vegheze asupra apostolilor, iar Iehova a răspuns acestei cereri. Cartea Faptele arată cum i-a ajutat Iehova pe apostoli să predice cu zel în pofida persecuției. În rugăciunea sa, Isus i-a cerut Tatălui său să vegheze și asupra celor care manifestau credință în mesajul predicat de apostoli. Și tu te numeri printre ei. Iehova continuă să răspundă la rugăciunea lui Isus. El te va ajuta și pe tine, la fel cum i-a ajutat pe apostoli. (Ioan 17:11, 15, 20) Pe măsură ce sfârșitul se apropie, suntem conștienți că va fi tot mai greu să predicăm vestea bună cu zel. Dar suntem siguri că vom primi tot ajutorul de care avem nevoie. (Luca 21:12-15) w25.03 17, 18 ¶13, 14

Slujitorii lui Dumnezeu ‘strigă’ de bucurie deoarece inima lor este plină de recunoștință față de Iehova. ‘Bucuria inimii lor’ se datorează adevărurilor mângâietoare și promisiunilor din Cuvântul lui Dumnezeu, precum și speranței pe care o au datorită jertfei lui Cristos. Când vorbim despre aceste lucruri, suntem cu adevărat fericiți! (Ps. 34:8; 133:1-3) Iubirea și unitatea care există în poporul lui Iehova sunt două caracteristici importante ale paradisului spiritual. Această ‘legătură a unității’ este o anticipare a unității care va exista la nivel mondial în lumea nouă. (Col. 3:14) Atunci, iubirea și unitatea dintre noi vor fi chiar mai puternice decât în prezent. În această lume, adevărata fericire și mulțumire nu se găsesc decât în paradisul nostru spiritual. Indiferent ce crede lumea despre slujitorii lui Iehova, ei au un nume onorabil, sau o bună reputație, înaintea lui Iehova și a familiei sale. (Is. 65:15) w24.04 21 ¶7, 8

Cum îi putem susține cu toții pe creștinii celibatari care doresc să se căsătorească? O modalitate este aceea de a avea grijă cum vorbim. (Ef. 4:29) Întreabă-te: „Îi tachinez pe cei care vor să se căsătorească? Dacă văd un frate și o soră necăsătoriți purtând o conversație, trag concluzia că între ei există un interes romantic?”. (1 Tim. 5:13) În plus, nu ar trebui niciodată să-i facem pe celibatari să simtă că ceva nu este în regulă cu ei sau că sunt oarecum incompleți deoarece nu sunt căsătoriți. Mult mai înțelept ar fi să căutăm ocazii de a-i lăuda pe acești colaboratori loiali! Dar dacă avem impresia că un frate și o soră ar forma un cuplu reușit? Biblia ne îndeamnă să ținem cont de sentimentele altora. (Rom. 15:2) Mulți celibatari nu doresc ca alții să le prezinte un potențial partener și trebuie să le respectăm dorința. (2 Tes. 3:11) Alții ar putea aprecia ajutorul nostru, însă nu ar trebui să li-l oferim dacă nu îl solicită. (Prov. 3:27) w24.05 24, 25 ¶14, 15

Într-o lume caracterizată de nesiguranță, unele evenimente ne pot afecta sau chiar ne pot schimba radical cursul vieții. Cât de bucuroși suntem că putem apela la Iehova, Dumnezeul nostru, pentru ajutor! Fiecare situație în care simțim ajutorul său ne întărește convingerea că „Iehova este viu”. (Ps. 18:46) Însă, imediat după ce a rostit aceste cuvinte, David l-a numit pe Dumnezeu „Stânca mea”. De ce l-a asemănat David pe Iehova cu un obiect inanimat, cu o stâncă? Biblia folosește termenul „stâncă” pentru a ne ajuta să înțelegem, printr-o imagine sugestivă, unele trăsături care îl definesc pe Iehova. Termenul apare deseori în contexte în care Iehova este lăudat pentru calitățile sale unice. Prima ocurență în care Iehova este numit „Stânca” este cea din Deuteronomul 32:4. Într-un alt pasaj, Ana a spus în rugăciune: „Nu este stâncă asemenea Dumnezeului nostru”. (1 Sam. 2:2) Habacuc l-a numit pe Iehova „Stânca mea”. (Hab. 1:12) Iar scriitorul Psalmului 73 l-a numit pe Dumnezeu „stânca inimii mele”. (Ps. 73:26) Însuși Iehova a spus despre sine că este o Stâncă. (Is. 44:8) w24.06 26 ¶1, 3

