Cât de hrănitoare sunt alimentele pe care le consumaţi?
DE LA CORESPONDENTUL NOSTRU DIN BRAZILIA
Cum vă alegeţi alimentele? Când cumpăraţi alimente, ce anume vă influenţează? Ambalajele sofisticate? Preţul? Un mod de preparare simplu? Ceea ce se spune cu atâta convingere în reclame? Sau doar aspectul şi gustul alimentelor? Luarea unor decizii corecte ar putea stabili dacă alimentele pe care le consumaţi dumneavoastră sunt hrănitoare sau au o valoare nutritivă scăzută şi un conţinut bogat în calorii, dacă are efecte pozitive sau negative asupra sănătăţii dumneavoastră.
O CAUZĂ principală a malnutriţiei o constituie sărăcia. În timp ce multora li se pare normal să aibă alimente din belşug, milioane de persoane rareori au parte de o masă hrănitoare. „Acasă noi mâncăm orice putem obţine“, a spus un zidar brazilian, tată a şase copii. De obicei, aceasta înseamnă pâine veche şi cafea slabă sau orez şi fasole. În realitate, potrivit unui raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură, 20 la sută din populaţia lumii suferă de foame. În timp ce în unele ţări din Africa foametea este răspândită, în Asia există un număr din ce în ce mai mare de oameni flămânzi. Chiar şi în Statele Unite s-a raportat că 12 la sută din populaţie — adică 30 de milioane de oameni — nu dispune de hrană suficientă.
O alimentaţie deficitară nu numai că are efecte negative, dar poate cauza chiar moartea. „Malnutriţia datorată unor proaste obiceiuri de alimentaţie a copiilor cere ca tribut de peste zece ori mai multe vieţi decât foametea propriu-zisă“, remarcă cercetătorul William Chandler. „Împreună cu deshidratarea diareică, malnutriţia este principalul ucigaş din lume.“ Într-un raport, UNICEF (Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii) declară: „Nici o epidemie, nici o inundaţie, nici un cutremur sau vreun război nu au cauzat moartea a 250 000 de copii într-o singură săptămână“. Însă, potrivit acestui organism ONU, acesta este numărul copiilor de pe întregul glob care mor din cauza malnutriţiei şi a bolilor care o însoţesc. De fapt, pierderile cauzate de malnutriţie sunt incalculabile: capacitatea de a învăţa scade, forţa de muncă slăbeşte, productivitatea şi calitatea muncii scad.
Însă un aport adecvat de alimente corespunzătoare poate contracara efectele unei alimentaţii deficitare şi chiar unele efecte secundare, cum ar fi anemia şi alte boli. Ajutorul guvernamental, constând, de exemplu, în oferirea unor gustări la şcoală şi înfiinţarea unor centre de distribuire a hranei pentru cei nevoiaşi, ar putea reduce numărul cazurilor de malnutriţie din unele zone, însă, potrivit unor oficialităţi UNICEF, anual sunt necesari 25 de miliarde de dolari pentru a reduce numărul copiilor care mor din cauza diareei, a pneumoniei şi a pojarului. „O grămadă de bani“, ar putea spune unii. Se raportează însă că aceasta este suma de bani pe care americanii o cheltuiesc în fiecare an pe încălţăminte sport, iar europenii pe vin. O altă sarcină dificilă este reducerea risipei. Deşi se estimează că 32 de milioane de brazilieni sunt flămânzi, Ministerul Agriculturii din Brazilia raportează „că recolta care se risipeşte în timpul transportului şi la depozitare [în valoare de 1,5 miliarde de dolari] cauzează o pierdere de 18 până la 20 la sută din producţia agricolă naţională“. În multe ţări există mari probleme în agricultură, în domeniul irigaţiilor, al depozitării alimentelor şi al transportului; totuşi, pământul poate încă să furnizeze hrană din abundenţă pentru toţi. Aşadar, cum puteţi rezolva cu succes problema hrănirii familiei dumneavoastră?
Nu este suficient să aveţi bani
Pentru a reuşi să-şi hrănească familia, oamenii din ţările în curs de dezvoltare au, adesea, două sau trei locuri de muncă. În Brazilia, în fiecare an, 1,5 milioane de persoane îşi părăsesc familia sau prietenii pentru a migra spre oraşele mari în căutare de lucru şi hrană. Deşi sănătatea depinde într-o anumită măsură de ceea ce mănâncă oamenii, o mare parte din bugetul lor se duce pe îmbrăcăminte, transport şi cheltuieli legate de locuinţă.
Din fericire însă, alimentele obişnuite, cum ar fi orezul, fasolea, porumbul, cartofii, maniocul şi bananele, la care se adaugă şi nişte carne şi peşte, sunt principalele surse de hrană pentru familiile de pe întregul glob. Nutriţionistul brazilian José Eduardo de Oliveira Dutra a declarat: „Fasolea şi orezul sunt o combinaţie cu o valoare nutritivă foarte ridicată. Cu un astfel de regim alimentar simplu şi ieftin se poate pune capăt foametei [din ţară]“. Într-adevăr, s-ar putea ca acolo unde trăiţi să aveţi la dispoziţie alimente ieftine şi nutritive. Sau aţi putea chiar să cultivaţi unele dintre alimentele pe care le consumaţi.
Deşi poate că dispuneţi de suficienţi bani, îi cheltuiţi pe alimente hrănitoare pentru familia dumneavoastră? Sau sunteţi influenţat de reclamele ingenioase şi insistente şi, ca urmare, preferaţi dulciurile sau produsele bogate în calorii, dar cu valoare nutritivă scăzută, neglijând necesarul de proteine, minerale şi vitamine? Vă atrag mai degrabă produsele gustoase decât cele sănătoase? The World Book Encyclopedia declară: „Pentru a ajunge să aibă o stare bună a sănătăţii şi pentru a o menţine, oamenii trebuie să cunoască câteva lucruri elementare despre corpul uman şi despre funcţiile lui. Numai atunci ei pot să stabilească ce anume îi ajută sau nu şi ce le dăunează sănătăţii. Însuşirea unor cunoştinţe despre sănătate ar trebui să facă parte din educaţia fiecărei persoane“.
Este adevărat, nu trăim ca să mâncăm, însă mâncarea este o parte esenţială a vieţii noastre. Biblia spune că faptul de a mânca bine este răsplata unei munci sârguincioase: „Faptul că un om mănâncă şi bea şi vede binele în mijlocul întregii lui munci este un dar de la Dumnezeu“ (Eclesiastul 3:13). Consideraţi că o alimentaţie sănătoasă este valoroasă şi necesară? Dacă da, vă rugăm să urmăriţi cu atenţie următorul articol care arată cum vă poate fi de folos o alimentaţie corespunzătoare atât dumneavoastră, cât şi familiei dumneavoastră.