Cărţile de credit: Vă sunt de ajutor sau vă înrobesc?

„CLIPA în care deschid lunar extrasele de cont pentru cărţile de credit se transformă într-o catastrofă ridicolă“, spune un profesor de engleză din Statele Unite. „Mă holbez plin de neîncredere la lista tranzacţiilor respective de parcă o altă persoană din mine, vreun domn Hyde, agent financiar, a gonit ca un nebun prin magazinele de jucării, prin magazinele de aparate electrocasnice, prin supermarket-uri şi prin staţiile de benzină.“

Şi Dolores constată că este uşor să faci tot mai multe datorii când plăteşti folosind o carte de credit. Ea mărturiseşte: „Nu eşti deloc îngrijorat când foloseşti cărţile de credit. N-aş fi cheltuit atâţia bani adevăraţi. Însă este cu totul altceva să faci cumpărături folosind cărţile de credit. Nu vezi niciodată banii. Nu faci decât să dai cardul tău şi să îl primeşti înapoi“.

Nu este surprinzător faptul că în Satele Unite datoriile făcute cu cărţile de credit în luna iunie a anului 1995 s-au ridicat la suma de 195,2 miliarde de dolari — o medie de peste 1 000 $ pentru fiecare deţinător de card! Cu toate acestea, companiile de cărţi de credit continuă să caute noi clienţi, îmbiindu-i cu unele avantaje, de pildă rate iniţiale mici pentru dobânzi şi scutirea de taxele anuale. Câte oferte pentru eliberare de cărţi de credit aţi primit în ultimele luni? Orice familie americană primeşte anual aproximativ 24 de oferte de cărţi de credit! Un deţinător american de cărţi de credit a folosit în 1994 zece cărţi de credit pentru a cheltui cu 25% mai mult decât cu un an înainte.

În Japonia există mai multe cărţi de credit decât telefoane: în medie, două carduri pentru fiecare japonez care are peste 20 de ani. În restul Asiei se emit mai mult de 120 de milioane de cărţi de credit, aproape o carte de credit la fiecare 12 locuitori. Iată ce spune James Cassin, de la MasterCard International: „Asia este indiscutabil zona în care tranzacţiile cu cărţi de credit se înmulţesc cel mai rapid“. Preşedintele de la Visa International, Edmund P. Jensen, prevede următoarele: „Vom rămâne pentru mult timp o societate axată pe carduri“.

În mod clar, cărţile de credit vor continua să sape tot mai adânc în structura vieţii. Când sunt utilizate în mod corect, ele pot fi un bun de preţ. Însă folosirea lor greşită poate să producă suferinţă. Dacă veţi cunoaşte câteva lucruri de bază în legătură cu cărţile de credit, veţi putea utiliza aceste instrumente financiare spre folosul vostru.

Tipuri de carduri

Cele mai onorate carduri de pe glob sunt cardurile bancare, de exemplu, cardurile Visa şi MasterCard. Aceste carduri sunt emise de instituţii financiare şi pentru ele se percepe o taxă administrativă anuală, în general, de 15 $ până la 25 $. Uneori se renunţă la această taxă, în funcţie de modul în care clientul şi-a achitat dobânzile datorate şi de modul în care şi-a utilizat cardul. Plata se poate face integral în fiecare lună în general fără să se perceapă vreo dobândă sau se poate achita prin rate lunare care sunt însoţite de dobânzi ridicate. Se stipulează o limită a cheltuielilor, în funcţie de modul în care solicitantul s-a achitat de obligaţiile pe care le are ca deţinător. Adesea, valoarea acestei limite creşte pe măsură ce clientul demonstrează că poate plăti.

Cu ajutorul cardurilor bancare se pot obţine şi avansuri în numerar de la automatele bancare pentru eliberare de numerar sau cecuri oferite de banca emitentă. Însă vă costă mult ca să obţineţi numerar în acest mod. În general, plătiţi 2 $ până la 5 $ pentru fiecare 100 $ împrumutaţi. Iar dobânda cerută pe astfel de avansuri în numerar creşte începând din ziua în care sunt scoşi banii.

În afară de bănci, multe magazine şi reţele naţionale de magazine emit cărţi de credit care sunt onorate în propriile lor clădiri. De obicei, pentru asemenea carduri nu se percep taxe anuale. Însă, dacă suma datorată nu se plăteşte integral, dobânda poate fi mai mare decât cea cerută pe cardurile bancare.

