Anul 2000: Vă va afecta prăbuşirea funcţionării calculatoarelor?
CÂND şi-au făcut apariţia pe scena lumii, calculatoarele au fost numite cea mai mare invenţie de când omul a început să folosească curentul electric. Astăzi, după câteva decenii, mulţi nu-şi dau seama cum s-au putut descurca în trecut fără calculatoare. Revista pe care o citiţi acum a fost realizată cu ajutorul lor. Calculatoarele pot stoca informaţii în memorie pe care să le acceseze în mod instantaneu. Ah, ce calculatoare! Ce minunate sunt! Ce s-ar face societatea umană fără ele?
În societatea modernă, aproape fiecare aspect al vieţii este influenţat într-o anumită măsură de calculatoare. Dacă depindeţi de pensie, de cecuri de indemnizaţie pentru incapacitate de muncă acordate de guvern, de rambursări de impozite, de rambursări de fonduri de asigurări sau de multe alte plăţi de acest gen, primirea tuturor acestora o datoraţi calculatoarelor. Dacă sunteţi un angajat, foarte probabil că şi statul vostru de plată este introdus pe calculator. Calculatoarele ţin evidenţa banilor depuşi la bancă şi a dobânzii acordate. Acestea coordonează nenumărate aparate cu care sunt dotate locuinţele moderne, cum ar fi aparate care generează curent electric sau care purifică apa. Calculatoarele sunt un mare avantaj pentru medici, clinici şi spitale în diagnosticarea problemelor de sănătate şi, prin urmare, în salvarea de vieţi. Acestea contribuie şi la verificarea condiţiilor meteorologice şi previn ciocnirea în aer a avioanelor.
Cât sunt de inteligente?
Calculatoarele nu sunt mai inteligente decât oamenii care le programează. Un calculator rezolvă anumite probleme doar aşa cum este programat să o facă. Acesta nu are judecată. Când greşeşte, el nu face altceva decât să reflecte imperfecţiunile oamenilor care l-au programat sau l-au configurat. Când funcţionează corect, meritul îi revine omului. Un calculator poate executa anumite sarcini mult mai rapid decât un om, dar acesta nu poate soluţiona anumite probleme dacă omul nu a furnizat metoda prin care să găsească soluţii.
De exemplu, omul a făcut o anticipare pe termen foarte scurt când a programat pentru prima dată, în anii ’50 şi ’60, anumite calculatoare. Întrucât pe atunci memoria unui calculator era scumpă, programatorii au căutat modalităţi de a o folosi în mod economicos. În memoria calculatorului, fiecare literă sau cifră ocupă spaţiu. Prin urmare, pentru a face economie de spaţiu când stocau date calendaristice, primii programatori au inventat un cod prescurtat care omitea primele două cifre ale datei anilor. De exemplu, anul 1965 a fost prescurtat la „65“, 1985 la „85“, 1999 la „99“ şi aşa mai departe. Când se tipăreau date calendaristice, era foarte simplu să adaugi „19“ la „85“ ca să obţii 1985. În ultimele decenii s-au scris milioane de programe folosindu-se această prescurtare. Puţini programatori s-au gândit că această prescurtare aparent inofensivă va avea consecinţe grave, deoarece ei nu şi-au imaginat că programele lor aveau să fie încă în folosinţă la sfârşitul secolului. Totuşi, multe dintre aceste programe sunt încă folosite, iar acestea vor stoca anul 2000 drept „00“.
Unele calculatoare vor interpreta „00“ drept anul 1900! Acum imaginaţi-vă confuzia din program când calculatorul evaluează un împrumut pe cinci ani începând cu 1999 şi stabileşte rambursarea finală pentru anul 1904! În alte cazuri, calculele care implică date calendaristice vor determina programul să se blocheze într-o condiţie de eroare şi, în cazurile şi mai grave, programul se va bloca complet.
„Deşi microcipul a dat naştere unei revoluţii industriale ce rivalizează cu descoperirea curentului electric, acesta ne-a făcut mai vulnerabili decât şi-ar fi putut imagina vreodată inventatorii lui“, se afirma în ziarul Toronto Star. Ziarul adăuga: „Pretutindeni în lume există sisteme de calcul şi microcipuri care nu pot deosebi anul 1900 de anul 2000. Dacă aceste sisteme nu vor fi identificate şi modificate, este posibil ca acestea să dea naştere unui haos mondial“.
Ce prezic unii specialişti
„Toată lumea, inclusiv eu, face presupuneri referitor la cât de rău va fi“, a spus Robert Bennett, senator al statului Utah (S.U.A.). „Şi nimeni nu va afla decât în prima zi a anului 2000 sau la o săptămână sau două după aceea.“ „De fapt, afirmaţia că . . . oamenii şi economia vor fi într-un mare impas are un oarecare fundament“, a afirmat un asistent al preşedintelui Statelor Unite.
„Suntem îngrijoraţi cu privire la posibila întrerupere a reţelei electrice, a telecomunicaţiilor şi a serviciilor bancare“, a afirmat o reprezentantă a CIA (Agenţia Centrală de Informaţii). Potrivit ştirilor din toată lumea, unele calculatoare au avut deja anumite probleme când au prelucrat date calendaristice care se extindeau până în anul 2000 sau chiar după aceea.
