Un nou mijloc de apărare împotriva tuberculozei

TUBERCULOZA (TBC) este cel mai vechi ucigaş infecţios al omului şi constituie în continuare o ameninţare atât de gravă la adresa sănătăţii, încât Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) o compară cu o bombă cu ceas. „Suntem într-o cursă contra cronometru“, se preciza într-un comunicat al OMS referitor la TBC. Dacă omul nu va reuşi să dezamorseze această bombă, s-ar putea ca într-o bună zi să aibă de înfruntat o boală rezistentă la medicamente, care „se răspândeşte prin aer, şi care este aproape la fel de incurabilă ca SIDA“. A sosit timpul, îndeamnă OMS, să recunoaştem capacitatea devastatoare a TBC-ului. „Toţi cei care respiră, de la Wall Street până la Marele Zid Chinezesc, trebuie să-şi facă griji cu privire la acest risc.“

Este aceasta o exagerare? Nu prea. Imaginaţi-vă doar în ce stare de alertă ar fi lumea dacă ar şti că există riscul ca o boală să scape de sub control şi să eradicheze în decurs de zece ani întreaga populaţie, să zicem, a Canadei! Deşi aceasta pare a fi ficţiune, ameninţarea este reală. Pretutindeni în lume, TBC-ul ucide mai mulţi oameni decât SIDA, malaria şi bolile tropicale la un loc: 8 000 de persoane pe zi. În prezent, aproximativ 20 de milioane de oameni suferă de o formă activă de TBC, iar în următorii zece ani ar putea muri din cauza acesteia aproximativ 30 de milioane, un număr mai mare decât populaţia Canadei. — Vezi chenarul „Strânsoarea mondială a tuberculozei“, de la pagina 22.

Acum veşti bune

În prezent însă, există o speranţă. După zece ani de testare, cercetătorii au găsit o metodă prin care statutul TBC-ului ar putea fi schimbat de la cel de ucigaş în libertate la cel de ucigaş ţinut sub control. Dr. Hiroshi Nakajima, fost director general al OMS, a numit această nouă metodă „una dintre cele mai importante realizări în domeniul sănătăţii publice din acest deceniu“. Iar dr. Arata Kochi, directorul Programului Internaţional pentru TBC, iniţiat de OMS, spune că metoda oferă prima şansă care a existat vreodată de „a neutraliza epidemia de TBC“. Care este motivul acestui entuziasm? O metodă numită DOTS.

DOTS este un acronim pentru directly observed treatment, short-course, care înseamnă „tratament medicamentos de scurtă durată, ţinut sub observaţie directă“. Este un sistem de îngrijire a sănătăţii prin care se pot trata majoritatea pacienţilor bolnavi de TBC într-o perioadă de şase până la opt luni, fără ca aceştia să petreacă nici o zi în spital. Succesul metodei DOTS depinde de cinci elemente. Dacă unul dintre acestea lipseşte, menţiona OMS, capacitatea de a vindeca bolnavii de TBC „ne scapă printre degete“. Care sunt aceste elemente?

● 1. În mod direct: Cel mai periculos caz de TBC este cel nedescoperit. Prin urmare, OMS scoate în evidenţă că, în primul rând, cei ce lucrează în domeniul sănătăţii trebuie să-şi direcţioneze eforturile în vederea identificării oamenilor din comunitate care au o formă contagioasă de TBC.

● 2. Sub observaţie: Cel de-al doilea element al DOTS face sistemul sanitar, nu pacientul, răspunzător de succesul tratamentului. Unele persoane care lucrează în domeniul sănătăţii sau unii voluntari instruiţi, cum ar fi comercianţi, profesori sau foşti bolnavi de TBC, ţin sub observaţie pacienţii în timp ce aceştia îşi iau fiecare doză de medicamente anti-TBC. Cei care ţin pacienţii sub observaţie au un rol esenţial în succesul tratamentului, deoarece o cauză principală pentru care TBC-ul persistă până în prezent este că bolnavii încetează prea devreme să-şi ia medicamentele (vezi chenarul „De ce a început să se răspândească din nou?“, de la pagina 22). După numai câteva săptămâni de medicaţie, ei încep să se simtă mai bine şi nu-şi mai iau medicamentele. Totuşi, medicaţia trebuie urmată timp de şase până la opt luni pentru a înlătura toţi bacilii tuberculoşi.

