În ce măsură vă afectează drogurile viaţa

ASEMENEA putregaiului uscat care mănâncă grinzile de lemn ale unei case, drogurile pot coroda întreaga structură a societăţii. Pentru ca societatea umană să funcţioneze în mod corespunzător, aceasta trebuie să aibă familii stabile, muncitori sănătoşi, guverne de încredere, poliţişti cinstiţi şi cetăţeni care respectă legea. Drogurile corup fiecare dintre aceste elemente fundamentale.

Un motiv pentru care guvernele au interzis folosirea drogurilor este efectul dăunător pe care îl au acestea asupra sănătăţii cetăţenilor. În fiecare an, mii de persoane dependente de droguri mor din cauza unei supradoze. Şi mai mulţi mor din cauza SIDA. Într-adevăr, aproximativ 22 la sută din populaţia infectată cu HIV din lume sunt consumatori de droguri care îşi injectează drogurile cu ace infectate. Pe bună dreptate, la o conferinţă recentă a Naţiunilor Unite, Nasser Bin Hamad Al-Khalifa, din Qatar, a avertizat că „satul global este pe punctul de a ajunge mormântul comun a milioane de fiinţe umane, ca urmare a traficului de droguri“.

Dar nu este afectată numai sănătatea consumatorului. Aproximativ 10 la sută dintre copiii care se nasc în Statele Unite sunt expuşi la un drog, în majoritatea cazurilor la cocaină, iar aceasta încă de când sunt în uter. Simptomele dureroase ale sevrajului nu sunt unica problemă cu care se confruntă, deoarece expunerea la droguri în uter poate aduce cu sine în cazul nou-născuţilor şi alte efecte dăunătoare: atât mintale, cât şi fizice.

Bani câştigaţi uşor de pe urma drogurilor: o momeală irezistibilă

Vă simţiţi în siguranţă în cartier după lăsarea serii? Dacă nu, aceasta, foarte probabil, din cauza traficanţilor de droguri. Jafurile şi violenţa de pe stradă merg mână-n mână cu drogurile. Consumatorii de droguri deseori recurg la acte de delincvenţă sau la prostituţie pentru a-şi finanţa viciul, în timp ce bandele rivale se luptă şi ucid pentru a păstra controlul asupra distribuţiei drogurilor. Este de la sine înţeles că poliţia din multe oraşe consideră drogurile un factor în majoritatea omuciderilor pe care le investighează.

În unele ţări, şi rebelii au văzut cât de avantajos e să recurgă la forţă ca să profite de pe urma traficului cu narcotice. Jumătate din venitul unui mare grup de gherilă din America de Sud este obţinut prin asigurarea protecţiei pentru traficanţii de droguri. „Veniturile de pe urma drogurilor finanţează unele dintre cele mai aprige conflicte religioase şi etnice“, precizează Programul Internaţional al Naţiunilor Unite pentru Controlul asupra Drogurilor.

Tragedii din cauza influenţei drogurilor

Consumatorii de droguri contribuie la nesiguranţa de pe stradă şi în alte moduri. „Conducerea sub influenţa marijuanei sau a LSD-ului poate fi la fel de periculoasă ca şi conducerea sub influenţa alcoolului“, afirmă Michael Kronenwetter în cartea sa Drugs in America (Drogurile în America). Nu este surprinzător că în cazul consumatorilor de droguri riscul de a avea accidente la locul de muncă este de trei sau patru ori mai mare.

Însă, probabil, căminul familial este locul în care drogurile fac cele mai mari ravagii. „Familiile dezbinate şi consumul de droguri merg deseori mână-n mână“, se afirmă în World Drug Report. Părinţii stăpâniţi de patima drogurilor rareori le asigură copiilor lor o viaţă de familie stabilă. Legătura părinte-copil, atât de importantă în primele săptămâni de viaţă ale unui copil, poate fi chiar inhibată. În plus, părinţii dependenţi de droguri intră deseori în datorii, pot ajunge să fure de la prieteni şi de la familie sau îşi pot pierde locul de muncă. Mulţi copii care cresc într-un astfel de mediu fug de acasă şi locuiesc pe străzi sau chiar cad şi ei în capcana drogurilor.

Consumul de droguri poate duce şi la abuz fizic asupra partenerului conjugal sau asupra copiilor. Cocaina, în special în combinaţie cu alcoolul, poate da naştere unui comportament violent în cazul unei persoane care, de altfel, este foarte liniştită. Potrivit unui sondaj canadian efectuat în rândul consumatorilor de cocaină, 17 la sută dintre cei chestionaţi au recunoscut că au devenit agresivi după ce s-au drogat. În mod asemănător, într-un raport referitor la abuzurile asupra copiilor comise în New York se estima că 73 la sută dintre copiii omorâţi în bătaie aveau părinţi dependenţi de droguri.

Corupţia şi contaminarea

Dacă drogurile pot submina căminul familial, ele pot face acelaşi lucru şi în cazul guvernelor. În acest caz însă, ceea ce corupe sistemul sunt mai degrabă banii obţinuţi de pe urma drogurilor decât drogurile în sine. „Drogurile au corupt funcţionari guvernamentali, poliţia şi armata“, se lamenta un ambasador dintr-o ţară sud-americană. El a adăugat că sumele de bani care ţi se flutură sub nas sunt „o tentaţie mult prea mare“ pentru cei care câştigă de abia cât să supravieţuiască.

