Via Egnatia — Un drum care a contribuit la expansiune

DE LA CORESPONDENTUL NOSTRU DIN GRECIA

ÎN ANUL 50 e.n., un grup de misionari creştini au pus pentru prima oară piciorul pe pământ european. Ei au răspuns la invitaţia primită de apostolul Pavel într-o viziune: „Treci în Macedonia şi ajută-ne!“ (Faptele 16:9). Mesajul despre Isus Cristos pe care Pavel şi tovarăşii săi l-au adus a avut un impact impresionant în Europa.

De mare ajutor pentru răspândirea creştinismului în Macedonia a fost Via Egnatia, un drum roman pavat. Există dovezi că, după ce au debarcat în portul maritim Neapolis (în prezent Kaválla, Grecia), aflat în capătul nordic al Mării Egee, misionarii au călătorit pe acest drum spre Philippi, principalul oraş al districtului Macedonia. Drumul ducea în continuare la Amphipolis, Apollonia şi Thessalonica, următoarele locuri unde s-au oprit Pavel şi tovarăşii săi. — Faptele 16:11—​17:1.

Unele porţiuni ale acestui drum antic au rămas intacte până în zilele noastre şi se mai folosesc încă zilnic. În prezent există proiecte pentru construirea unei şosele moderne care să urmeze ruta drumului antic şi să poarte acelaşi nume.

Cine a construit drumul iniţial? Când a fost construit şi cu ce scop?

De ce a fost necesar

Întrucât Imperiul Roman şi-a continuat cuceririle spre est, Macedonia a devenit în 146 î.e.n. o provincie romană. Însă această achiziţie a impus imperiului satisfacerea unei noi necesităţi: desfăşurarea rapidă a forţelor militare în noile teritorii. Via Appia, aflată în Peninsula Italică, făcea deja legătura între Roma şi coasta sud-estică a Adriaticii. Însă acum, imperiul avea nevoie de un drum asemănător în Peninsula Balcanică, şi astfel s-a conceput Via Egnatia. I s-a dat numele inginerului-şef al acestui proiect, proconsulul roman Gnaius Egnatius.

Pornind de la oraşul-port Dyrrachium din provincia Illyricum (Durres, Albania), Via Egnatia se întindea până la oraşul antic Byzantium (Istanbul, Turcia), având o lungime de peste 800 de kilometri. Construirea drumului a început în 145 î.e.n. şi a durat aproape 44 de ani. Conform aşteptărilor, Via Egnatia a ajuns în scurt timp să fie un instrument util pentru politica expansionistă a Romei în Orient.

Teren dificil pentru un drum

Însă terenul a făcut ca lucrările de construcţie la acest drum să fie un adevărat test. De pildă, în primele sale etape, acest drum întâlneşte în calea lui lacul Ohrid, pe care îl ocoleşte pe la nord. Apoi, după ce şerpuieşte prin trecători montane şi îşi croieşte drum spre est peste un teren inospitalier, plin de gropi asemănătoare unor cupe, printre munţi golaşi şi prin bazine hidrografice unde se află presărate ici-colo lacuri, drumul ajunge, în sfârşit, în câmpia centrală macedoneană.

Pe măsură ce se apropie de oraşul Thessalonica, drumul trece printr-o regiune rurală deschisă şi netedă ca-n palmă. Însă terenul dinspre partea estică a oraşului este deluros. Şerpuind printre aceste dealuri, Via Egnatia coboară într-o vale cu lacuri ale căror maluri nu sunt bine delimitate, deoarece sunt mlăştinoase. Continuându-şi drumul, acesta şerpuieşte printre văi şi mlaştini până când ajunge la anticul oraş Neapolis.

De aici, traseul urmează ţărmul estic al Mării Egee şi trece în Tracia. În ultima lui porţiune, drumul urmează un traseu mai degrabă drept, fără suişuri şi coborâşuri, îndreptându-se spre destinaţia sa, Byzantium.