„Specialiştii prezic apariţia şi mai multor probleme în domeniul medical, preciza U.S.News & World Report, deoarece sistemul contabil al pacientului şi dosarele cu asigurări de la spitale sau de la Organizaţiile pentru Îngrijirea Sănătăţii pot fi afectate. De asemenea, anumite tipuri de echipament biomedical, inclusiv aparatele pentru ţinerea sub observaţie a pacienţilor sunt ameninţate cu defectarea. Întrucât multe societăţi de electricitate au abordat relativ târziu această problemă, întreruperile de curent pe arii restrânse constituie o ameninţare.“ Într-un ziar canadian era exprimată aceeaşi teamă: „Atât spitalele, cât şi tehnologia medicală se bazează pe atotpătrunzătorul microcip; prin urmare, căderea sistemului de calcul poate ucide oameni“. „Având în vedere domeniul în care lucrăm, această problemă are efecte mult mai grave. Alte domenii de activitate s-ar putea să nu se afle în situaţii pe viaţă şi pe moarte“, se lamenta directorul unui spital.
Informaticienii tot mai pesimişti prezic prăbuşirea burselor, falimentul firmelor mici şi retragerea masivă a depunerilor bancare de către depunătorii speriaţi. În Statele Unite, secretarul-adjunct al apărării a numit acest „bug“ mondial echivalentul electronic al fenomenului meteorologic El Niño şi a făcut următorul comentariu: „Sunt sigur că vom avea unele surprize neplăcute“.
„Dacă problema ce vizează calculatoarele nu va fi rezolvată până la 1 ianuarie 2000, în Rusia efectul va fi dezastruos în lumea afacerilor“, a spus preşedintele Camerei de Comerţ Americane. Agenţia de presă Reuter preciza: „Companiile germane se îndreaptă parcă dormind spre explozia bombei anului 2000 în lumea calculatoarelor, iar rezultatul va fi un haos în întreaga Europă“. Coordonatorul unor cercetări a afirmat că „aceleaşi critici sunt valabile şi în cazul Austriei, Elveţiei, Spaniei, Franţei şi Italiei“.
De asemenea, ziarul Bangkok Post îndreaptă atenţia asupra problemei calculatoarelor din Thailanda: „Birourile de statistică naţională din această ţară se confruntă cu o dublă provocare: prevenirea problemei anului 2000 (Y2K) în sistemele lor de calcul şi pregătirea în vederea unui nou recensământ al populaţiei, potrivit Serviciului de Informaţii al Naţiunilor Unite“. Anglia, Australia, China, Hong Kong, Irlanda, Japonia şi Noua Zeelandă, toate se confruntă cu aceeaşi problemă. Într-adevăr, este o problemă mondială care necesită o soluţie.
Costul incredibil
Unii specialişti au estimat că rezolvarea problemelor legate de calculatoare ar ajunge la un cost incredibil. Biroul pentru Management şi Buget din Statele Unite, de exemplu, estimează că doar eliminarea problemei ce vizează calculatoarele guvernului federal va costa 4,7 miliarde de dolari. Un grup de specialişti e de părere că o estimare mai apropiată de realitate este că remedierea calculatoarelor federale ar costa 30 de miliarde de dolari. Care este costul estimativ la nivel mondial? Acesta ar consta în exorbitanta sumă de „600 de miliarde de dolari pentru remedierea software-ului şi 1 000 de miliarde de dolari pentru procesele inevitabile care vor fi intentate dacă remedierea nu va da rezultatele scontate“, preciza ziarul New York Post. Alt grup de specialişti a estimat că „suma totală a remedierii, a proceselor şi a afacerilor pierdute s-ar ridica la 4 000 de miliarde de dolari“. „Problema anului 2000 se pare că va fi cea mai costisitoare din istoria omenirii“, scria ziarul New York Post. Altă ştire o numea „cel mai mare, cel mai riscant şi cel mai scump proiect abordat vreodată de omenire“.
Opiniile diferă
În ce măsură vă va afecta această problemă? În funcţie de zona în care locuiţi şi de eforturile depuse de instituţiile cu care aveţi tangenţă, este posibil ca problema sau să nu vă afecteze deloc, sau să vă irite într-o oarecare măsură, sau să fie foarte greu de suportat, în special în primele săptămâni după 1 ianuarie 2000. Dacă anumite domenii vă preocupă în mod deosebit, cum ar fi echipamentul specializat pe care îl folosiţi în îngrijirea sănătăţii, luaţi legătura cu firma sau cu instituţia care îl pune la dispoziţie şi întrebaţi ce efect va avea anul 2000 asupra echipamentului sau a serviciului respectiv.
În ultimii ani s-au spus multe despre problema anului 2000. Unii sunt de părere că problema este foarte gravă; alţii susţin contrariul, spunând că este o exagerare. Apoi mai sunt cei care pretind că băncile vor da faliment, deşi experţii bancari afirmă că, până în anul 2000, majoritatea acestor probleme vor fi rezolvate. „Nimeni nu crede că reţeaua telefonică se îndreaptă spre o cădere catastrofală“, a afirmat directorul Comisiei Federale pentru Comunicaţii din Statele Unite. Totuşi, el a recunoscut că la începutul secolului următor vor exista probleme telefonice, dar că acestea vor fi enervante, şi nu dezastruoase. Multe organizaţii fac deja în laborator simulări cu date calendaristice. Acest lucru ar putea contribui la eliminarea din timp a multor probleme. Totuşi, lumea va trebui să aştepte şi să vadă cât de gravă va fi problema anului 2000.