● 3. Tratamentul medicamentos: Pe parcursul acestor şase până la opt luni, cei ce lucrează în domeniul sănătăţii urmăresc rezultatele tratamentului şi înregistrează progresul pacienţilor. În acest fel, ei se asigură că pacienţii sunt pe deplin vindecaţi şi că nu pot transmite infecţia şi altora.

● 4. De scurtă durată: Cel de-al patrulea element al metodei DOTS îl constituie folosirea pe durata indicată a combinaţiei şi a cantităţii potrivite de medicamente anti-TBC, cunoscută sub numele de chemoterapie de scurtă durată. Aceste medicamente luate în combinaţie le dau bacililor tuberculoşi lovitura de graţie.a Pacientul trebuie să aibă întotdeauna rezerve de medicamente, astfel încât tratamentul să nu fie întrerupt deloc.

● 5. !: OMS marchează cel de-al cincilea element al metodei DOTS printr-un semn de exclamare la sfârşitul acronimului DOTS! Acesta reprezintă finanţarea şi o bună politică. OMS îndeamnă sistemele sanitare să obţină un angajament financiar din partea guvernelor şi a organizaţiilor neguvernamentale şi să introducă tratamentul pentru TBC în sistemul sanitar al statului.

Cât despre fonduri, metoda DOTS li se pare atrăgătoare politicienilor care deţin resursele financiare. Banca Mondială a catalogat metoda DOTS drept „una dintre cele mai economice intervenţii disponibile în lupta împotriva bolii“. În ţările sărace, costul total al aplicării metodei este de 100 de dolari pentru fiecare pacient, estima OMS. „În ţările în curs de dezvoltare, această sumă rareori depăşeşte 10 cenţi (S.U.A.) pe cap de locuitor, sumă accesibilă chiar şi în cele mai grele condiţii economice.“ Costurile scăzute, în schimb, nu exclud beneficii mari.

Cât de eficientă este?

Reprezentanţii OMS au anunţat în martie 1997 că folosirea limitată a metodei DOTS „făcea ca epidemia mondială de TBC să rămână constantă, iar aceasta pentru prima dată după mai multe decenii“. „Unde se foloseşte DOTS, numărul vindecărilor aproape că se dublează.“ Proiectele experimentale DOTS aplicate în zone în care TBC-ul proliferează arată deja că metoda dă rezultate. Să luăm ca exemplu câteva cazuri reuşite menţionate de OMS.

În India, „DOTS a fost testat într-o zonă cu peste 12 milioane de oameni. . . . Tuberculoza este vindecată în prezent la 4 din 5 bolnavi“. În cadrul unui program experimental care cuprindea un milion de oameni din Bangladesh, „87 la sută [dintre bolnavii de TBC] au fost vindecaţi“. Pe o insulă indoneziană, în cadrul unui proiect DOTS „9 din 10 bolnavi de TBC sunt vindecaţi“. În China, proiectele experimentale s-au bucurat de „un succes răsunător“, rata vindecărilor fiind de 94 la sută. Într-un oraş sud-african, „tratamentul dă rezultate în cazul a peste 80 la sută“ dintre bolnavii de TBC. De curând, DOTS a fost aplicat şi în oraşul New York, unde a dat rezultate impresionante.

Rezultatele obţinute în urma testelor efectuate în mai multe zeci de ţări arată că metoda „poate fi folosită pretutindeni şi poate avea drept rezultat vindecarea a peste 85 la sută dintre bolnavi“, conchide dr. Kochi.

Nu o explozie, ci un progres

Având la dispoziţie un tratament care, practic, poate înfrânge cu uşurinţă şi în mod economicos unul dintre cei mai devastatori ucigaşi infecţioşi, vă aşteptaţi probabil ca metoda DOTS să fie explozivă. „Totuşi, afirmă un reprezentant al OMS, este surprinzător că puţine ţări aplică metoda de control al TBC-ului promovată de OMS, metodă testată şi economică.“ Într-adevăr, la începutul anului 1996, doar 34 de ţări aplicaseră metoda la nivel naţional.