Companiile petroliere emit şi ele cărţi de credit fără taxe anuale. Aceste carduri sunt, în general, primite numai de staţiile de benzină aparţinând acestor companii şi, uneori, de anumite hoteluri. Ca şi cardurile emise de magazine, ele permit achitarea plăţilor integral, fără dobândă, sau într-un anumit interval de timp, cu dobândă.

Mai există şi carduri de călătorie şi cele pentru divertisment, de exemplu, cardurile Diners Club şi American Express. Pentru acest tip de carduri se percepe o taxă anuală, însă nu şi dobândă, întrucât plata integrală se face odată cu achitarea notei de plată lunare. Cu toate acestea, nu există diferenţe clare între aceste carduri şi cele bancare. De exemplu, American Express oferă şi cardul Optima, care necesită plăţi ale dobânzilor şi care este asemănător cu un card bancar.

Un alt tip de card care a intrat pe piaţa americană este smartcardul, numit astfel deoarece are înglobat în el un cip de memorie. El poate fi utilizat ca o carte de debit, întrucât utilizatorul poate avea cipul programat pentru o sumă de bani stabilită. Preţul unui produs cumpărat poate fi scăzut din această sumă de un vânzător participant. Până anul trecut, francezii utilizau deja 23 de milioane de smartcarduri, iar japonezii, 11 milioane. Se preconizează că până în anul 2000, pe tot globul numărul acestor carduri va creşte vertiginos la peste un miliard.

Înainte de a intra în posesia unui card, ar fi bine să vă interesaţi în ce condiţii vi se acordă creditul. Potrivit unei broşuri publicate de Sistemul Federal de Rezerve Monetare al Guvernului American, „principalele condiţii de acordare a creditului care trebuie analizate“ sunt „rata procentuală anuală (APR), taxa anuală şi perioada de scutire de taxe“. Printre alţi factori care trebuie analizaţi se numără şi avansul în numerar şi taxele prevăzute pentru depăşirea limitei de cheltuieli, precum şi taxele pentru neachitarea la termen.

Plăţile: Cât de piperate?

Plăţile la care sunt supuşi oamenii când nu-şi acoperă integral soldul lunar pot fi mult mai piperate decât îşi dau seama mulţi. De exemplu, să luăm în considerare APR-ul, care este o cotă din valoarea reală a creditului. Legătura care există între rata anuală a dobânzii şi APR poate fi ilustrată în modul următor: Să presupunem că i-ai împrumutat unui prieten suma de 100 $, iar el îţi dă înapoi la sfârşitul anului 108 $. În acest caz, prietenul tău îţi plăteşte o dobândă anuală de 8%. Dar să presupunem că el îţi rambursează împrumutul de 100 $ în 12 rate lunare a câte 9 $ fiecare. Totalul la sfârşitul anului este tot de 108 $, însă tu, cel care ai acordat împrumutul, te-ai putut folosi de bani pe măsură ce plăţile au fost achitate în fiecare lună. APR-ul unui astfel de împrumut este calculat la 14,5%!

Potrivit unui sondaj efectuat anul trecut de Sistemul Federal American de Rezerve Monetare, APR-urile pentru cărţile de credit bancare încep de la 9,94% şi urcă până la 19,80%, acestea încadrându-se, în general, între 17% şi 19%. În timp ce unele instituţii oferă rate iniţiale mai mici, de obicei 5,9%, acestea ar putea creşte imediat după ce perioada iniţială s-a încheiat. Ratele cresc şi atunci când emitentul sesizează o creştere a riscului. Unii emitenţi îi penalizează pe cei care nu au plătit la timp, mărindu-le rata dobânzii. Se aplică o penalizare şi pentru depăşirea limitei de cheltuieli.

În ţările asiatice, ratele procentuale anuale percepute pe carduri pot fi foarte mari. De exemplu, unele carduri bancare impun o rată de 24% în Hong Kong, de 30% în India, de 36% în Indonezia, de 45% în Filipine, de 24% în Singapore şi de 20% în Taiwan.

În mod clar, cărţile de credit oferă un credit la îndemână, dar care costă foarte mult. Faptul de a intra într-un magazin şi de a acumula plăţi pe cartea de credit, plăţi pe care nu le poţi achita decât în rate, este ca şi cum ai merge într-o bancă şi ai împrumuta bani într-un ritm extraordinar de rapid. Totuşi, aproape 3 deţinători americani de carduri din 4 fac exact acest lucru! Ei menţin un sold neplătit, pentru care plătesc o dobândă ridicată. În Statele Unite, soldul lunar mediu oferit anul trecut şi de Visa, şi de MasterCard a fost de 1 825 $, iar mulţi oameni menţin datorii ale acestei sume pe mai multe cărţi de credit.

