Atenţie! Escrocii nu dorm
IMAGINAŢI-VĂ scena: A trecut o furtună. Devastatoarele rafale de vânt şi-au potolit năprasnicul atac, iar apele învolburate nu mai constituie o ameninţare. Supravieţuitorii îngroziţi ies din adăposturi, în timp ce, în depărtare, sinistraţii îngrijoraţi şi înspăimântaţi se întorc să vadă urmările furtunii. Acoperişurile caselor sunt smulse, copacii sunt dezrădăcinaţi şi stau întinşi deasupra locuinţelor descoperite şi inundate de ploaie. Liniile de înaltă tensiune sunt căzute la pământ, motiv pentru care apelurile telefonice şi mesajele sunt imposibil de transmis. Unele case — cândva paradisul familiilor fericite — sunt atât de devastate, încât nu mai pot fi nicicum reparate. Ceea ce odinioară era o comunitate liniştită şi paşnică, acum este o scenă a devastării şi disperării.
Membrii comunităţii sunt la înălţimea aşteptărilor: sunt ferm hotărâţi să reconstruiască totul. Vecinii se ajută între ei; înainte nici măcar nu se cunoşteau unii pe alţii. Bărbaţii îşi împart uneltele şi experienţa. Femeile pregătesc mâncare pentru lucrători, în timp ce copiii mai mari au grijă de cei mai mici. Din afara comunităţii sosesc convoaie cu echipe de muncitori dispuşi să ajute: lucrători care repară acoperişuri, alţii care înlătură copacii căzuţi, precum şi tâmplari şi zugravi. Însă, odată cu aceştia, apar şi escrocii, gata să ia şi pielea de pe supravieţuitori.
Pentru reparaţii se cer preţuri enorme, plătite în avans. Disperaţi, proprietarii de case le dau banii, pentru ca, în final, să descopere că lucrătorii au întins-o cu bani cu tot, fără ca cineva să-i mai vadă vreodată. Reparatorii de acoperişuri, care „garantează“ pentru munca depusă, acoperă de mântuială crăpăturile prin care apa va curge cu găleata odată cu prima ploaie. Pretinzând că pentru lucrul din ziua următoare trebuie să închirieze utilaje grele, cei ce vin să strângă copacii căzuţi storc de la victimele lor mii de dolari plătiţi în avans. Dar această ‘zi următoare’ nu mai vine niciodată.
La distrugerile şi pierderile suferite adăugaţi şi durerea sufletească a proprietarilor care au plătit în avans prime considerabile companiilor falimentare sau fictive care acum refuză să le plătească asigurarea pentru pierderile suferite sau ale căror birouri sunt abandonate de patronii dispăruţi. Cei care au fost destul de norocoşi ca să-şi primească banii de pe poliţa de asigurare, bani cu care să-şi acopere cheltuielile pentru reparaţii, constată că de foarte multe ori afacerişti lipsiţi de orice scrupule şi fără nici o pregătire au şi venit ca să-şi ofere serviciile atunci când puţinii muncitori calificaţi angajaţi nu reuşesc să facă faţă volumului de muncă. Drept rezultat, se munceşte de mântuială, fapt care îi îndurerează şi mai mult pe proprietarii de locuinţe deja zdrobiţi de mâhnire.
Victimele dezastrelor sunt exploatate încontinuu. Ceea ce la început pare o comunitate devastată, care conlucrează spre binele tuturor, în cele din urmă se dovedeşte a fi o cruntă iluzie.
După un uragan, într-o comunitate pişcoturile au ajuns să aibă incredibilul preţ de 4 $, iar mamele au trebuit să plătească 6 $ pentru un pachet de lapte praf pentru bebeluşi. Într-un magazin puteai cumpăra baterii numai dacă cumpărai şi un televizor sau un radio. Agenţii societăţilor de bunuri de consum şi-au umplut până la refuz casele de bani vânzând bunuri la preţuri exorbitante. Altă dată, în timpul unei inundaţii, proprietarii de rulote au plătit un preţ de 6 ori mai mare pentru tractarea rulotelor lor pe un teren mai înalt. După un cutremur, o femeie de 84 de ani, a cărei casă era avariată, a primit un telefon de la cineva care s-a prezentat drept funcţionar guvernamental. Femeia credea că documentele pe care le-a semnat ulterior erau cereri pentru ajutor din partea guvernului şi cupoane pentru mâncare. În realitate, ele erau documentele pentru un împrumut ipotecar de 18 000 $, împrumut care să finanţeze nişte lucrări de reparaţie care, în realitate, nu se ridicau la mai mult de 5 000 $.
Vânzările frauduloase prin telefon
„Felicitări, dnă X___! Azi este ziua dumneavoastră norocoasă.“ Acestea pot fi cuvintele introductive ale unui telefon-surpriză. „Sunteţi marea noastră câştigătoare a . . .“ Mulţi oameni au primit astfel de telefoane prin care sunt anunţaţi că „tocmai au câştigat“, că premiile le sunt „garantate“. „Premiul“ câştigător poate fi o maşină nouă, o combină muzicală sau chiar un inel cu diamant.
