Cum să întocmeşti o schiţă

CÂND li se repartizează o cuvântare, mulţi cursanţi se pun serios pe treabă şi aştern totul în scris, începând cu introducerea şi terminând cu încheierea. Până să-şi definitiveze cuvântarea, ei vor umple, probabil, multe foi şi vor lucra ore în şir.

Şi tu îţi pregăteşti cuvântările în felul acesta? Nu ţi-ar plăcea să cunoşti o metodă mai simplă? Dacă vei învăţa cum se întocmeşte o schiţă, nu va mai trebui să pui totul pe hârtie; în plus, vei avea mai mult timp pentru repetarea cuvântării. Astfel, expunerile tale nu vor fi doar mai uşor de prezentat, ci şi mai interesante şi mai încurajatoare pentru auditoriu.

Evident, pentru cuvântările publice din congregaţie există o schiţă standard. Dar pentru restul, nu. Uneori, s-ar putea să primeşti doar un subiect sau o temă. Sau ţi se va cere să expui un anumit material tipărit. Alteori vei primi doar câteva instrucţiuni. În toate aceste situaţii va trebui să-ţi întocmeşti singur schiţa.

Analizând modelul de la pagina 41, îţi poţi forma o idee despre cum poate fi concepută o schiţă scurtă. Observă că fiecare idee principală începe chiar din margine şi este scrisă cu majuscule. Dedesubtul ei sunt enumerate ideile care o susţin. Informaţiile suplimentare menite să dezvolte aceste idei se găsesc imediat sub acestea, puţin mai în interiorul paginii. Priveşte această schiţă cu atenţie. Observă că cele două idei principale sunt direct legate de temă şi că ideile secundare nu sunt doar interesante, ci şi sprijină ideea principală.

Poate că schiţa pe care o vei întocmi nu va arăta exact ca acest model. Dar, dacă vei ţine cont de principiile de elaborare a unei schiţe, vei reuşi să-ţi structurezi materialul şi să pregăteşti o cuvântare interesantă, într-un timp rezonabil. Cum ar trebui să procedezi?

Analizează, selectează şi structurează

Mai întâi de toate ai nevoie de o temă. Tema nu este un subiect general ce poate fi redat printr-un singur cuvânt, ci ideea centrală pe care vrei să o transmiţi; ea indică perspectiva din care ţi-ai propus să abordezi subiectul. Când ţi se dă tema, analizează cu atenţie fiecare cuvânt-cheie. Dacă trebuie să-ţi dezvolţi tema primită pe baza unui anumit material, studiază materialul respectiv având mereu în minte tema. Când ţi se dă doar subiectul, îţi poţi stabili singur tema. Înainte însă de a o alege, ar fi bine să faci unele cercetări. Dacă eşti receptiv la nou, nu vei fi niciodată în criză de idei.

Pe măsură ce faci aceşti paşi, întreabă-te: „De ce este important acest material pentru auditoriu? Ce obiectiv urmăresc?“ Obiectivul tău n-ar trebui să fie acela de a parcurge materialul sau de a impresiona printr-o expunere pitorească, ci de a-ţi ajuta auditoriul. Când obiectivul tău începe să se contureze, aşterne ideile în scris. Nu pierde din vedere acest obiectiv în timp ce te pregăteşti.

După ce ţi-ai stabilit bine obiectivul şi ţi-ai ales şi tema potrivită (sau ai analizat relaţia dintre tema primită şi ceea ce vrei să prezinţi), poţi face cercetări mai profunde. Caută materiale cu adevărat importante pentru auditoriul tău. Nu te mulţumi doar cu generalităţi, ci foloseşte idei concrete, instructive şi cu adevărat utile. Fii realist: nu face prea multe cercetări. De cele mai multe ori, vei strânge mai mult material decât vei putea folosi, aşa că va trebui să fii selectiv.