Chiar şi aşa, se fac progrese. Înainte de 1993, când OMS a declarat stare de urgenţă la nivel mondial din cauza TBC-ului, doar 1 din 50 de bolnavi de TBC a avut parte de DOTS. În prezent, proporţia este de 1 din 10. Potrivit rapoartelor, în 1998 metoda DOTS era aplicată în aproximativ 96 de ţări. Dacă mai multe ţări îşi vor uni forţele aplicând metoda DOTS, numărul anual de cazuri de TBC „se va reduce la jumătate doar într-un deceniu“. Dr. Kochi spune: „Dispunem de un tratament a cărui eficienţă a fost dovedită, pe care nu trebuie decât să-l folosim mai mult“.

Întrucât omul deţine cunoştinţa şi instrumentele necesare ca să lupte cu succes împotriva TBC-ului, unicul lucru care lipseşte sunt „oamenii care să ia măsuri ca aceste medicamente să fie puse la dispoziţie pentru a fi folosite în întreaga lume“. Nu este de mirare că, într-o publicaţie adresată medicilor şi altor persoane care lucrează în domeniul medical din întreaga lume, OMS pune următoarea întrebare: „Ce mai aşteptăm?“

[Notă de subsol]

[Text generic pe pagina 21]

În întreaga lume, în fiecare secundă o persoană contractează tuberculoza

[Text generic pe pagina 21]

„Medicamentele salvatoare de vieţi stau pe rafturi în timp ce milioane de oameni mor.“ — Dr. Arata Kochi

[Text generic pe pagina 23]

„Metoda DOTS va reprezenta cea mai importantă realizare în domeniul sănătăţii publice din acest deceniu.“ — Comunicat de presă al OMS

[Chenarul de la pagina 22]

De ce a început să se răspândească din nou?

Tratamentul pentru tuberculoză a fost descoperit cu mai bine de 40 de ani în urmă. De atunci, au murit de TBC peste 120 de milioane de oameni, iar pe parcursul acestui an vor muri aproximativ 3 milioane de oameni. De ce mai mor de TBC atât de mulţi oameni când există acest tratament? Există trei motive principale: neglijenţa, HIV/SIDA şi TBC-ul rezistent la terapia medicamentoasă.

Neglijenţa. Ochii lumii sunt îndreptaţi spre bolile infecţioase, cum ar fi SIDA şi Ebola. Însă, în 1995, la fiecare persoană care a murit de Ebola au murit de TBC 12 000 de persoane. De fapt, TBC-ul este atât de răspândit în ţările în curs de dezvoltare, încât oamenii din aceste ţări au ajuns să îl considere ca pe ceva firesc în viaţă. Între timp, în ţările mai bogate, TBC-ului i s-a permis să se răspândească în timp ce medicamentele eficiente stau pe rafturi. Această neglijenţă mondială s-a dovedit a fi o greşeală fatală. În timp ce interesul mondial faţă de tuberculoză scădea, bacilii tuberculoşi deveneau tot mai puternici. În prezent, ei atacă mai mulţi oameni şi în mai multe ţări decât în orice alt moment din istoria omenirii.

HIV⁄SIDA. TBC-ul este un bun tovarăş al HIV şi SIDA. Când oamenii sunt infectaţi cu HIV, care le slăbeşte imunitatea, riscul ca ei să se îmbolnăvească de TBC este de 30 de ori mai mare. Nu este de mirare că epidemia actuală de HIV a adus cu sine creşterea numărului bolnavilor de TBC! S-a estimat că, în 1996, 266 000 de persoane seropozitive au murit de TBC. Peter Piot, directorul Programului Comun al Naţiunilor Unite privind HIV/SIDA, afirmă: „Aceştia sunt bărbaţi şi femei care nu au beneficiat de medicamentele ieftine anti-TBC de care aveau nevoie ca să se vindece de tuberculoză“.

