Tinerii se întreabă . . .

Cum pot să mi-l scot din minte?

„AM 20 de ani şi sunt o Martoră a lui Iehova botezată. Dar am început să mă întâlnesc cu un tânăr [necredincios] de 28 de ani. Îl iubeam şi credeam că şi el mă iubea. Părinţii mei nu ştiau nimic despre acest fapt, întrucât eram convinsă că nu ar fi fost de acord. Când au descoperit totuşi, au fost ofensaţi şi şocaţi. Ei nu puteau înţelege cum era posibil ca eu să fiu îndrăgostită de un bărbat din lume.“

Aşa scria o tânără creştină pe care o vom numi Monica.a Din nefericire, mai mulţi tineri s-au găsit într-o situaţie similară — îndrăgostiţi nebuneşte sau legaţi sufleteşte de un necredincios, de o persoană care nu le împărtăşeşte convingerile şi normele morale creştine. Articolul precedent din această serie (Treziţi-vă! din 22 iulie 1994) a arătat că o astfel de relaţie nu numai că îi displace lui Dumnezeu, dar şi constituie o ameninţare serioasă la adresa fericirii şi a bunăstării cuiva. Tânăra Ruth a ajuns să înţeleagă acest lucru. „M-am ataşat prea mult de un băiat necredincios“, mărturiseşte ea. „Mi-am dat totuşi seama că, dacă doream să am o relaţie cât de cât apropiată cu Iehova, trebuia să pun capăt relaţiei cu el.“

Dacă eşti creştin, probabil că vei cita din memorie cuvintele Bibliei consemnate în Iacov 4:4: „Nu ştiţi că prietenia lumii este vrăjmăşie cu Dumnezeu? Aşa că cine vrea să fie prieten cu lumea, se face vrăjmaş cu Dumnezeu“. Dar dacă eşti legat sufleteşte de un necredincios, aceste cuvinte s-ar putea să nu fie atât de uşor de aplicat. În realitate, gândul de a pune capăt relaţiei te poate copleşi. S-ar putea să-ţi simţi sufletul sfâşiat. „Cum pot să mi-l scot din minte, să nu-l mai iubesc?“, ai putea întreba.

Apostolul Pavel spunea cândva: „După omul dinăuntru îmi place legea lui Dumnezeu, dar văd în mădularele mele o altă lege, care se luptă împotriva legii minţii mele şi mă ţine rob legii păcatului, care este în mădularele mele. O, nenorocitul de mine [Om mizerabil ce sunt, NW]!“ (Romani 7:22–24). La fel ca Pavel, poate simţi că în tine se dă o luptă cu sentimentele. Însă mulţi tineri creştini au câştigat această luptă şi au fost, ca să spunem aşa, ‘smulşi din foc’ (compară cu Iuda 23). Cum? Punând capăt relaţiei distructive înainte de a se ajunge la un dezastru ireparabil.

Cere ajutor

Mark, de exemplu, a făcut ceea ce el numeşte „o pasiune serioasă“ pentru o fată necredincioasă, pe când avea numai 14 ani. În loc să caute ajutor, el a încercat să-şi ţină ascunse sentimentele. Dar sentimentele lui faţă de fată nu făceau decât să devină tot mai puternice. Nu peste mult timp, el îi dădea telefoane în secret. Când şi ea a început să-l sune la telefon, a fost doar o chestiune de timp până când părinţii lui să-şi dea seama ce se petrece.

Nu face aceeaşi greşeală încercând să rezolvi singur problema. În Proverbele 28:26 se spune: „Cine se încrede în inima lui este un nebun, dar cine umblă în înţelepciune va fi scăpat“. În fond, te-ai afla oare acum în această situaţie dacă judecata ta nu ar fi fost într-un fel afectată? Uneori, sentimentele ne întunecă raţiunea şi avem nevoie de ajutorul unei persoane cu mintea limpede care să fie obiectivă. Părinţii tăi sunt probabil cei mai în măsură să te ajute, îndeosebi dacă se tem de Dumnezeu. Foarte probabil că ei te cunosc mai bine decât oricine altcineva. Ei au fost cândva tineri şi îi poţi ajuta să înţeleagă prin ce situaţie treci. În Proverbele 23:26, scriitorul biblic Solomon oferă îndemnul: „Fiul meu, dă-mi inima ta şi să găsească plăcere ochii tăi în căile mele“. De ce să nu-ţi deschizi inima în faţa părinţilor tăi şi să-i faci să înţeleagă că ai nevoie de ajutor?

Tânărul Jim a făcut exact acest lucru. El era chinuit de o puternică pasiune pentru o fată de la şcoală. El spune: „În cele din urmă le-am cerut ajutor părinţilor mei. Aceasta a fost cheia pentru a depăşi aceste sentimente. Ei m-au ajutat foarte mult“. Întrucât a simţit sprijinul iubitor al părinţilor săi, Jim oferă acest îndemn: „Cred că nici alţi tineri creştini nu ar trebui să ezite să le vorbească părinţilor lor. Comunicaţi cu ei. Vă vor înţelege“.