Regii Israelului care s-au bucurat de aprobarea lui Iehova i-au slujit cu o inimă întreagă. Despre Iosia, relatarea biblică spune: „Înaintea lui n-a fost niciun rege ca el, care să se întoarcă la Iehova cu toată inima”. (2 Regi 23:25) Dar ce putem spune despre Solomon care, spre sfârșitul vieții, a făcut ce este rău? „Inima lui n-a fost întreagă.” (1 Regi 11:4) Un alt rege infidel a fost Abiiam. Și despre el, Biblia spune: „Inima lui n-a fost întreagă față de Iehova”. (1 Regi 15:3) În general, în Biblie, termenul „inimă” se referă la întreaga persoană lăuntrică și include dorințele, gândurile, înclinațiile, atitudinile, capacitățile, motivațiile și obiectivele cuiva. Însă ce presupune faptul de a-i sluji lui Iehova cu o inimă întreagă? O persoană care are o inimă întreagă nu-i aduce închinare lui Iehova în mod formal, ci este motivată de iubire și devotament pe tot parcursul vieții. w24.07 21 ¶4, 5

Pentru a descrie iertarea completă pe care ne-o acordă, Iehova folosește o imagine descriptivă. El spune: „Îți voi acoperi fărădelegile ca și cum le-aș acoperi cu un nor și păcatele ca și cum le-aș acoperi cu un nor gros”. (Is. 44:22) Când Iehova ne iartă păcatele, el le ascunde, figurativ vorbind, sub o pătură groasă de nori, astfel încât să nu mai poată fi văzute. Ce anume învățăm din aceste descrieri? După ce Iehova ne iartă păcatele, nu trebuie să considerăm că vom purta stigmatul lor pentru tot restul vieții. Prin intermediul sângelui vărsat de Isus Cristos, datoriile noastre sunt anulate în mod deplin. Iehova șterge chiar și evidența acelor datorii. Iată ce înseamnă adevărata iertare pe care Iehova ne-o acordă când ne căim! Iar îndurarea lui Iehova ne permite să ne bucurăm din nou de o relație strânsă de prietenie cu el. w25.02 10 ¶11-14

Bătrânii care slujesc în comitete au înaintea lui Iehova responsabilitatea de a păstra congregația curată. (1 Cor. 5:7) Ei doresc, de asemenea, ca persoanele care au păcătuit să primească ajutorul necesar pentru a ajunge, dacă se poate, la căință. În acest sens, ei păstrează o optică pozitivă, plină de speranță, cu privire la cel care a păcătuit. De ce? Deoarece doresc să-l imite pe Iehova, care „este plin de tandră afecțiune și îndurător”. (Iac. 5:11) Să remarcăm cum a manifestat apostolul Ioan, aflat la o vârstă înaintată, o astfel de atitudine. El a scris: „Copilașii mei, vă scriu aceste lucruri ca să nu comiteți vreun păcat. Și totuși, dacă cineva comite un păcat, avem un ajutor la Tatăl: pe Isus Cristos, cel drept”. (1 Ioan 2:1) Din nefericire, există și situații când un creștin refuză să se căiască. Prin urmare, el trebuie înlăturat din congregație. w24.08 25 ¶19, 20

Dacă te simți frustrat deoarece nu poți face mai mult pentru Iehova, fii sigur că el prețuiește orice efort pe care îl depui în serviciul său. Probabil că ai tendința de a compara ceea ce faci tu cu ceea ce fac alții. Nu cădea în această capcană. De ce? Deoarece Iehova nu face astfel de comparații. (Gal. 6:4) De exemplu, Maria i-a dăruit lui Isus un ulei parfumat foarte scump. (Ioan 12:3-5) În schimb, o văduvă săracă a putut oferi la templu doar doi bănuți de foarte mică valoare. (Luca 21:1-4) Isus a privit însă ambele daruri ca pe o expresie a credinței acestor femei. Iehova, Tatăl său, prețuiește mult tot ce poți face în serviciul său – indiferent cât de puțin ar părea în ochii tăi – dacă ești motivat de iubire și devoțiune față de el. Cu toții avem îndoieli uneori. Însă Biblia, Cuvântul adevărului, ne poate ajuta să luptăm împotriva lor. Astfel, încrederea va lua locul îngrijorărilor. Fii convins că Iehova nu te trece niciodată cu vederea și că ești important în ochii lui. El apreciază sacrificiile pe care le faci și își va respecta promisiunea de a te răsplăti. Nu uita că pentru Iehova toți slujitorii săi loiali sunt demni de iubirea și de atenția sa! w24.10 25 ¶3; 29 ¶17, 18