Lumea în obiectiv

Gaură fără precedent, descoperită în stratul de ozon de deasupra Antarcticii

În septembrie 1998, gaura care se formează an de an în stratul de ozon aflat deasupra Antarcticii a atins o dimensiune fără precedent, anunţă The UNESCO Courier. Imaginile din satelit au arătat că această gaură a crescut până la aproape de două ori şi jumătate suprafaţa Europei. Stratul de ozon din stratosferă protejează creaturile vii şi ecosistemele de pe pământ de radiaţiile solare ultraviolete. O cantitate de radiaţii mai mare măreşte riscul apariţiei la oameni a arsurilor cauzate de soare, a cancerului de piele şi a cataractelor, precizează revista. Se spune că o cauză majoră a distrugerii stratului de ozon o constituie clorofluorocarbonaţii (CFC), folosiţi ca agenţi frigorigeni şi gaze propulsoare pentru aerosoli. În 1987, la o conferinţă ţinută la Montreal, 165 de ţări s-au angajat ca treptat să elimine folosirea acestor substanţe. Cu toate acestea, The UNESCO Courier declară că „vor trebui să treacă cel puţin 60 de ani până când CFC-urile să dispară complet din stratosferă“.

Anul cu cea mai ridicată temperatură pe glob

Anul trecut, 1998, a fost cel mai cald an din 1860 încoace, anunţă Science News. S-a estimat că temperatura medie la suprafaţa pământului a crescut cu 0,58°C faţă de temperatura medie înregistrată în perioada 1961–1990. „Pentru climatologi, care se îngrijorează pentru schimbări de sutimi de grad ce au loc la nivel mondial, căldura din anul trecut pare ca un vârf din Himalaia“, declară revista. Ştirea mai precizează că, în ce priveşte cel mai cald an, după anul 1990 s-au înregistrat şapte recorduri, iar primele zece recorduri au fost înregistrate după 1983. Jonathan Overpeck, de la Administraţia Americană de Studii Oceanografice şi Atmosferice, este de părere că ultimele două decenii au fost, probabil, cele mai calde din ultimii 1 200 de ani. Organizaţia Meteorologică Mondială precizează că numai în regiunile nordice ale Europei şi Asiei nu s-au înregistrat creşteri ale temperaturii. În sudul Statelor Unite a fost o vară cu valori extreme ale temperaturii, iar în Rusia centrală, în iunie, când s-au înregistrat temperaturi foarte ridicate pe parcursul mai multor zile, au murit peste 100 de persoane şi au izbucnit mari incendii.

Plută, economie şi faună

Optzeci la sută din producţia de plută din lume se obţine din scoarţa stejarilor de plută care cresc în sudul Spaniei şi al Portugaliei. Fermierii de aici dau jos scoarţa maiestuoşilor lor arbori o dată la nouă ani. Stejarul de plută este singurul arbore care îşi reface scoarţa în acest mod. În prezent, această ocupaţie veche de secole s-ar putea să dispară, deoarece la sticle se folosesc din ce în ce mai mult dopurile de plastic, precizează ziarul Guardian Weekly din Manchester, Anglia. Dacă industria de plută naturală dispare, s-ar putea ca aceşti arbori să fie tăiaţi pentru a se cultiva plante care aduc profituri mai mari. Ecologiştii se tem că multe păsări îşi vor pierde din această cauză pădurile care le ajută să supravieţuiască. „De aceşti stejari depinde viaţa a 42 de specii de păsări, printre care se numără şi acvila-imperială din Spania aflată pe cale de dispariţie (acvila de câmp), care îşi face cuibul în stejarul de plută şi a cărei populaţie numără în total 130 de perechi“, afirmă ziarul.

Noul „război rece“

„Comercianţii se străduiesc să-şi păstreze lăzile frigorifice pline cu îngheţată, întrucât slovenii cumpără cu aviditate îngheţată de tot felul şi cu diverse arome“, semnalează ziarul Delo din Ljubljana. Potrivit acestui ziar, gustul slovenilor pentru îngheţată creşte tot mai mult — recent, producătorii de îngheţată înregistrând aici o creştere a vânzărilor anuale de 22%. Crescând într-un asemenea ritm, consumul anual de îngheţată din această ţară (4,3 litri pe cap de locuitor) va depăşi, în cele din urmă, consumul mediu din ţările Europei Occidentale (5,5 litri pe cap de locuitor). Însă, în această întrecere a consumului de îngheţată din Europa, suedezii încă au un avantaj destul de mare. Potrivit grupului Euromonitor (care furnizează informaţii asupra pieţei), suedezii consumă anual, în medie, aproape 16 litri pe cap de locuitor. La nivel mondial, pe primul loc se află americanii, care consumă anual peste 20 de litri pe cap de locuitor.

Înmormântări care sărăcesc tot mai mult

„Costul vieţii creşte tot mai mult, însă . . . costul morţii creşte şi mai mult“, anunţă ziarul Times of Zambia. În multe ţări din Africa, printre care şi Zambia, ceremoniile de înmormântare sunt deseori amânate pentru ca prietenii şi rudele aflate la mare distanţă să aibă timp să vină ca să participe la ritualurile de doliu, care durează o săptămână sau chiar mai mult. Adesea, toţi cei prezenţi aşteaptă să li se dea de mâncare şi să fie găzduiţi. În plus, se aşteaptă ca familia îndoliată să le dea bani celor nevoiaşi pentru a-şi plăti transportul când se întorc acasă. Aceste înmormântări împing multe familii îndoliate într-o stare de sărăcie şi mai mare. „Înmormântările de azi sunt mai scumpe, deoarece multe persoane vin să jelească mortul, dar nu oferă nici un ajutor“, se spune în ziar. Apoi se sugerează ca ceremoniile de înmormântare să fie ţinute la scurt timp după moartea persoanei respective pentru a uşura povara familiei îndoliate.