Stabileşte ideile principale de care vei avea nevoie pentru a-ţi dezvolta tema şi pentru a-ţi realiza obiectivul. Aceste idei vor alcătui structura cuvântării, schiţa ei. La câte idei principale ar trebui să te rezumi? Pentru o expunere scurtă sunt suficiente, să zicem, două, iar pentru o cuvântare, chiar şi de o oră, nu-ţi trebuie, de obicei, mai mult de cinci. Cu cât vei prezenta mai puţine idei principale, cu atât auditoriul şi le va aminti mai uşor.

După ce îţi vei stabili clar tema şi ideile principale, structurează-ţi materialul pe care l-ai strâns. Alege informaţii direct legate de ideile principale. Selectează detaliile care vor da originalitate prezentării. Când stabileşti textele biblice care-ţi vor susţine ideile principale, notează-ţi argumentele cu ajutorul cărora vei putea să prezinţi versetele respective cât mai logic. Aşază fiecare argument sub ideea principală pe care o susţine. Dacă unele informaţii nu au legătură cu nici una dintre ideile principale, renunţă la ele — chiar dacă sunt foarte interesante — sau pune-le într-un dosar ca să le foloseşti ulterior. Păstrează doar informaţiile cu adevărat utile. Dacă vei include prea mult material, va trebui să vorbeşti prea repede, iar expunerea va pierde din profunzime. Este preferabil să prezinţi mai puţine idei, care să fie de o reală valoare pentru auditoriu, dar să le prezinţi bine. Nu depăşi timpul alocat.

Acum e momentul cel mai potrivit să-ţi aranjezi materialul în ordine logică. Evanghelistul Luca aşa a procedat. După ce a adunat o mulţime de informaţii despre subiectul pe care-l avea în vedere, el le-a aranjat „în ordine logică“ (Luca 1:3). Îţi poţi structura materialul în ordine cronologică, după tematică, după criteriul cauză-efect sau problemă-soluţie — în funcţie de metoda cea mai eficientă prin care-ţi poţi atinge obiectivul. Nu este indicat să treci brusc de la o idee la alta; încearcă să legi ideile într-un tot armonios. Dovezile pe care le prezinţi ar trebui să ajute auditoriul să tragă concluzii logice. Când îţi structurezi ideile, gândeşte-te la efectul pe care-l va avea expunerea ta asupra auditoriului. Va putea el să-ţi urmărească cu uşurinţă argumentaţia? Se va simţi îndemnat să reacţioneze la cele auzite aşa cum te aştepţi tu?

Pregăteşte apoi o introducere care să trezească interesul faţă de subiect şi care să-i arate auditoriului că ceea ce urmează să prezinţi este deosebit de important pentru el. Poate că ar fi bine să-ţi notezi primele propoziţii. Şi, în sfârşit, pregăteşte o încheiere mobilizatoare care să se armonizeze cu obiectivul pe care ţi l-ai propus.

Dacă îţi pregăteşti schiţa din vreme, vei avea timp să o cizelezi înainte de a ţine cuvântarea. Poate vei considera util să-ţi susţii anumite idei cu ajutorul câtorva date statistice, ilustrări sau experienţe. Folosindu-te de un eveniment recent sau de o ştire de interes local, îţi vei putea ajuta auditoriul să înţeleagă mai uşor caracterul practic al materialului. Poate că, în timp ce-ţi revezi cuvântarea, îţi dai seama că există şi alte posibilităţi de a-ţi adapta materialul la necesităţile auditoriului. Analizarea şi cizelarea textului sunt esenţiale pentru a transforma un material bine pregătit într-o cuvântare eficientă.

S-ar putea ca unii oratori să aibă nevoie de notiţe mai ample decât alţii. Dar, dacă îţi vei structura materialul doar pe baza câtorva idei principale, vei elimina informaţiile neesenţiale şi-ţi vei aranja ideile în ordine logică, vei vedea că, şi fără prea multă experienţă, vei reuşi să scrii mai puţine idei. Astfel, vei economisi timp, iar cuvântările tale vor fi de o mai bună calitate! De asemenea, vei demonstra că tragi realmente foloase din cursurile Şcolii de Minister Teocratic.