În ţări la rând, judecători, primari, poliţişti şi chiar ofiţeri de poliţie specializaţi în lupta antidrog cad în capcana corupţiei. Politicienii ale căror campanii electorale au fost finanţate de baronii drogurilor se fac că nu aud când li se cere să ia poziţie împotriva traficului de droguri. Mulţi dintre funcţionarii cinstiţi care au pornit campanii curajoase împotriva drogurilor au fost asasinaţi.

Chiar şi solul, pădurile şi speciile care le locuiesc suferă din cauza flagelului mondial al drogurilor. O mare parte din producţia de opiu şi de cocaină se află în două regiuni care sunt deosebit de sensibile la daunele aduse mediului: pădurile tropicale din vestul Amazonului şi cele din sud-estul Asiei. În aceste locuri, devastarea este considerabilă. Chiar şi încercările lăudabile de a elimina culturile de plante din care se fac droguri aduc mari daune din cauza erbicidelor toxice folosite.

Cine plăteşte?

Cine plăteşte pentru toate daunele pe care le aduc drogurile? Noi toţi. Da, cu toţii plătim pentru scăderea productivităţii, pentru costurile tratamentelor medicale, pentru proprietăţile furate sau distruse şi pentru costul aplicării legii. Într-un raport al Departamentului Forţelor de Muncă din Statele Unite se estima că „consumul de droguri la locul de muncă poate păgubi comerţul şi industria Statelor Unite cu o sumă cuprinsă între 75 şi 100 de miliarde de dolari anual . . ., ca urmare a scăderii productivităţii din cauza absenteismului ridicat, a accidentelor şi a costurilor ridicate pentru asistenţa medicală şi pentru despăgubirile acordate muncitorilor“.

În final, toţi aceşti bani ies din buzunarele contribuabililor şi ale consumatorilor. În urma unui studiu efectuat în 1995 în Germania, s-a stabilit că, anual, costul total al consumului de droguri din acea ţară era de 120 de dolari pe cap de locuitor. În Statele Unite, suma estimată era chiar mai mare: de 300 de dolari pe cap de locuitor.

Însă ceea ce costă şi mai mult sunt daunele sociale pe care le aduc drogurile. Cine ar putea stabili un preţ destrămării atât de multor familii, abuzului asupra atât de multor copii, corupţiei atât de multor funcţionari şi morţii premature a atât de multor oameni? Ce înseamnă toate acestea din punct de vedere uman? În următorul articol vom examina cum afectează drogurile viaţa celor ce le folosesc.

[Chenarul/Fotografia de la pagina 7]

DROGURILE ŞI DELINCVENŢA

EXISTĂ CEL PUŢIN PATRU FACTORI CARE STABILESC O LEGĂTURĂ ÎNTRE DROGURI ŞI DELINCVENŢĂ:

1. Posedarea neautorizată de droguri şi traficul de droguri sunt considerate delicte în aproape toate ţările lumii. Doar în Statele Unite, poliţia arestează aproximativ un milion de oameni în fiecare an sub acuzaţii ce au legătură cu drogurile. În unele ţări, sistemul judiciar este inundat de un val de delicte legate de droguri, căruia poliţia şi tribunalele nu reuşesc să-i facă faţă.

2. Întrucât drogurile sunt foarte scumpe, dependenţii recurg la acte de delincvenţă pentru a-şi finanţa viciul. Un dependent de cocaină are nevoie de aproximativ 1 000 de dolari pe săptămână ca să-şi plătească drogul care-i creează dependenţă! Nu este surprinzător că spargerile, jafurile şi prostituţia iau amploare când drogurile prind rădăcini într-o comunitate.

3. Se comit şi alte delicte pentru a facilita traficul de droguri, una dintre cele mai profitabile afaceri din lume. „Sistemul subteran al drogurilor şi crima organizată sunt mai mult sau mai puţin interdependente“, se explică în World Drug Report. Pentru a nu exista probleme în tranzitul de droguri dintr-o zonă în alta, traficanţii încearcă să corupă sau să intimideze funcţionarii. Unii traficanţi chiar conduc armate particulare. De asemenea, profiturile uriaşe pe care le obţin baronii drogurilor dau naştere la probleme. Imensul flux de bani gheaţă i-ar putea incrimina cu uşurinţă dacă aceşti bani nu ar fi „spălaţi“, prin urmare sunt antrenaţi în acţiune bănci şi avocaţi care să acopere urmele banilor obţinuţi din droguri.

4. Efectul drogului însuşi poate duce la acţiuni criminale. Dependenţii cronici pot comite abuzuri asupra membrilor familiei. În unele ţări africane sfâşiate de războaie civile s-au comis crime oribile de către soldaţi adolescenţi aflaţi sub influenţa drogurilor.

[Legenda fotografia de la pagina 6]

Bebeluşul poate fi afectat de faptul că mama lui consumă droguri

[Provenienţa fotografiei]

SuperStock