Cum luptă ceaiul verde împotriva celulelor canceroase

Studiile efectuate arată că, în general, persoanele care beau ceai verde se îmbolnăvesc mai rar de cancer şi chiar şi animalele care au primit ceai verde au avut parte de aceleaşi avantaje. Recent, cercetătorii de la Universitatea Purdue din Indiana (SUA) au descoperit care ar putea fi motivul, declară Science News. EGCg-ul (epigallocatechin gallate), o substanţă care se găseşte în ceaiul verde, blochează o anumită enzimă de care celulele canceroase au nevoie ca să se dividă. Se pare că EGCg-ul nu are acelaşi efect asupra diviziunii în celulele normale. Ceaiul negru, preferat de aproximativ 80% dintre consumatorii de ceai din lume, conţine o concentraţie mai mică de EGCg. Acest fapt ar putea explica motivul pentru care eficienţa în ce priveşte inhibarea reacţiei acestei enzime în celulele canceroase crescute în eprubetă în cazul ceaiului negru este de 10 până la 100 de ori mai mică decât în cazul ceaiului verde, declară cercetătorii.

Copiii şi muşcătura de câine

În Statele Unite, cei mai des muşcaţi de câini sunt copiii mici, semnalează un buletin universitar medical (UC Berkeley Wellness Letter). Cu toate acestea, cele mai multe muşcături pot fi prevenite, menţionează buletinul. Pentru a reduce riscul, Wellness Letter le recomandă părinţilor să înceapă cu alegerea unui căţeluş care are o atitudine bună. Apoi trebuie să-l castreze, după care să-l dreseze în mod blând, dar ferm să asculte şi să fie prietenos cu oamenii, mai ales cu copiii. Buletinul precizează: „Niciodată să nu presupuneţi că cel mai blând câine îl va întâmpina bucuros pe un alt bebeluş sau că va arăta supunere faţă de un copil mic. Supravegheaţi copilul“. Copiii trebuie învăţaţi să nu se apropie singuri de un câine. Lăsaţi-l pe stăpânul câinelui „să facă prezentările“. Vorbiţi-i câinelui şi întindeţi-i mâna ţinând palma strânsă ca să o miroasă. În cazul în care câinele mârâie sau se zbârleşte, rămâneţi liniştiţi, nu fugiţi de lângă el. Buletinul mai precizează: „Câinii, ca şi lupii, vor urmări şi vor ataca instinctiv o ţintă care fuge“.

Apă de metrou?

Autorităţile franceze din domeniul transportului au prezentat un nou parfum care va fi folosit pentru a împrospăta mirosul mai puţin plăcut din reţeaua de metrou a Parisului. Parfumul, numit Madeleine, după una dintre staţiile de metrou, se adaugă la produsele de curăţat folosite în reţeaua de metrou, anunţă agenţia de presă Reuters. Directorul reţelei de metrou, Jacques Rapoport, a explicat că această iniţiativă este rodul a cinci ani de cercetări şi experimente. „A trebuit să găsim o aromă care să fie plăcută, dar nu foarte tare, care să persiste două săptămâni şi care să dea senzaţia de curăţenie şi prospeţime“, a declarat acesta. Conducerea Metroului a precizat că parfumul Madeleine a fost realizat cu scopul de a răspândi un miros de „ţară, pădure, flori şi fructe“.

Exerciţii fizice de echilibru pentru evitarea căzăturilor

„O treime dintre persoanele care au peste 65 de ani cad cel puţin o dată pe an, multe dintre ele accidentându-se; de exemplu, îşi fracturează şoldul, care s-ar putea să nu se mai vindece“, se spune în The New York Times. Pe măsură ce îmbătrânim, capacitatea corpului de a sesiza propria poziţie scade, ceea ce face să ne fie mai greu să ne păstrăm echilibrul. Un studiu recent, efectuat la Facultatea de Medicină din cadrul Universităţii din Connecticut, dezvăluie că exerciţiile de echilibru făcute cu regularitate, de exemplu, statul într-un picior sau mersul pe o grindă de lemn aflată la mică înălţime, îi poate ajuta pe cei în vârstă să-şi păstreze mai bine echilibrul. Totuşi, Gina Allchin, de la centrul sportiv al societăţii Sullivan & Cromwell, sfătuieşte să se înceapă încetişor, limitând şedinţele de exerciţii de echilibru la 10 minute, de două sau de trei ori pe săptămână. Ea declară: „Exerciţiile de acest gen sunt grele şi înşelătoare, vă pot face să vă simţiţi extenuaţi şi vă pot provoca dureri dacă faceţi prea multe“.

Instruirea şi mortalitatea infantilă

„În următorul deceniu sunt necesari doar 7 miliarde de dolari în plus în fiecare an pentru a se face o înscriere generală în învăţământul elementar la nivel mondial până în anul 2010“, se spune în The State of the World’s Children 1999 — Education, un raport publicat de Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii. „Această sumă este mai mică decât suma cheltuită anual de europeni pe îngheţată sau de americani pe produse cosmetice.“ Potrivit ziarului The Times of India, în India, numai 66% dintre bărbaţi şi 38% dintre femei ştiu să scrie şi să citească. În zonele în care numărul femeilor înscrise la o şcoală primară este mai mare, mortalitatea infantilă scade. Efectele unei astfel de instruiri fundamentale se pot vedea în Kerala, un stat din sudul Indiei, unde aproape 90% din populaţie ştie carte, iar „rata mortalităţii infantile este cea mai mică din toate ţările în curs de dezvoltare“.