Întrebuinţaţi medicamentele cu înţelepciune
DE LA CORESPONDENTUL NOSTRU DIN NIGERIA
FEMEIA se plângea de dureri de cap şi de stomac. Medicul a vorbit puţin cu ea. Apoi i-a prescris un tratament de trei zile cu injecţii pentru malarie, paracetamol (acetaminofen) ca să n-o mai doară capul, două medicamente pentru a linişti ceea ce putea fi un ulcer la stomac, tranchilizante pentru că era îngrijorată şi, în sfârşit, ca măsură suplimentară, un tratament cu vitamine. Nota de plată era încărcată, însă femeia nu a obiectat nimic. Ea a plecat fericită, convinsă că medicamentele îi vor rezolva problemele.
Asemenea consultaţii nu sunt ceva neobişnuit în vestul Africii. Un sondaj efectuat într-o ţară mare de aici a arătat că lucrătorii de la centrele publice de sănătate prescriu la fiecare vizită în medie 3,8 medicamente diferite pentru fiecare pacient. De fapt, mulţi consideră că un medic bun este cel care prescrie o mulţime de medicamente.
Dacă vă gândiţi la starea sănătăţii lor de odinioară, probabil că nu vă va fi greu să înţelegeţi de ce locuitorii Africii Occidentale au o aşa de mare încredere în medicamente. Cu mai bine de 40 de ani în urmă, autorul John Gunther a scris despre vremurile care trecuseră: „Această Coastă a Sclavilor nu . . . i-a ucis numai pe negri; i-a ucis şi pe albi, iar această parte a Africii este cunoscută în legende drept «Mormântul omului alb». Timp de secole, regele indiscutabil al Coastei Guineei a fost ţânţarul. Febra galbenă, febra hemoglobinurică, malaria au fost armele distrugătoare preferate de acest rege. Mediul periculos, aducător de moarte de pe Coasta de Vest nu este ceva de domeniul trecutului, ci o amintire vie în mintea multora. O anecdotă îndrăgită vorbeşte despre un funcţionar consular care, nu cu mult timp în urmă, după ce a primit numirea în Nigeria a întrebat despre pensia sa. «Pensie?», a replicat şeful său de la Biroul Colonial. «Dragul meu coleg, nici unul dintre cei care merg în Nigeria nu apucă să trăiască până la vârsta pensionării!»“
Vremurile s-au schimbat. Acum există medicamente care combat nu numai bolile răspândite de ţânţari, dar şi multe alte boli. Numai vaccinurile au redus în mod radical numărul victimelor făcute de pojar, tusea convulsivă, tetanos şi difterie. Graţie vaccinurilor, variola a fost eradicată. Şi poliomielita s-ar putea să fie în curând o boală a trecutului.
Nu este de mirare că mulţi africani au azi o încredere puternică în valoarea medicamentelor. Bineînţeles, o asemenea încredere nu se limitează doar la Africa Occidentală. În Statele Unite, medicii prescriu anual mai mult de 55 de miliarde de reţete. În Franţa, oamenii cumpără, în medie, 50 de cutii de pastile în fiecare an. Iar în Japonia, cetăţeanul de rând cheltuieşte anual pe medicamente peste 400$ americani.
Foloasele în balanţă cu pericolele
Medicamentele din zilele noastre au ajutat foarte mult omenirea. Atunci când sunt întrebuinţate în mod corect, ele contribuie la dobândirea unei sănătăţi mai bune, însă când nu sunt folosite corect, ele pot fi dăunătoare şi pot chiar ucide. De exemplu, în Statele Unite, circa 300 000 de persoane sunt spitalizate în fiecare an din cauza reacţiilor adverse la medicamente, iar 18 000 dintre acestea mor.
Pentru a întrebuinţa medicamentele cu înţelepciune, este important să înţelegeţi faptul că întotdeauna există un factor de risc. Orice medicament, chiar şi aspirina, poate să genereze efecte secundare dăunătoare. Este mult mai probabil ca efectele secundare să apară atunci când luaţi mai multe medicamente deodată. De asemenea, alimentele şi băuturile influenţează modul în care un medicament acţionează asupra organismului, putând accentua sau neutraliza efectul acestuia.
Există şi alte pericole. S-ar putea să aveţi o reacţie alergică la un anumit medicament. Dacă nu luaţi medicamentele aşa cum sunt prescrise — doza exactă pe perioada de timp indicată —, acestea probabil că nu vă vor ajuta cu nimic şi chiar vă pot face rău. La acelaşi rezultat se poate ajunge şi dacă medicul nu vă prescrie medicamentul corect sau dacă vă prescrie nişte medicamente care nu vă sunt necesare. Sunt periculoase şi medicamentele expirate, cele care sunt preparate sub standardele admise sau cele contrafăcute.