O capcană care vă poate înrobi

Ruth Susswein, director executiv la Banca Americană Cardholders, declară că deţinătorii de carduri nu-şi dau seama în ce probleme financiare pot intra. Ea arată că unui utilizator de card care plăteşte suma minimăa (36 $ pe lună) la un sold de 1 825 $ oferit de cartea de credit îi vor trebui mai mult de 22 de ani ca să-şi achite datoria. Din cauza plăţilor pentru dobânzi suplimentare, în acest timp consumatorul va plăti circa 10 000 $ pentru o datorie de 1 825 $! Şi asta în cazul în care el nu mai încarcă cu nici o plată cardul său! Prin urmare, dacă aveţi tendinţa să cheltuiţi mai mult decât vă puteţi permite, cărţile de credit din portofelul vostru pot deveni o capcană.

Cum ajung oamenii să cadă în capcană? Robert, despre care am vorbit în primul articol, spune: „Am cumpărat lucruri de care nu aveam nevoie. Ne-am înscris la un club de întreţinere a condiţiei fizice la care nu am fost niciodată. Am cumpărat o casă pe roţi şi am cheltuit mii de dolari ca să o reparăm, fără să ne gândim dacă merită. Nu ne-am gândit niciodată ce urmări pot avea datoriile noastre“.

Reena, menţionată şi ea în primul articol, explică ce i s-a întâmplat ei şi soţului ei, Michael: „Efectiv am căzut în capcana datoriilor. După ce ne-am căsătorit am cumpărat tot ce ne trebuia folosind cărţile de credit. Pentru a plăti asigurările de sănătate şi bunurile cumpărate pentru care nu puteam folosi cardurile am apelat la varianta avansurilor în numerar obţinute pe baza cărţilor noastre de credit. În decurs de un an, datoriile noastre au ajuns la suma de 14 000 $. Ni s-au deschis ochii numai când ne-am dat seama că cea mai mare parte a plăţilor noastre lunare pentru cărţile de credit se ducea pe dobândă“.

Ar fi bine să aveţi cărţi de credit?

După ce am văzut în ce mlaştină financiară se scufundă milioane de persoane din cauza cărţilor de credit, răspunsul unora este, probabil, nu. Daphne, în vârstă de 32 de ani, spune: „Părinţii mei nu au avut niciodată o carte de credit şi nici nu vor să aibă“. În realitate, 1 din 4 deţinători americani îşi foloseşte în mod înţelept cărţile de credit. Acesta trage foloase fără să sufere chinul de a plăti dobânzi extrem de mari. Una dintre aceste persoane este Maria. „Îmi place ce avantaj îmi oferă“, mărturiseşte ea. „Nu trebuie să umblu cu o grămadă de bani la mine. Dacă văd un lucru de vânzare şi de care am nevoie, pot să-l cumpăr.“

Maria spune în continuare: „Întotdeauna mă asigur dacă am suficiente fonduri ca să achit lucrurile cumpărate. Niciodată nu mă folosesc de varianta avansului în numerar. Şi niciodată nu am avut de achitat nici o plată restantă“. Este convenabil să foloseşti o carte de credit când faci o rezervare la hotel, pentru care trebuie oferită o garanţie, iar în Statele Unite cartea de credit este necesară atunci când vrei să închiriezi o maşină.

Însă unele persoane nu se pot stăpâni când este vorba despre cumpărături. Acestea pot fi făcute mai conştiente de ceea ce înseamnă să faci cumpărături, cheltuind, în special, bani gheaţă. Michael şi Reena nu au vrut ca toată viaţa lor să fie datori. Prin urmare, ei au hotărât ca timp de cinci ani să nu mai folosească nici un card — exceptând cazurile de urgenţă.

Fiecare va decide personal dacă va folosi sau nu cărţi de credit. Însă, dacă veţi alege să folosiţi cardurile, faceţi-o cu atenţie. Utilizaţi-le ca pe un instrument care vă oferă unele avantaje. Şi, lucrul cel mai important, încercaţi să nu acumulaţi datorii. Ţinând sub control cheltuielile făcute cu cărţile de credit, veţi face un pas important în ce priveşte administrarea banilor voştri cu succes. Să vedem în continuare ce mai puteţi face.

[Notă de subsol]

[Legenda fotografiei de la pagina 7]

Nu eşti deloc îngrijorat când foloseşti cărţile de credit . . . până când îţi vin notele de plată.