Să le apreciem pe femei şi munca lor

CU TREI mii de ani în urmă, un bărbat pe nume Lemuel a aşternut în scris o descriere elogioasă a unei soţii capabile. Această descriere se găseşte în Biblie, în Proverbele capitolul 31. Femeia ale cărei merite el le-a preamărit era, în mod sigur, foarte ocupată. Ea se îngrijea de familia ei, făcea comerţ la piaţă, vindea şi cumpăra pământ, făcea haine pentru familia ei şi lucra la câmp.

Această femeie nu era subapreciată. ‘Fiii ei o numesc fericită, soţul ei îi aduce laude.’ O asemenea soţie este o comoară. Biblia spune că „ea este mai de preţ decât mărgăritarele“. — Proverbele 31:10–28.

Spre deosebire de zilele lui Lemuel, munca femeilor a devenit mai complicată. În secolul al XX-lea, li se cere adesea să fie soţii, mame, asistente medicale, profesoare, susţinătoare ale familiei şi fermiere — toate în acelaşi timp. Nenumărate femei fac sacrificii eroice doar ca să se asigure că copiii lor au suficient de mâncare. Nu merită oare şi aceste femei să fie apreciate şi lăudate?

Femei în calitate de susţinători ai familiei

În prezent, mai multe femei ca oricând trebuie să aibă un loc de muncă pentru a ajuta la susţinerea familiei lor sau sunt singurele susţinătoare ale familiei. Cartea Women and the World Economic Crisis prezintă un raport care declară: „Femeile nu mai muncesc doar în casă. În întreaga lume există relativ puţine femei care pot spune că sunt «doar casnice»“. Iar munca femeilor este rareori atrăgătoare. Deşi poate că revistele sau serialele de televiziune prezintă femei care lucrează în birouri luxoase ca directori, realitatea este, de obicei, foarte diferită. Majoritatea femeilor din lume trudesc ore în şir pentru o răsplată materială mică.

Sute de milioane de femei lucrează la câmp, cultivând suprafeţe mari cu diverse culturi, lucrând mici parcele ale familiei sau îngrijindu-se de vite. Această muncă — de obicei, prost plătită, ba chiar neplătită — hrăneşte jumătate din populaţia lumii. „În Africa, 70% din hrană este produsă de femei, în Asia, cifra este de 50–60%, iar în America Latină, de 30%“, precizează cartea Women and the Environment.

Când au un loc de muncă plătit, femeile câştigă, de obicei, mai puţin decât bărbaţii, pentru simplul fapt că sunt femei. Această discriminare este o pastilă amară greu de înghiţit pentru o mamă care este singurul susţinător al familiei, rol care devine din ce în ce mai obişnuit. Un raport al Naţiunilor Unite estimează că între 30% şi 50% dintre toate căminele din Africa, Insulele Antile şi America Latină depind de o femeie în calitate de principal susţinător. Şi chiar şi în ţările mai dezvoltate, un număr din ce în ce mai mare de femei au fost nevoite să-şi asume rolul de susţinător principal al familiei.

În cele mai multe ţări aflate în curs de dezvoltare, sărăcia din zonele rurale accelerează această tendinţă. Probabil că un soţ care constată că duce o luptă permanentă ca să-şi hrănească familia se hotărăşte să se mute într-un oraş apropiat sau chiar într-o altă ţară ca să găsească de lucru. El lasă în urma lui o soţie care trebuie să se îngrijească de familie. Dacă este destul de norocos şi găseşte un loc de muncă, el trimite acasă salariul sub formă de cecuri. Însă, în ciuda bunelor sale intenţii, de cele mai multe ori acest lucru nu este de lungă durată. Familia pe care el a lăsat-o în urmă se poate cufunda şi mai mult în sărăcie, iar bunăstarea ei depinde acum de mamă.

Acest cerc vicios, descris în mod potrivit ca „feminizarea sărăciei“, aruncă o enormă greutate pe umerii a milioane de femei. „În cazul căminelor în care femeia este capul de familie — conform estimărilor, numărul acestora se ridică la o treime din totalul căminelor de pe glob —, probabilitatea ca acestea să fie sărace este, de multe ori, mai mare decât în cazul căminelor în care bărbatul este capul de familie, iar numărul acestor cămine este în continuă creştere“, se arată în cartea Women and Health. Însă, oricât de greu le este să pună mâncare pe masă, femeile nu se confruntă doar cu această problemă dificilă.

