Lumea în obiectiv

Efectele zgomotului

India are o populaţie care se apropie de un miliard. Potrivit dr. S. B. S. Mann, profesor la Institutul Postliceal din Chandigarh (India), una din zece persoane, sau aproape o sută de milioane de oameni, suferă de o afecţiune a auzului. Luând cuvântul în deschiderea conferinţei anuale a Asociaţiei Otorinolaringologilor din India, dr. Mann a spus că această gravă problemă de sănătate este cauzată de poluarea fonică provocată de sunetele provenite de la claxoane, motoare, maşini şi avioane. O mare parte a vinei, a spus el, o au şi petardele, care sunt atât de folosite cu ocazia sărbătorilor. De exemplu, pe parcursul sărbătorii Dasehra, în toată ţara reprezentările uriaşe ale unor personaje mitologice hinduse ce simbolizează forţele răului din societate sunt umplute cu sute de petarde, iar apoi aprinse, dând naştere unor explozii fonice nemaipomenite. Acest eveniment este urmat de sărbătoarea Deepawali, care durează cinci zile, pe parcursul căreia explodează milioane de petarde.

Fragmentarea pădurii tropicale

„Vânătoarea, defrişările şi incendiile nu sunt singurii factori care pun în pericol supravieţuirea plantelor şi a animalelor“, precizează ziarul brazilian Jornal do Commercio. Fragmentarea ameninţă şi ea speciile cu dispariţia. Acest fenomen apare când mici petice de pădure sunt cruţate de defrişare. Potrivit agronomului brazilian Marcelo Tabarelli, multe dintre aceste porţiuni acoperă o suprafaţă de mai puţin de zece hectare. „Mamiferele mari nu pot supravieţui pe suprafeţe atât de mici“, afirmă dl Tabarelli. Iar aceasta în primul rând pentru că fragmentarea „întrerupe procesul răspândirii şi al migrării“. Aceasta duce la „reducerea populaţiilor“ de plante şi animale. Să ne gândim, de exemplu, la păsările de pădure cum ar fi tucanul. Dl Tabarelli face următoarea observaţie: „Mai există câteva exemplare, dar probabilitatea ca ele să supravieţuiască este foarte mică“.

Taţii care-şi dau interesul au fii mai fericiţi

Taţii care manifestă interes personal faţă de viaţa socială, îngrijorările şi lecţiile copiilor lor formează „nişte tineri optimişti, plini de viaţă, de încredere şi de speranţă“, precizează ziarul londonez The Times. Într-un studiu condus de grupul Bărbaţii de Mâine şi efectuat pe un lot de 1 500 de băieţi între 13 şi 19 ani, peste 90 la sută dintre băieţii care au observat că tatăl lor petrecea timp cu ei şi că manifesta interes activ faţă de progresul lor aveau „mai mult respect de sine, erau mai fericiţi şi mai încrezători“. În schimb, 72 la sută dintre băieţii care au observat că tatăl lor se interesa rareori sau chiar deloc de ei aveau „foarte puţin respect şi încredere de sine, erau mai predispuşi la depresii şi erau mai înclinaţi să nu le placă şcoala şi să aibă probleme cu poliţia“. Adrienne Katz, membră a grupului Bărbaţii de Mâine, a precizat că perioadele de timp pe care le petrec împreună tatăl şi fiul nu trebuie neapărat să fie lungi. Ea spune: „Cel mai important lucru este să-l faci pe copil să se simtă dorit, iubit şi ascultat“.

Cititul sub pătură

Cititul sub pătură, la lumină slabă s-ar putea să afecteze vederea unui copil, se precizează în buletinul german Apotheken Umschau. Un studiu efectuat pe nişte pui de găină la Universitatea din Tübingen a arătat că dezvoltarea globului ocular poate fi afectată când vederea este fie şi puţin deformată sau când lumina este slabă. Când un copil citeşte în pat, sub pătură, avem de-a face cu ambele situaţii: atât deformarea, deoarece ochii nu pot focaliza în mod corespunzător textul când cartea este ţinută prea aproape, cât şi lumina foarte slabă. „Generaţii la rând de adolescenţi, înarmaţi cu lanterne, şi-au citit pe nerăsuflate cărţile preferate în pat, sub pătură, şi, făcând aşa, ei au pus bazele nu numai ale instruirii lor literare, ci şi ale miopiei“, se afirmă în buletin.

Revin locomotivele cu abur?

Susţinătorii căilor ferate se gândesc cu nostalgie la impresionantele locomotive cu abur din zilele de odinioară. Deşi eficienţa lor scăzută şi nivelul ridicat de poluare au adus aceste locomotive clasice în pragul dispariţiei, Roger Waller, un inginer într-o fabrică elveţiană de locomotive, este de părere că energia aburului are un viitor luminos. Opt dintre locomotivele cu abur pentru calea ferată cu cremalieră, care aparţin companiei sale, sunt deja în funcţiune în Alpi, se spune în Berliner Zeitung, şi, de curând, Waller a renovat o locomotivă cu abur mai veche pentru a fi folosită pe căile ferate standard. În loc de cărbune, locomotiva reconstruită va folosi ţiţei uşor, reducându-se astfel poluarea. De asemenea, locomotiva este prevăzută cu rulmenţi radiali pentru reducerea fricţiunii şi este bine izolată pentru a se reduce la minimum pierderea de energie şi timpul de încălzire. Waller afirmă: „Costul de funcţionare este mai mic şi este mai puţin dăunătoare mediului înconjurător decât orice altă locomotivă diesel“.

