Lumea în obiectiv
Instruirea şi sănătatea
Un nivel mai ridicat de instruire poate contribui la creşterea speranţei de viaţă, declară UNESCO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură), făcând referire la unele statistici. „Persoanele care au învăţat să scrie şi să citească, notează revista UNESCO Sources, sunt mai atente în privinţa igienei şi a îngrijirii sănătăţii; ele nu sunt înclinate atât de mult spre fatalism şi, în cazul în care se îmbolnăvesc, este mult mai probabil că se vor duce la un medic.“ Însă instruirea nu este decât unul dintre factorii care influenţează speranţa de viaţă. Un rol important îl au şi „posibilitatea de a beneficia de tratament medical, situaţia financiară din familie şi mediul social“.
O reuniune la nivel înalt fără rezultat
Pe 6–12 martie 1995, aproximativ 20 000 de delegaţi din întreaga lume s-au întrunit la Copenhaga, Danemarca, pentru a participa la o adunare organizată de Naţiunile Unite, având ca titlu: „Reuniunea Mondială la Nivel Înalt pentru Dezvoltare Socială“. Scopul acestei reuniuni? Să se discute modalităţi de a pune capăt sărăciei, şomajului şi politicii segregaţionale din ţările în curs de dezvoltare. Însă nu a trebuit să treacă mult timp până să iasă la iveală un obstacol important — lipsa fondurilor. Se pare că multe dintre ţările afectate de sărăcie au datorii atât de mari faţă de ţările bogate, încât nu reuşesc să-şi plătească nici măcar dobânzile. Ţara gazdă, Danemarca, a propus ca ţările bogate să-i urmeze exemplul şi să anuleze datoriile celor mai sărace ţări. Există însă o problemă. Multe dintre datoriile ţărilor mai sărace se datorează achiziţionării de arme. Prin urmare, dacă datoria este anulată, acestea nu vor face altceva decât să profite de ocazie şi să-şi cumpere mai multe arme, a explicat un consilier ONU.
Empatia se învaţă
Cercetătorii care studiază empatia la copii au avansat ideea că acea capacitate de a înţelege sentimentele altora se învaţă. „S-a demonstrat că acei copii care au fost victimele abuzurilor nu reacţionează cu empatie la suferinţele celorlalţi copii“, declară medicul Mark A. Barnett, profesor la Universitatea din Manhattan, statul Kansas, declaraţie citată în The New York Times. „Poate că aceştia se uită la copilul necăjit şi nu fac nimic sau poate că se apropie de copil, ţipă la el şi îl împing.“ Pe de altă parte, el spune în continuare că „un copil de ale cărui necesităţi afective se poartă de grijă este mai receptiv la sentimentele altora“. Însă, pe lângă oferirea unei siguranţe pe plan afectiv, părinţii mai trebuie să le arate copiilor lor şi cum să manifeste empatie. Aşa cum afirmă dr. Barnett, părinţii cu empatie cresc, în general, copii cu empatie.
Cine lucrează mai mult? Bărbaţii sau femeile?
Femeile de pretutindeni, cu excepţia celor din America de Nord şi Australia, lucrează mai multe ore la serviciu decât bărbaţii, semnalează Populi, o revistă publicată de UNFPA (Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie). Cea mai mare diferenţă există în Africa şi în regiunea asiatică a Pacificului, unde femeile din câmpul muncii lucrează, în medie, cu aproape 12 ore pe săptămână mai mult decât bărbaţii. „În multe ţări în curs de dezvoltare, notează revista, femeile lucrează în prezent 60–90 de ore pe săptămână, doar pentru a încerca să-şi menţină nivelul scăzut de viaţă de acum un deceniu.“ Între timp, în ţările industrializate, bărbaţii participă din ce în ce mai mult la treburile gospodăreşti. „Însă“, explică Populi, această creştere „nu se datorează participării într-o măsură mai egală la gătit, la curăţenie sau la spălat, activităţile obişnuite din casă. În realitate, bărbaţii petrec mai mult timp cu unele treburi cum ar fi cumpărăturile“.
Populaţia Chinei atinge cifra de 1,2 miliarde
La începutul acestui an, populaţia Chinei a atins cifra de 1,2 miliarde, semnala revista China Today. Dacă nu ar fi fost introdus în anii ’70 programul naţional de planificare familială, populaţia ar fi putut atinge această cifră acum nouă ani. Cu toate acestea, la actualul ritm de creştere, populaţia Chinei va ajunge la 1,3 miliarde pe la începutul următorului secol. Deşi China face parte dintre cele mai mari ţări din lume ca suprafaţă, producţia sa de cereale, carne şi ouă pe cap de locuitor este mai mică decât producţia altor ţări mai dezvoltate. În plus, totalul terenului cultivat scade din cauza poluării şi a creşterii zonei ocupate de locuinţe, a declarat China Today.