Mame şi profesoare

O mamă trebuie să se îngrijească şi de bunăstarea afectivă a copiilor ei. Ea are un rol esenţial în a-l ajuta pe copil să înveţe ce este dragostea şi afecţiunea — lecţii care pot fi la fel de importante ca şi satisfacerea necesităţilor fizice. Pentru a ajunge un adult echilibrat, un copil are nevoie în perioada de creştere de un mediu plin de căldură, care să-i ofere siguranţă. Din nou, rolul mamei este decisiv.

În cartea sa The Developing Child, Helen Bee scrie următoarele: „Un părinte afectuos se îngrijeşte de copil, îşi exprimă afecţiunea faţă de el, pune de multe ori sau în mod constant interesele copilului pe primul loc, arată entuziasm faţă de activităţile copilului şi reacţionează plin de înţelegere şi empatie la sentimentele lui“. Copiii care au primit o asemenea afecţiune din partea unei mame grijulii trebuie să-i arate aprecierea lor. — Proverbele 23:22.

Alăptându-şi copiii, multe mame le oferă acestora un mediu plin de afecţiune chiar de la naştere. Laptele matern este un dar nepreţuit pe care mama îl poate oferi bebeluşului ei, îndeosebi în familiile sărace (vezi chenarul de la paginile 10, 11). Este interesant că Biblia ne spune că apostolul Pavel şi-a comparat afecţiunea tandră pe care o avea faţă de creştinii din Tesalonic cu cea a unei ‘doici’ care îşi „creşte cu drag copiii“. — 1 Tesaloniceni 2:7, 8.

Pe lângă faptul că îşi hrăneşte şi îşi îngrijeşte copiii, mama este, de cele mai multe ori, principalul lor profesor. „Ascultă, fiul meu, învăţătura tatălui tău şi nu lepăda îndrumările mamei tale!“, sfătuieşte Biblia, făcând aluzie la rolul important pe care îl au mamele în educarea copiilor lor (Proverbele 1:8). Îndeosebi mama sau bunica sunt cele care, cu răbdare, îl învaţă pe copil să vorbească, să meargă şi să facă unele treburi gospodăreşti, precum şi nenumărate alte lucruri.

Compasiunea este extrem de necesară

Unul dintre cele mai mari daruri pe care femeile îl pot oferi familiilor lor este compasiunea. Când un membru al familiei se îmbolnăveşte, mama îşi asumă rolul de asistentă medicală, în timp ce se îngrijeşte în continuare de toate celelalte responsabilităţi ale ei. „Femeile asigură, în realitate, cea mai mare parte a îngrijirii medicale din lume“, se spune în cartea Women and Health.

Compasiunea pe care o simte o mamă poate să o îndemne chiar să mănânce mai puţin, astfel încât copiii ei să nu rămână fără mâncare. Cercetătorii au descoperit că unele femei considerau că mănâncă suficient, chiar dacă erau subnutrite. Ele sunt atât de obişnuite să dea bucata mai mare soţului şi copiilor lor, încât, atâta vreme cât pot încă să lucreze, ele consideră că se hrănesc în mod adecvat.

Uneori o femeie îşi exprimă compasiunea prin faptul că se preocupă de starea mediului. Pentru ea, mediul are importanţă, întrucât şi ea suferă atunci când seceta, deşertificarea şi despăduririle secătuiesc solul. Într-un oraş din India, femeile au fost indignate când au aflat că o companie de cherestea urma să taie circa 2 500 de copaci dintr-o pădure din apropiere. Femeile aveau nevoie de aceşti copaci pentru hrană, combustibil şi nutreţ. Când au sosit tăietorii de lemne, femeile se aflau deja pe poziţie: ţinându-se de mână, ele au încercuit copacii ca să-i ocrotească. „Va trebui să ne tăiaţi capul dacă vreţi să tăiaţi aceşti copaci“, le-au spus ele tăietorilor de lemne. Pădurea a fost salvată.