TBC-ul rezistent la terapia medicamentoasă. „Supermicrobii“, imuni la arsenalul de antibiotice al omului, ţin de science-fiction, dar în cazul TBC-ului aceştia devin imediat realitate. Este posibil ca peste 50 de milioane de oameni să fie deja infectaţi cu TBC rezistent la terapia medicamentoasă. Bolnavii care întrerup tratamentul după câteva săptămâni fie pentru că se simt mai bine, fie pentru că li s-au terminat medicamentele, fie pentru că boala aduce cu ea un anumit stigmat social nu ucid toţi bacilii tuberculoşi pe care îi au în corp. Într-o ţară asiatică, de exemplu, 2 din 3 bolnavi de TBC întrerup prea devreme tratamentul. Când se îmbolnăvesc din nou, boala poate fi mai greu de tratat, deoarece bacteriile care supravieţuiesc se luptă şi înving orice medicament anti-TBC disponibil. Drept urmare, atât bolnavii, cât şi persoanele pe care le infectează vor avea o formă de TBC incurabilă. Şi atâta timp cât acest „spiriduş“ ucigător rezistent la terapia medicamentoasă este afară din sticlă, ne punem sumbra întrebare: Va putea oare omul să-l pună la loc?

[Chenarul de la pagina 22]

Strânsoarea mondială a tuberculozei

Epidemia de TBC atinge proporţii tot mai mari, este tot mai costisitoare şi mai ucigătoare cu fiecare an ce trece. Rapoartele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii nu pierd din vedere răspândirea acestui ucigaş silenţios. Iată câteva exemple: „Pakistanul pierde războiul împotriva tuberculozei“. „Tuberculoza a reapărut în Thailanda mai agresivă ca oricând.“ „În ziua de azi, tuberculoza se numără printre cauzele primordiale ale îmbolnăvirii şi morţii în Brazilia.“ „Tuberculoza şi-a menţinut strânsoarea sufocantă în rândul mexicanilor.“ În Rusia, „numărul cazurilor de TBC creşte vertiginos“. În Etiopia, „tuberculoza face ravagii în întreaga ţară“. „În Africa de Sud se înregistrează una dintre cele mai ridicate rate de creştere a cazurilor de TBC din lume.“

Deşi 95 din 100 de bolnavi de TBC locuiesc în cele mai sărace ţări ale lumii, TBC-ul îşi întinde tentaculele şi în ţările bogate. La începutul anilor ’90, în Statele Unite s-a înregistrat o creştere foarte mare a cazurilor de TBC diagnosticate. Ziarista americană Valery Gartseff a menţionat că TBC-ul „a revenit ca să le dea bătaie de cap americanilor“. În mod asemănător, dr. Jaap Broekmans, directorul Asociaţiei Regale pentru TBC din Olanda, a afirmat de curând că epidemia de TBC a „început să ia amploare în Europa Răsăriteană şi în zone ale Europei Occidentale“. Nu este surprinzător că în ediţia din 22 august 1997 a revistei Science s-a afirmat că „tuberculoza continuă să fie o ameninţare majoră la adresa sănătăţii“.

[Chenarul de la pagina 24]

S-a descoperit codul TBC-ului

Nu de mult timp, cercetătorii au reuşit să descifreze întregul cod genetic al bacteriei tuberculozei (TBC). Această realizare marchează „o nouă etapă în lupta împotriva unuia dintre cei mai puternici «prădători» ai omenirii“, afirmă dr. Douglas Young, de la Facultatea de Medicină a Colegiului Imperial din Londra. Organizaţia Mondială a Sănătăţii precizează că această descoperire „ar putea fi inestimabilă pentru cercetările viitoare în domeniul medicamentelor şi al vaccinurilor anti-TBC“. — The TB Treatment Observer, 15 septembrie 1998.

[Legenda fotografiilor de la pagina 23]

Combinaţia acestor medicamente poate ucide bacilii tuberculoşi

[Provenienţa fotografiilor

Fotografie furnizată de OMS, Geneva

Fotografie: OMS⁄Thierry Falise

[Legenda fotografiilor de la pagina 24]

Costă 100 de dolari ca un bolnav să se vindece

[Provenienţa fotografiilor

Fotografie: OMS/Thierry Falise

Fotografie furnizată de OMS, Geneva

[Provenienţa fotografiilor de la pagina 21]

Fotografie: OMS/Thierry Falise

Fotografie furnizată de OMS, Geneva

Fotografie: OMS/Thierry Falise