Îşi îndeplineşte scopul

Via Egnatia a devenit cel mai direct şi mai convenabil traseu care unea Roma de teritoriile cucerite de romani, aflate la est de Marea Adriatică. Acest drum a contribuit la formarea rapidă a unor colonii romane în oraşele macedonene şi a avut o influenţă puternică în ce priveşte dezvoltarea pe plan economic, demografic şi cultural a acestei zone. Cu ajutorul acestui drum s-au putut transporta cu uşurinţă cupru, bitum, argint, peşte, ulei, vin, brânzeturi şi alte produse.

În urma unui astfel de comerţ, unele oraşe aflate de-a lungul acestui drum, cum ar fi Thessalonica şi Amphipolis, au prosperat şi au ajuns să se numere printre cele mai mari centre urbane din Balcani. Îndeosebi Thessalonica a devenit un important centru comercial, bogat în activităţi artistice şi culturale. Este adevărat, întreţinerea acestui drum era plătită, în parte, de comunităţile aflate de-a lungul lui. În schimb, aceste comunităţi se bucurau de bogatele foloase ale comerţului internaţional.

Rolul lui în răspândirea creştinismului

Însă Via Egnatia le-a adus locuitorilor din această zonă un folos cu mult superior prosperităţii materiale. Să luăm, de exemplu, cazul Lidiei, o femeie de afaceri bogată. Ea locuia în Philippi — primul oraş din Europa în care Pavel a fost auzit predicând vestea bună. După ce a debarcat la Neapolis în 50 e.n., apostolul Pavel şi tovarăşii săi au străbătut 16 kilometri pe Via Egnatia, spre nord-vest, până la Philippi.

„În ziua sabatului, a scris Luca, am ieşit afară pe poarta cetăţii, lângă un râu, unde credeam că se află un loc de rugăciune. Am stat jos şi am vorbit femeilor care erau adunate.“ Printre aceste femei care îl ascultau pe Pavel se afla şi Lidia. Chiar în ziua aceea, ea şi casa ei au devenit credincioşi. — Faptele 16:13, 14.

De la Philippi, Pavel şi tovarăşii săi au pornit-o pe Via Egnatia spre Thessalonica, trecând prin Amphipolis şi Apollonia — în total, circa 120 de kilometri (Faptele 17:1). Ca să predice vestea bună în Thessalonica, Pavel a profitat de adunările din ziua de sabat pe care evreii le ţineau în sinagoga din localitate. Ca urmare, mai mulţi evrei, precum şi o mulţime de greci au devenit credincioşi. — Faptele 17:2–4.

Şi azi, Martorii lui Iehova din Albania şi Grecia folosesc unele porţiuni ale aceluiaşi drum ca să ajungă la oamenii care locuiesc în aceste teritorii. Obiectivul lor este să răspândească vestea bună a Regatului lui Dumnezeu, aşa cum au făcut apostolul Pavel şi tovarăşii săi misionari (Matei 28:19, 20; Faptele 1:8). Într-adevăr, Via Egnatia este un drum roman care a contribuit la expansiunea spirituală şi în secolul întâi, şi în secolul al XX-lea!

[Hărţile de la paginile 16, 17]

(Pentru modul în care apare textul în pagină, vezi publicaţia)

MAREA BRITANIE

EUROPA

AFRICA

BALCANI PENINSULA

MACEDONIA

GRECIA

Dyrrachium, Illyricum (Durres, Albania)

Thessalonica

Apollonia

Amphipolis

Philippi

Neapolis (Kaválla)

Byzantium (Istanbul)

MAREA NEAGRĂ

MAREA MARMARA

TRACIA

MAREA EGEE

Troia

TURCIA

[Provenienţa hărţii de la paginile 16, 17]

Mountain High Maps® Copyright © 1995 Digital Wisdom, Inc.

[Legenda fotografiei de la pagina 16]

Drumul spre Neapolis

[Legenda fotografiei de la pagina 17]

Drumul spre Philippi