„Răsplătiţi-o cu rodul mâinilor ei“

Indiferent care ar fi rolul ei, de susţinător al familiei, de mamă, de profesoară sau de sursă de compasiune, o femeie este demnă de respect şi trebuie să i se recunoască meritele în ce priveşte munca pe care o face. Lemuel, acel bărbat înţelept care a vorbit atât de frumos despre o soţie capabilă, a preţuit atât munca unei femei, cât şi sfatul dat de ea. De fapt, Biblia arată că mesajul lui provenea în mare măsură din instruirea pe care i-a acordat-o mama sa (Proverbele 31:1). Lemuel era convins că o soţie şi o mamă conştiincioasă nu trebuie considerată ca pe ceva de la sine înţeles. „Răsplătiţi-o cu rodul mâinilor ei“, a scris el. „Faptele ei s-o laude.“ — Proverbele 31:31.

Cu toate acestea, când Lemuel a consemnat aceste concepţii, ele nu erau doar o reflectare a gândirii umane. Ele au fost consemnate în Biblie, care este Cuvântul lui Dumnezeu. „Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu“ (2 Timotei 3:16). Aceste sentimente reflectă concepţia pe care o are Dumnezeul Atotputernic despre femei, întrucât Dumnezeu a fost cel care a inspirat scrierea acestor pasaje în Biblie pentru a ne instrui.

Mai mult, Cuvântul inspirat al lui Dumnezeu declară că soţii trebuie să le ‘dea cinste’ soţiilor lor (1 Petru 3:7). Iar în Efeseni 5:33, soţilor le sunt adresate următoarele cuvinte: „Fiecare din voi să-şi iubească soţia ca pe sine“. De fapt, în Efeseni 5:25 se spune: „Soţilor, iubiţi-vă soţiile, după cum şi Hristos a iubit Biserica şi S-a dat pe Sine pentru ea“. Da, Cristos şi-a exprimat o iubire atât de mare faţă de continuatorii săi, încât a fost dispus să moară pentru ei. Ce excelent exemplu de altruism a dat el pentru soţi! Iar normele pe care Isus le-a predat şi după care a trăit au reflectat normele lui Dumnezeu, care au fost consemnate în Biblie spre folosul nostru.

Însă, în pofida muncii lor grele, pe care o efectuează în atât de multe domenii, multe femei sunt rareori apreciate pentru ceea ce fac. Cum pot ele să-şi îmbunătăţească situaţia chiar şi în prezent? De asemenea, există vreo şansă ca atitudinea faţă de ele să se schimbe? Care sunt perspectivele pentru femei?

[Chenarul de la paginile 10, 11]

Trei modalităţi prin care o femeie îşi poate îmbunătăţi situaţia

Instruire. Pe întregul glob există circa 600 de milioane de femei analfabete — majoritatea lor nu au avut niciodată posibilitatea de a merge la şcoală. Poate că şi dumneavoastră aveţi puţină şcoală, dar acest lucru nu înseamnă că nu vă puteţi instrui. Nu este un lucru uşor, însă multe femei au reuşit. „În cazul adulţilor, motivele religioase pot avea un rol important în găsirea unei motivaţii pentru a deveni o persoană care ştie carte“, se spune în cartea Women and Literacy. Faptul de a reuşi să citiţi singură din Biblie este o răsplată excelentă pentru a învăţa să citiţi. Dar sunt multe alte foloase.

O mamă care ştie carte nu numai că se poate bucura de posibilităţi economice mai mari, dar poate şi să înveţe câteva metode practice pentru păstrarea unei bune sănătăţi. Foloasele ştiinţei de carte sunt bine ilustrate de statul indian Kerala. Deşi în această regiune, venitul este sub medie, 87% dintre femei ştiu carte. Demn de remarcat este faptul că, în acelaşi stat, mortalitatea infantilă este de cinci ori mai mică decât în restul Indiei; femeile trăiesc, în medie, cu 15 ani mai mult, iar toate fetiţele merg la şcoală.

În mod firesc, mama care ştie carte îi stimulează pe copiii ei să înveţe — şi nu este vorba de realizări de mică valoare. Instruirea fetiţelor este o investiţie excelentă. Nimic altceva nu are aceeaşi forţă pentru a îmbunătăţi sănătatea familiei şi chiar viaţa femeilor, notează publicaţia The State of the World’s Children 1991 editată de Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF). Fără îndoială, scrisul şi cititul vă vor ajuta să fiţi o mamă mai bună şi un susţinător al familiei mai eficient.a