Pentru ca pericolul să fie minim, trebuie să cunoaşteţi cât se poate de bine medicamentele pe care le luaţi. Puteţi trage mari foloase dacă cunoaşteţi următoarele lucruri.
Antibioticele: părţile bune şi părţile rele ale acestora
De la apariţia lor, acum circa 50 de ani, antibioticele au salvat viaţa a milioane de oameni. Ele au supus boli înspăimântătoare, cum ar fi lepra, tuberculoza, pneumonia, scarlatina şi sifilisul. În plus, ele au avut un rol important în vindecarea altor infecţii.
Dr. Stuart Levy, profesor de medicină la Universitatea de Medicină Tufts din Statele Unite, a spus următoarele: „[Antibioticele] au revoluţionat medicina. Ele sunt singurele care au transformat cel mai mult istoria medicală“. Iată ce declară o altă autoritate în domeniu: „Ele sunt temelia pe care a fost construită medicina modernă“.
Însă, înainte de a alerga la medic şi a-i cere o doză de antibiotice, să vedem şi partea negativă a acestora. Atunci când nu sunt luate corect, antibioticele pot să vă facă mai mult rău decât bine. Şi aceasta din cauză că ele acţionează atacând şi distrugând microbii din organism. Însă ele nu distrug întotdeauna toţi microbii dăunători; anumite tipuri de microbi rezistă atacului. Aceste tipuri rezistente nu numai că supravieţuiesc, dar se şi înmulţesc şi se transmit de la o persoană la alta.
De exemplu, penicilina era cândva foarte bună în tratarea infecţiilor. În prezent, companiile de medicamente scot pe piaţă câteva sute de tipuri diferite de penicilină, aceasta datorându-se într-o oarecare măsură creşterii numărului de tipuri de microbi rezistenţi.
Ce puteţi face ca să nu aveţi probleme? Dacă aveţi într-adevăr nevoie de antibiotice, asiguraţi-vă că au fost prescrise de un medic calificat şi că sunt obţinute dintr-o sursă legală. Nu insistaţi cerându-i medicului să vă prescrie imediat antibiotice — acesta s-ar putea să dorească să faceţi nişte analize pentru a fi sigur că antibioticul prescris este potrivit pentru boala pe care o aveţi.
De asemenea, este important să luaţi exact doza prescrisă pe toată perioada de timp indicată. Trebuie să urmaţi până la capăt tratamentul cu antibiotice, chiar dacă pe parcurs începeţi să vă simţiţi mai bine.
Sunt injecţiile mai bune decât tabletele?
„Vreau o injecţie!“ În ţările în curs de dezvoltare, mulţi lucrători din domeniul sănătăţii aud aceste cuvinte. Cei care cer acest lucru cred că, întrucât este injectat direct în fluxul sanguin, medicamentul constituie un tratament mai bun decât tabletele sau pastilele. În unele ţări este un lucru obişnuit să vezi în pieţe ‘medici [fără diplomă] pentru injecţii’.
Injecţiile prezintă unele pericole care nu există în cazul pastilelor sau al tabletelor. Dacă acul nu este sterilizat, pacientul poate fi infectat cu viruşi de hepatită, tetanos şi chiar SIDA. Un ac nesterilizat poate să provoace şi un abces dureros. Pericolele se înmulţesc dacă injecţia este făcută de o persoană necalificată.
Dacă aveţi într-adevăr nevoie de o injecţie, asiguraţi-vă că ea este făcută de o persoană calificată din punct de vedere medical. Pentru a vă proteja, asiguraţi-vă întotdeauna că atât acul, cât şi seringa sunt sterile.
Medicamente contrafăcute
Pe plan mondial, industria farmaceutică este o afacere foarte rentabilă, aducând anual un profit de circa 170 de miliarde de dolari americani, arată Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Dornici să exploateze această situaţie, unii oameni lipsiţi de scrupule au produs medicamente contrafăcute. Acestea arată la fel ca cele adevărate — şi eticheta, şi ambalajul sunt la fel —, însă nu au nici o valoare.