Aţi primit vreodată un astfel de telefon prin care să fiţi anunţat că deveniţi posesorul unui cadou? V-a bătut inima mai tare? Vi s-a părut incredibil aşa ceva? În cazul în care aţi răspuns la un astfel de telefon, v-aţi primit vreodată premiul? Sau aţi fost victima unei înşelătorii legate de vânzarea prin telefon? Dacă vi s-a întâmplat aşa ceva, nu sunteţi singura persoană înşelată în felul acesta. Potrivit revistei Consumers’ Research, numai în Statele Unite, falsele vânzări prin telefon fac aproximativ zece victime pe minut. În fiecare an, şarlatani lipsiţi de scrupule storc de la consumatori între 10 şi 40 de miliarde de dolari, adică aproximativ 7 500 de dolari pe minut.
„În fiecare an, în Canada, peste 150 000 de persoane primesc telefoane de la teledistribuitori-impostori, care îi anunţă că au «câştigat» un mare premiu sau «au fost selectaţi» pentru acesta. Şi, în fiecare an, mii de canadieni sunt traşi pe sfoară prin intermediul acestor telefoane, cheltuind în medie 2 000 $ fiecare ca să-şi ridice premiul“, se arăta în Reader’s Digest. Un funcţionar de la Poliţia Provincială din Ontario a declarat următoarele: „Înşelătoria prin telefon reprezintă una dintre cele mai mari fraude din istoria Canadei“. El adaugă: „Ştim că aceasta îi costă pe canadieni milioane de dolari pe an“. Cifrele reprezintă în linii mari doar ceea ce se raportează la poliţie. Totuşi, întrucât se estimează că numai 10 la sută dintre victime îşi declară pierderea, este imposibil de stabilit amploarea reală a problemei.
„Le spunem oamenilor că au câştigat şi în felul acesta ei nu mai gândesc logic“, a recunoscut un astfel de maestru al şarlataniei. El a adăugat: „Apoi facem presiuni asupra lor ca să ne trimită bani şi nu îi lăsăm în pace până când nu acceptă“. După ce victima a fost înşelată, numele ei poate fi vândut altor firme care fac vânzări prin telefon şi este trecută pe o listă a „păcăliţilor“. Numele acestora pot fi vândute altora care, la rândul lor, îi vor suna întruna. „Când lucrăm folosindu-ne de o listă de păcăliţi — a spus o femeie din Toronto, care se ocupă cu vânzările prin telefon —, pe aproximativ 75 la sută dintre cei cărora le telefonăm îi convingem de la primul telefon să cumpere. Dintre cei de pe listă, la cel de-al treilea apel mai rămân 50 la sută. Dar odată ce au intrat în joc, unii pur şi simplu merg mai departe şi îşi cheltuiesc în continuare banii, crezând că vor câştiga.“
Până unde merg cei care le fac jocul acestor înşelători, visând să devină câştigătorii unui premiu fabulos? „A trebuit să ajungem la o înţelegere cu băncile ca să blocăm conturile unor pensionari pentru ca, în felul acesta, să-i împiedicăm să-şi piardă treptat toţi banii“, a spus un detectiv. S-a descoperit că o femeie căreia de puţin timp îi murise soţul a achitat 36 de note de plată la 16 agenţi de vânzări prin telefon, note de plată care se ridicau la suma de 85 000 $. În schimb, ea a primit „o mulţime de podoabe lipsite de valoare“.
Înşelătorii „artistice“ pentru clienţi „şcoliţi“
Însă cei care pun la cale astfel de înşelătorii nu fac nici un fel de discriminare. Victimele lor provin din toate păturile sociale. Au fost înşelate chiar şi persoane cu o instruire superioară. Înşelătoria poate fi atât de „artistic“ ticluită, încât chiar şi cel mai vigilent client poate cădea victimă. La înşelătoriile în care sunt implicaţi mulţi bani şi care îi vizează pe clienţii „şcoliţi“ se poate face reclamă la televizor sau în broşuri frumos colorate, expediate prin poştă. Acestea pot include investiţii care promit profituri uriaşe, cum ar fi studiouri cinematografice, aur şi mine de aur, puţuri de petrol . . . Şi lista poate continua. Rezultatul însă este întotdeauna acelaşi: o pierdere absolută.
„Decepţia este incredibil de mare“, a mărturisit o intelectuală care a devenit victimă. „Fiindcă sunt profesoară, consideram că sunt o persoană inteligentă. . . . Promisiunile erau uriaşe.“ Ea a pierdut suma de 20 000 $ într-o escrocherie cu o companie de film.
Înşelătoria vânzărilor prin telefon este o problemă internaţională. Investigatorii prezic că situaţia „se va înrăutăţi în acest deceniu“. Însă, atenţie! Există şi alte feluri de escrocherie, iar maeştrii în înşelătorii au o ţintă preferată: persoanele în vârstă.
[Legenda fotografiei de la pagina 4]
Atenţie la escrocii care apar după o furtună!
[Legenda fotografiei de la pagina 5]
„Aţi câştigat un premiu!“ . . . Oare chiar aşa să fie?