Sănătate. Ca mamă, trebuie să vă îngrijiţi, mai ales când sunteţi însărcinată sau când alăptaţi. Puteţi face îmbunătăţiri în ce priveşte alimentaţia? Aproape două treimi din femeile însărcinate din Africa, precum şi din sudul şi vestul Asiei sunt anemice din punct de vedere clinic. Pe lângă faptul că vă consumă din energie, anemia agravează factorii de risc legaţi de naştere şi măreşte probabilitatea apariţiei malariei. Deşi poate că peştele sau carnea sunt scumpe sau nu se prea găsesc, probabil că ouăle şi fructele şi legumele bogate în fier sunt mai uşor de procurat. Nu lăsaţi ca superstiţiile să vă împiedice să mâncaţi alimente nutritive şi nici nu permiteţi obiceiurilor locale să vă lipsească de partea ce vă revine din alimentele familiei.b

Alăptatul este bun şi pentru mamă, şi pentru copil. Laptele matern este mai ieftin, mai igienic şi mai hrănitor decât oricare alt substitut. Conform calculelor efectuate de UNICEF, un milion de copii ar fi putut să nu moară dacă mamele şi-ar fi alăptat bebeluşii în primele patru până la şase luni de viaţă. Bineînţeles, dacă mama are o anumită boală contagioasă, despre care se ştie că se transmite prin laptele matern, atunci trebuie să se folosească o altă metodă de hrănire care nu este periculoasă.

Îngrijiţi-vă ca locuinţa să fie bine aerisită atunci când gătiţi la foc de lemne. „Expunerea la fumul şi la gazele toxice degajate în timpul gătirii constituie, probabil, cel mai grav pericol ocupaţional pentru sănătate cunoscut în prezent“, avertizează cartea Women and Health.

Nu fumaţi, indiferent ce presiuni se fac asupra dumneavoastră. Reclamele la ţigări, care devin din ce în ce mai răspândite în ţările aflate în curs de dezvoltare, au drept ţintă femeile, încercând să le convingă că fumatul le face să pară că sunt persoane care ştiu de toate. Nimic mai neadevărat! Fumatul le dăunează copiilor, iar pe dumneavoastră vă poate ucide. S-a calculat că, în cele din urmă, un sfert din toţi fumătorii sunt ucişi de dependenţa lor de tutun. În plus, specialiştii avertizează că o persoană care fumează pentru prima dată o ţigară are şanse extrem de mari să devină dependentă de tutun.

Igienă. Exemplul şi sfatul dumneavoastră în privinţa igienei este hotărâtor pentru sănătatea familiei. Publicaţia Facts for Life prezintă în linii generale următorii paşi de bază în vederea unei bune igiene:

• Spălaţi-vă pe mâini cu apă şi săpun de fiecare dată după ce aţi atins materii fecale şi înainte de a pune mâna pe mâncare. Asiguraţi-vă că copiii s-au spălat pe mâini înainte de a mânca.

• Folosiţi o latrină şi păstraţi-o curată şi acoperită. Dacă acest lucru nu este posibil, defecaţi cât mai departe de casă şi îngropaţi imediat excrementele. — Compară cu Deuteronomul 23:12, 13.

• Străduiţi-vă să folosiţi apă curată pentru locuinţa dumneavoastră. În acest scop, păstraţi fântânile acoperite şi folosiţi vase curate pentru a transporta apa.

• Dacă nu puteţi obţine apă potabilă, fierbeţi apa şi apoi lăsaţi-o să se răcească, după care puteţi să o beţi. Deşi apa nefiartă ar putea părea curată, ea poate fi totuşi contaminată.

• Nu uitaţi că probabilitatea ca o infecţie să se transmită este mult mai mare în cazul mâncării negătite. Alimentele care se vor consuma crude trebuie să fie spălate înainte de a fi mâncate, iar apoi trebuie consumate cât mai repede posibil. Celelalte alimente, mai ales carnea, trebuie gătite bine.

• Păstraţi alimentele curate şi acoperite, astfel încât să nu poată fi contaminate de insecte sau animale.

• Ardeţi sau îngropaţi resturile menajere.c

[Note de subsol]

[Legenda fotografiei de la pagina 8]

Multe femei din ţările occidentale lucrează în birouri

[Legenda fotografiei de la paginile 8, 9]

Multe femei trebuie să lucreze în condiţii mizere

[Provenienţa fotografiei]

Godo-Foto

[Legenda fotografiei de la pagina 9]

Acasă, ele sunt şi mame, şi profesoare