Descifrarea geneticii umane
DE LA CORESPONDENTUL NOSTRU DIN MAREA BRITANIE
„PRIMUL «proiect ştiinţific de proporţii uriaşe» din domeniul biologiei“, a şasea dintre „cele şapte minuni ale lumii moderne“. Ambele descrieri se referă la Proiectul Genomului Uman, o încercare la nivel internaţional de a descifra fiinţa umană. Ce este un genom? Genomul reprezintă totalitatea materialului nostru genetic, o parte moştenită de la tatăl nostru, iar cealaltă de la mama noastră, însă acum ne aparţine numai nouă, personal.
Geneticienii Sir Walter Bodmer şi Robin McKie califică proiectul genomului drept „Cartea Omului“. Însă citirea acesteia nu este o sarcină uşoară. „Un set de cărţi cu instrucţiuni mai important [decât aceasta] nu va fi niciodată descoperit de fiinţele umane“, declară James Watson, unul dintre savanţii cărora li s-a recunoscut meritul descoperirii structurii faimoasei molecule ADN. „Când, în cele din urmă, mesajele genetice codificate din interiorul moleculelor noastre ADN vor fi interpretate, se vor da răspunsurile fundamentale cu privire la ce anume stă la baza existenţei umane din punct de vedere chimic“, declară acesta.
Aşa cum stau lucrurile în cazul oricărui proiect ştiinţific măreţ şi costisitor, Proiectul Genomului Uman are susţinători, însă există şi persoane care sunt sceptice în privinţa lui. „Proiectul Genomului ar putea fi cea mai gravă violare a vieţii particulare, avertizează scriitorul ştiinţific Joel Davis, sau ar putea fi o extraordinară poartă spre o viaţă nouă, spre sănătate, spre vindecare.“ Însă, indiferent care ar fi rezultatele, el crede că proiectul „va schimba în mod complet domeniul geneticii“ şi că „ar putea remodela total natura lui Homo sapiens“. În 1989, George Cahill, vicepreşedinte al Institutului de Medicină Howard Hughes, era încrezător. „Ne va spune totul“, a declarat el. „Evoluţia, bolile, totul se va baza pe ceea ce se găseşte în această magnifică bandă numită ADN.“
O sarcină uriaşă
În 1988, un grup internaţional de oameni de ştiinţă a înfiinţat HUGO, o organizaţie care se ocupă cu cercetarea genomului uman, pentru a coordona munca cercetătorilor din ţările participante. Având un buget de circa 3,5 miliarde de dolari, HUGO introduce rezultatele acestora într-o bază de date de pe computer. Deşi computerele citesc acum zilnic mii de componente ale genomului, acesta este atât de complex, încât oamenii de ştiinţă nu se aşteaptă ca decodificarea sa să se încheie decât în secolul XXI. Revista Scientific American estimează că, dacă ceea ce conţine genomul s-ar publica sub formă de carte, ne-ar trebui „o treime din viaţă“ ca să citim această carte.
După multe dezbateri, savanţii au stabilit următoarea strategie. Mai întâi, ei şi-au propus să realizeze o hartă a genomului, cu ajutorul căreia să se localizeze poziţia a 100 000 de gene. Apoi, printr-un proces cunoscut drept ordonare secvenţială a genomului, ei speră să descopere ordinea blocurilor care formează fiecare dintre aceste gene. Obiectivul lor final este cel de a realiza o ordonare a celeilalte părţi de 95–98% din materialul nostru genetic.
Ne va dezvălui oare atingerea acestor obiective tot ceea ce trebuie să cunoaştem despre viaţa umană? Conţine oare genomul ‘cel mai important set de cărţi cu instrucţiuni’ pe care omul îl va descoperi vreodată? Va descoperi oare Proiectul Genomului Uman metode de tratament pentru toate bolile omului? Următoarele articole examinează aceste întrebări.