Invazia melcilor
Înainte ca melcii aurii din America de Sud să fie importaţi vii de Vietnam ca produs alimentar acum şase ani, oamenii de ştiinţă au avertizat că, în cazul în care melcii scapă, aceştia vor cauza mari probleme. Se pare că timpul a demonstrat că oamenii de ştiinţă aveau dreptate. Unii melci au scăpat şi, într-un timp foarte scurt, şi-au arătat preferinţa pentru orez. Atunci guvernul a interzis creşterea melcilor, însă o mulţime de mici crescătorii au continuat să crească melci şi să-i vândă pentru consum. Associated Press declară că, potrivit agenţiei oficiale de ştiri Vietnam News, nu trebuie decât opt dintre aceste creaturi micuţe ca să devoreze un metru pătrat de cultură de orez într-o singură zi! S-a raportat că aceşti melci au distrus deja 31 000 de hectare de orez şi au ajuns în cea mai productivă regiune din ţară în care se cultivă orez. Un singur melc femelă poate să depună circa 40 de milioane de ouă într-un singur an.
Un „supliment“ la cel de-al doilea război mondial
Cu mai bine de 50 de ani în urmă, când cel de-al doilea război mondial se afla în plină desfăşurare, un fermier din zona rurală a statului Colorado, S.U.A., s-a gândit, probabil, că se afla oarecum în siguranţă în faţa atacurilor inamice. Cât de surprins trebuie să fi fost un asemenea fermier când tractorul său a căzut dintr-o dată într-o groapă făcută de explozia unei bombe! S-a descoperit că bomba fusese lansată de pe partea cealaltă a Oceanului Pacific — venind cu un balon. Într-un curios „supliment“ la un război mondial, japonezii s-au hotărât să se răzbune pentru raidurile aeriene americane din 1942, lansând peste 9 000 de baloane cu hidrogen care purtau mici bombe incendiare şi bombe contra infanteriei. Scopul lor era acela de a incendia păduri şi de a stârni panică în Statele Unite, la o distanţă de circa 10 000 de kilometri, declară agenţia de ştiri Scripps Howard. Pagubele au fost relativ neînsemnate, cu toate că s-au înregistrat şi câţiva morţi. S-au raportat 285 de incidente care aveau legătură cu aceste baloane, însă, la ordinul guvernului, mass-media nu a dat publicităţii aceste incidente, pentru a evita panica.
Cine vrea să joace tenis?
În închisorile australiene, cererea de droguri obţinute ilegal a dus la noi metode de contrabandă cu droguri. „Oamenii umplu mingi de tenis cu droguri obţinute ilegal, iar cu ajutorul rachetelor le aruncă în închisorile australiene“, raportează agenţia de presă Reuter. Iată ce spune Keith Blyth, purtătorul de cuvânt al unei închisori: „Ei împachetează drogul şi îl învelesc apoi (într-un film de plastic)“. După aceea îl pun într-o minge de tenis pe care efectiv o aruncă peste gard. Încercând să stăvilească acest val, guvernul Australiei de Sud s-a gândit, printre altele, la folosirea „câinilor care adulmecă droguri“, câini care să patruleze în afara zidurilor închisorilor din acest stat pentru a-i descoperi pe „cei cu mingi de tenis suspecte“, a explicat Blyth. Un alt contrabandist întreprinzător a folosit o arbaletă pentru a arunca droguri dincolo de zidul unei închisori. Însă în raport se spunea că „metoda mai tradiţională de a ascunde droguri în prăjituri“ şi de a le introduce în închisoare se practică în continuare.
Plante cu „memorie“
Când sunt atacate, multe plante produc anumite substanţe chimice pentru a-i respinge pe atacatori. Revista New Scientist semnalează că unele îşi creează şi o „memorie“ a atacului, memorie care, în cazul în care sunt atacate din nou, le permite să înceapă mai repede producerea toxinelor respingătoare. O omidă care roade o frunză de tutun declanşează producerea acidului jasmonic, care se deplasează spre rădăcini. Acesta porneşte producerea nicotinei, care ajunge din nou în frunze pentru a le face de nedorit consumatorului. Plantele care au avut rădăcinile expuse mai înainte la acţiunea acidului au reacţionat mai rapid la atac. „Aceasta indică faptul că plantele au, într-adevăr, o memorie“, afirmă Ian Baldwin de la Universitatea din Buffalo, statul New York.
Surplus de preoţi
Scăderea numărului de membri ai bisericilor protestante din Canada a dus la un „surplus fără precedent de preoţi protestanţi“, raportează ziarul The Globe and Mail. În ultimii zece ani, Biserica Anglicană din Montreal, Quebec, a cunoscut o scădere rapidă a numărului de membri, de la 67 000 la 27 000, în timp ce numărul de preoţi a rămas acelaşi. Surplusul de preoţi a făcut ca unii dintre ei să-şi ia un loc de muncă cu jumătate de normă sau să ceară asigurare de şomaj pentru a putea supravieţui. În Toronto, Ontario, Biserica Prezbiteriană se confruntă cu o criză asemănătoare. Jean Armstrong, secretar-adjunct în probleme de vocaţie bisericească şi ministerială, declară: „Nu ştim exact cât timp îşi vor mai permite congregaţiile să aibă miniştri cu timp integral“.