Deşi pretutindeni se găsesc medicamente contrafăcute, ele sunt răspândite îndeosebi în ţările în curs de dezvoltare, şi când se iau astfel de medicamente, consecinţele sunt tragice. În Nigeria au murit 109 copii de insuficienţă renală din cauză că au băut un sirop calmant ce conţinea un solvent industrial. În Mexic, victimele cu arsuri au avut infecţii ale pielii grave, din cauza unor presupuse medicamente care conţineau rumeguş, cafea şi gunoi. În Burma, o mulţime de săteni au murit probabil de malarie din cauză că au luat un medicament contrafăcut care nu luptă împotriva febrei malarice. „Din nou, majoritatea celor aflaţi în pericol sunt cei săraci, care uneori cred că fac o afacere bună dacă cumpără ceea ce pare a fi un medicament bun, produs de o companie respectabilă“, declară OMS.
Ce puteţi face ca să nu suferiţi din cauza medicamentelor contrafăcute? Asiguraţi-vă că ceea ce cumpăraţi provine dintr-o sursă care are o reputaţie bună, de exemplu farmacia unui spital. Nu cumpăraţi de la comercianţii de pe stradă. Iată ce avertisment dă un farmacist din Benin, Nigeria: „Pentru comercianţii de pe stradă, faptul de a vinde medicamente este doar o afacere. Ei distribuie medicamente ca şi cum acestea ar fi bomboane sau biscuiţi. Medicamentele pe care le comercializează sunt de multe ori expirate sau contrafăcute. Aceşti oameni nu ştiu nimic despre medicamentele pe care le vând“.
Problema sărăciei
Tratamentul medical primit este adesea determinat de câţi bani are persoana respectivă. Pentru a economisi bani şi pentru a nu pierde timp, cei din ţările în curs de dezvoltare nu mai merg la medic, ci se duc direct la farmacie ca să cumpere medicamente care nu se dau decât pe reţetă. Pentru că au mai luat şi înainte acel medicament sau pentru că prietenii li l-au recomandat, ei ştiu ceea ce vor pentru a se vindeca. Dar ceea ce vor ei s-ar putea să nu fie ceea ce le trebuie.
Oamenii încearcă să economisească bani şi în alte moduri. Un medic prescrie un anumit medicament pe baza analizelor făcute. Pacientul merge cu reţeta la farmacie, însă descoperă că medicamentul costă prea mult. Aşa că, în loc să caute nişte bani în plus, adesea oamenii cumpără un medicament mai ieftin sau cumpără numai o parte din medicamentele de pe reţetă.
Chiar aveţi nevoie de medicamente?
Dacă aveţi într-adevăr nevoie de medicamente, căutaţi să aflaţi ce anume luaţi. Nu vă simţiţi jenaţi să-i puneţi întrebări medicului sau farmacistului în legătură cu medicamentul prescris. Aveţi dreptul să ştiţi. La urma urmei, organismul vostru este cel care ar avea de suferit.
Dacă nu întrebuinţaţi medicamentele în mod corect, s-ar putea să nu vă faceţi bine. Trebuie să ştiţi câte tablete să luaţi, când să le luaţi şi cât timp să le luaţi. De asemenea, este necesar să ştiţi ce alimente, băuturi şi alte medicamente sau activităţi trebuie să evitaţi în timpul tratamentului. Şi mai trebuie să cunoaşteţi eventualele efecte secundare şi ce anume să faceţi în cazul în care acestea apar.
Şi nu uitaţi că medicamentele nu constituie soluţia la toate problemele medicale. Poate că nu trebuie să luaţi deloc medicamente. Iată ce declară World Health, o revistă publicată de OMS: „Nu luaţi medicamente decât dacă este necesar. Adesea, odihna, o alimentaţie bună şi multe lichide sunt suficiente pentru ca o persoană să se facă bine“.
[Chenarul/Fotografia de la pagina 12]
„Pentru o mie de boli este nevoie de o mie de leacuri“, a scris acum aproximativ 2 000 de ani un poet roman. Azi, ‘pentru o mie de boli este nevoie de o mie de pastile’!, ar fi putut scrie poetul. Într-adevăr, pare să existe câte o pastilă pentru aproape fiecare boală, reală sau imaginară. Pe întregul pământ există circa 100 000 de feluri de medicamente, obţinute din peste 5 000 de substanţe active, arată Banca Mondială.
[Chenarul/Fotografia de la pagina 13]
Întrebuinţaţi medicamentele cu atenţie
1. Nu luaţi medicamente expirate.
2. Cumpăraţi de la o sursă care are o reputaţie bună. Nu cumpăraţi de la comercianţii de pe stradă.
3. Asiguraţi-vă că aţi înţeles instrucţiunile şi că le urmaţi.
4. Nu luaţi medicamente prescrise pentru o altă persoană.
5. Nu insistaţi să vi se facă injecţii. Adesea, medicamentele luate pe cale bucală pot avea rezultate la fel de bune.
6. Ţineţi medicamentele într-un loc rece şi nu la îndemâna copiilor.