Învaţă să zâmbească

În Japonia, unde oamenii sunt foarte mândri de serviciile de calitate, tot mai multe companii „îşi trimit angajaţii la şcoli în care să înveţe să fie mai prietenoşi“, precizează Asahi Evening News. „Aceste companii consideră zâmbetul, râsul şi umorul drept o modalitate ieftină şi eficientă de a face să crească vânzările în mijlocul unei crize economice.“ La o şcoală, cursanţii stau în faţa unor oglinzi şi exersează cum să zâmbească, „încercând să arboreze cel mai plăcut zâmbet“. Li se spune să se gândească la persoana pe care o iubesc cel mai mult. Instructorii se străduiesc să-i ajute pe cursanţi să fie relaxaţi şi, astfel, să zâmbească natural. Pe lângă trimiterea angajaţilor la şcoli, unele companii îşi trimit angajaţii să lucreze în restaurante de tip fast-food, unde personalul este instruit să zâmbească tot timpul. Promovează oare zâmbetul succesul comercial? Potrivit ziarului, o companie de produse cosmetice care a oferit cursuri de zâmbit la peste 3 000 dintre angajaţi s-a bucurat de o creştere a numărului de vânzări cu 20 la sută pe parcursul acelui an. O angajată a specificat că acest curs a contribuit şi la îmbunătăţirea atmosferei din biroul ei. „Este frumos să fii înconjurat de şefi agreabili, care zâmbesc mereu“, a spus ea.

Depistarea din timp salvează vieţi

„Cheia tratării corespunzătoare a cancerului este depistarea din timp a acestuia“, se afirmă în ziarul Times of Zambia. Din nefericire, în unele părţi ale Africii, un număr necunoscut de oameni mor de cancer, care putea fi depistat din timp dacă persoanele în cauză s-ar fi supus unui examen medical. În cazul femeilor, formele de cancer cel mai des întâlnite sunt cancerul de col uterin şi cancerul mamar. În cazul bărbaţilor, cancerul la prostată şi cancerul intestinal. Prin urmare, Consiliul Central pentru Sănătate din Zambia le recomandă oamenilor să meargă la spital pentru a fi examinaţi în vederea depistării cancerului. În ziarul Times se afirmă că depistarea din timp „înseamnă reducerea durerii şi a traumelor atât pentru bolnav, cât şi pentru familia acestuia. În plus, aceasta le permite medicilor să ia măsuri din timp“.

Mulsul mecanic

„Mulsul manual de două ori pe zi le impune vacilor să intre într-un ciclu anormal“, afirmă Sue Spencer, membră a unei echipe care a inventat un aparat de muls. Potrivit spuselor lui Spencer, ugerele prea pline pot cauza apariţia şchiopătării şi a altor afecţiuni. Prin urmare, ce poate face o vacă de lapte când vrea să fie mulsă, dar când pentru fermier nu a sosit timpul mulsului? Soluţia poate fi aparatul de muls! Potrivit revistei New Scientist, acesta este folosit deja la o fermă din Suedia. Ori de câte ori simt nevoia să fie mulse, vacile din cireada suedeză pur şi simplu merg la un ocol în care se află acest aparat. Fiecare dintre cele 30 de vaci poartă un guler electronic, care permite sistemului să o identifice. Dacă vaca trebuie mulsă, se deschide o portiţă care duce spre boxa de muls. Braţul mecanic acţionat cu laser al aparatului de muls găseşte în mod delicat mameloanele vacii şi fixează cupele pentru muls.

Scade rata natalităţii în Europa

„Anul trecut, rata natalităţii în Uniunea Europeană (UE) a ajuns la cel mai scăzut nivel înregistrat de la sfârşitul celui de-al doilea război mondial“, anunţă Süddeutsche Zeitung. Eurostat, instituţia de statistică a UE, a anunţat că, în 1998, în Uniunea Europeană s-au născut în jur de patru milioane de copii, în comparaţie cu cei şase milioane de copii câţi se năşteau anual pe la mijlocul anilor ’60. În naţiunile membre ale UE, în fiecare an există în medie 10,7 naşteri la 1 000 de cetăţeni. Care ţară are cea mai scăzută rată a natalităţii? Italia, iar aceasta în pofida poziţiei ferme a Bisericii Catolice împotriva metodelor contraceptive. Italia are doar 9,2 naşteri la 1 000 de cetăţeni. Irlanda are cea mai ridicată rată a natalităţii, şi anume de 14,1 la 1 000.

Luarea mesei împreună

În multe ţări, părinţii se plâng că copiii lor mănâncă rareori împreună cu ei, deseori preferând mesele de tip fast-food. Dar Franţa este foarte probabil o excepţie. Potrivit ziarului francez La Croix, un studiu recent a dezvăluit că 84 la sută dintre familiile din Franţa iau cina împreună. De fapt, în urma studiului s-a descoperit că 95 la sută dintre tinerii între 12 şi 19 ani erau de părere că atmosfera din timpul meselor luate în familie este constructivă. Specialiştii subliniază importanţa luării cu regularitate a meselor împreună ca familie. Dr. François Baudier, de la Centrul de Instruire cu privire la Sănătate din Franţa, face următoarea observaţie: „Luarea mesei împreună nu este numai o ocazie de a mânca, ci şi de a comunica“.