Infinita diversitate de pe pământ — Cum a apărut ea?

DINTRE cele peste 1,5 milioane de specii de animale care au fost clasificate până în prezent de către oamenii de ştiinţă, aproximativ un milion sunt insecte. Pentru a înşira numele tuturor insectelor cunoscute, ar trebui o enciclopedie de 6 000 de pagini! Cum au venit în existenţă toate aceste creaturi? De ce o asemenea infinită diversitate? Este ea rezultatul unei întâmplări oarbe, a unei naturi care a fost „norocoasă“ de milioane de ori? Sau a apărut intenţionat?

Pentru început, haideţi să vedem pe scurt câteva dintre alte varietăţi de fiinţe vii care se găsesc pe planeta noastră.

Păsări care ne uimesc

Ce putem spune despre cele peste 9 000 de specii diferite de păsări concepute într-un mod minunat? Unele specii de colibri sunt la fel de mici ca cele mai mari albine, însă zboară cu o dexteritate şi cu o graţie ce depăşesc cel mai avansat elicopter. Alte păsări migrează mii de kilometri în fiecare an, cum ar fi rândunica arctică, ce zboară nu mai puţin de 35 000 de kilometri în fiecare călătorie dus-întors. Ea nu are nici computer, nici instrumente de navigaţie şi totuşi soseşte fără greş la destinaţia ei. Această capacitate înnăscută există oare întâmplător sau intenţionat?

Fascinanta diversitate a plantelor

În plus, mai există şi fantastica diversitate şi frumuseţe a lumii vegetale — peste 350 000 de specii de plante. Aproximativ 250 000 dintre acestea fac flori! Cele mai mari elemente vii de pe pământ — giganticii arbori sequoia — sunt plante.

Câte specii de flori cresc în grădina voastră sau în cartierul vostru? Frumuseţea, simetria şi, adesea, parfumul acestor flori — de la cea mai mică floare din deşert, de la o crizantemă sau de la piciorul cocoşului şi până la orhideele cu formele lor complicate şi diverse — îl uluiesc pe oricare dintre noi. Din nou ne întrebăm: Cum au venit ele în existenţă? Întâmplător sau intenţionat?

Oceanele mişună de vieţuitoare

Şi ce putem spune despre formele de viaţă descoperite în râurile, lacurile şi oceanele lumii? Oamenii de ştiinţă afirmă că aici există aproximativ 8 400 de specii cunoscute de peşti de apă dulce şi circa 13 300 de specii de peşti care trăiesc în ocean. Cel mai mic dintre aceştia este goby, care se găseşte în Oceanul Indian. Nu are decât aproape un centimetru lungime. Cel mai mare este rechinul-balenă, care poate atinge o lungime de 18 metri. Aceste cifre referitoare la speciile acvatice nu includ nici nevertebratele (animale care nu au coloană vertebrală), nici speciile care aşteaptă să fie descoperite!

Uimitorul creier

Mai presus de toate, creierul uman — care conţine cel puţin 10 miliarde de neuroni, fiecare putând să realizeze peste 1 000 de sinapse, adică puncte de contact cu alte celule nervoase — este ceva uimitor. Iată ce declară neurologul Richard Restak: „Numărul total al conexiunilor din imensa reţea a sistemului neural al creierului este cu adevărat astronomic“ (The Brain). El adaugă: „În creier se pot realiza de la 10 trilioane până la 100 de trilioane de sinapse“. Apoi el pune o întrebare pertinentă: „Oare cum s-ar fi putut dezvolta dintr-o singură celulă, celula ou, un organ cum este creierul, care conţine între 10 şi 100 de miliarde de celule?“ Este creierul rezultatul unor capricii şi întâmplări fericite impersonale ale naturii? Sau se ascunde ceva plănuit cu inteligenţă în spatele tuturor acestora?

Într-adevăr, cum a apărut toată această diversitate de forme de viaţă şi de modele, diversitate care pare să fie infinită? Aţi fost cumva învăţaţi că aceasta a fost pur şi simplu o chestiune de întâmplare, de căutare prin încercări repetate, de momente când mai bune, când mai rele ale unei loterii evoluţioniste oarbe? Atunci citiţi şi următoarele articole pentru a vedea ce întrebări îşi pun unii oameni de ştiinţă, cu toată sinceritatea, în legătură cu teoria evoluţiei, teorie despre care s-a spus că este baza întregii biologii.

[Legenda diagramei de la pagina 4]

Dacă un simplu aparat de fotografiat necesită un proiectant, ce putem spune despre mult mai complexul ochi uman?

Zona cristalinului

(mărită)

Umoarea apoasă

Pupila

Corneea

Irisul

Corpul ciliar

Cristalinul

Ochiul întreg

Umoarea vitroasă

Nervul optic

Retina

Coroida

Sclerotica