Aflat într-o situaţie asemănătoare, un tânăr pe nume Andrew a profitat de un alt ajutor. Vorbind despre la o adunare de circumscripţie a Martorilor lui Iehova ţinută pe plan local, el spune: „Una dintre cuvântări mi-a dat de gândit. Supraveghetorul de circumscripţie a dat sfaturi energice împotriva faptului de a dezvolta relaţii cu persoane de sex opus care nu sunt creştine. Ştiam că trebuie să-mi corectez imediat modul de gândire“. Deci ce a făcut el? Mai întâi i-a vorbit mamei lui, singurul lui părinte, şi a tras foloase din sfaturile ei. Apoi a abordat şi un bătrân din congregaţia locală a Martorilor lui Iehova, care a fost în măsură să-i ofere un ajutor susţinut. Bătrânii de congregaţie pot fi „ca un adăpost împotriva vîntului şi ca un loc de scăpare împotriva furtunii“ pentru cei deprimaţi (Isaia 32:2). De ce nu l-ai aborda pe unul dintre ei ca să-i prezinţi problema care te nelinişteşte?

Pune capăt definitiv relaţiei

Când părinţii lui Mark au descoperit relaţia lui secretă, au reacţionat imediat. „Mi-au spus foarte direct să pun capăt relaţiei“, relatează Mark. „Prima mea reacţie a fost de răzvrătire. Am strigat unii la alţii şi apoi m-am închis în camera mea. Dar nu peste mult timp am analizat situaţia în mod realist şi mi-am dat seama că eu şi fata aveam obiective diferite. Nu avea să meargă.“ Da, meditând în mod realist asupra situaţiei îţi poţi tempera sentimentele. Întreabă-te: „Îmi împărtăşeşte această persoană obiectivele, convingerile, normele morale? Dacă ne-am căsători, mi-ar susţine ea eforturile de a mă închina lui Dumnezeu? Îmi împărtăşeşte ea entuziasmul pentru lucrurile spirituale? Ca să fiu sincer, ce armonie ar putea exista într-o astfel de relaţie?“ — Compară cu 2 Corinteni 6:14–18.

Însă faptul de a pune capăt definitiv relaţiei nu va fi uşor. Monica, menţionată la început, recunoaşte: „Am încercat de două ori să întrerup relaţia, dar fără succes. Nu doream să-l pierd de tot. Am încercat să-i depun mărturie, sperând că îl va accepta pe Iehova. Într-o duminică, el chiar a venit la o întrunire. Dar nu era realmente interesat de Iehova. Am înţeles că atitudinea corectă era să rupem orice legătură“.

Aceasta ne aminteşte de cuvintele lui Isus din Matei 5:30. Acolo, el a vorbit despre unele lucruri care l-ar putea împiedica pe cineva să intre în Regatul lui Dumnezeu — lucruri care ar putea fi tot atât de preţioase ca mâna dreaptă. Chiar şi în acest caz, Isus a sfătuit: „Tai-o şi arunc-o de la tine; căci este spre folosul tău să piară unul din mădularele tale şi să nu-ţi fie aruncat tot trupul în gheenă [un simbol al distrugerii eterne]“. În armonie cu acest principiu, abordează cu curaj persoana de care eşti legat sufleteşte şi ‘spune-i adevărul’ (Efeseni 4:25). Într-un cadru public — nu când sunteţi singuri sau într-o situaţie romantică — explică-i în mod clar că relaţia dintre voi s-a terminat. Tânăra Sheila îşi aminteşte: „Ceea ce a dat rezultate în cazul meu a fost faptul că am acţionat cu hotărâre. Nu mai mâncam împreună. Nu ne mai vedeam în timp ce studiam în sălile de lectură. L-am făcut să înţeleagă clar poziţia mea“. O fată creştină pe nume Pam a fost la fel de directă: „În cele din urmă i-am spus să mă lase în pace şi pur şi simplu l-am ignorat“.

Cum să depăşeşti durerea

În urma unei astfel de rupturi, s-ar putea să ai acelaşi simţământ ca psalmistul, care a spus: „Sînt deprimat şi m-am încovoiat de tot; toată ziua umblu plin de întristare“ (Psalmul 38:6). O anumită perioadă de durere este cât se poate de normală. Biblia recunoaşte că „plînsul îşi are timpul lui“ (Eclesiastul 3:4). Dar nu trebuie să fii îndurerat pentru totdeauna. Durerea se va atenua cu timpul. „Da, recunoaşte Mark, am suferit o perioadă de timp. Părinţii mei au simţit acest lucru şi mi-au oferit mai multe ocazii de a sta în compania altor tineri creştini. Acest lucru s-a dovedit a fi de mare ajutor.“ Andrew, care s-a simţit şi el deprimat după întreruperea relaţiei lui, spune: „Bătrânii m-au ajutat. În acelaşi timp m-am implicat mai mult în lucrarea de predicare şi m-am apropiat de câţiva fraţi creştini cu care m-am înţeles bine“. Da, angrenează-te în lucrări spirituale (1 Corinteni 15:58). Unele activităţi fizice sau puţină gimnastică pot constitui şi ele un ajutor. Evită singurătatea (Proverbele 18:1). Concentrează-te asupra lucrurilor stimulatoare şi ziditoare. — Filipeni 4:8.

Adu-ţi aminte totodată că Iehova va fi încântat de poziţia ta curajoasă. Nu ezita să i te adresezi în rugăciune, cerându-i ajutor şi sprijin (Psalmii 55:22; 65:2). „M-am adâncit în multe rugăciuni“, îşi aminteşte tânăra Sheila. Nu, nu este uşor să pui capăt unei relaţii dăunătoare. Sheila recunoaşte: „Chiar dacă s-a terminat, uneori mă gândesc la el şi mă întreb ce mai face. Dar nu renunţi la hotărârea pe care ai luat-o, ştiind că îi faci plăcere lui Iehova“.

[Notă de subsol]

[Legenda fotografiei de la pagina 18]

Explică-i în mod clar că relaţia dintre voi s-a încheiat.