Tinerii se întreabă . . .
Ce se întâmplă dacă mă îndrăgostesc de un necredincios?
„Am o problemă“, a mărturisit o fată creştină. „M-am îndrăgostit nebuneşte de un băiat vecin cu noi. Este amabil, politicos şi atent, însă îi lipseşte un lucru: nu îl iubeşte pe Iehova. Ştiu că este greşit să-mi placă de el, dar nu ştiu cum să procedez cu privire la sentimentele mele.“
Mark, la 14 ani, s-a aflat într-o situaţie similară.a S-a îndrăgostit nebuneşte de o fată care nu împărtăşea convingerile lui religioase. „Visam adesea cu ochii deschişi cum ar fi să trăim împreună, căsătoriţi“, spune el. „Dar ştiam că era greşit ce făceam.“
PASIUNILE sunt experienţe obişnuite în anii adolescenţei, când impulsurile romantice sunt puternice (compară cu 1 Corinteni 7:36). Neavând posibilitatea de a da frâu liber acestor sentimente faţă de un partener stabil, tinerii fac cu uşurinţă o pasiune pentru un profesor preferat, pentru un personaj din lumea spectacolului şi aşa mai departe. Întrucât în majoritatea cazurilor nu este posibil să legi o relaţie personală cu astfel de adulţi, aceste pasiuni au o viaţă scurtă şi sunt relativ inofensive.b Dar ce se poate spune în cazul în care nutreşti sentimente puternice faţă de cineva de vârsta ta — cineva cu care poţi lega o relaţie şi care doreşte acest lucru —, dar care pur şi simplu nu împărtăşeşte convingerile tale religioase?
Unii s-ar putea gândi că aceasta nu constituie o problemă. În primul rând, pentru că pe mulţi tineri religia îi interesează prea puţin. Şi chiar printre aceia pe care îi interesează, faptul de a-şi da întâlniri cu o persoană de altă religie nu este întotdeauna privit cu ochi răi. Unele persoane tolerante ar putea chiar să aprobe acest lucru. Mulţi adulţi însă observă eventualele probleme care se pot naşte din astfel de relaţii, în special pentru că ele duc adesea la o căsătorie. Din acest motiv, scriitoarea Andrea Eagan i-a sfătuit pe tineri: „Faptul că proveniţi din acelaşi mediu religios nu are importanţă, dacă nici unul dintre voi nu este religios. Însă, dacă religia este importantă pentru unul dintre voi sau pentru amândoi, atunci trebuie să luaţi în considerare deosebirile în privinţa religiei. . . . Nu trebuie să aveţi exact aceleaşi idei în domeniul religiei . . ., însă trebuie să fiţi compatibili“.
Aceste sfaturi pot părea rezonabile. În realitate însă ele reflectă „înţelepciunea lumii acesteia“ (1 Corinteni 3:19). Biblia arată că o idilă între un credincios şi un necredincios ridică probleme mult mai importante decât compatibilitatea conjugală. Tinerii care sunt Martori ai lui Iehova ştiu că este în joc ascultarea de Cuvântul lui Dumnezeu care îi îndeamnă pe creştini să se căsătorească „numai în Domnul“ (1 Corinteni 7:39). Dat fiind faptul că întâlnirile nu sunt doar un mijloc de destindere, ci un preludiu al căsătoriei, lui Iehova Dumnezeu îi va displăcea ca unul dintre slujitorii săi să cultive sentimente romantice pentru cineva care nu şi-a dedicat viaţa Lui.
Cu toate acestea, unii Martori tineri au început să se simtă atraşi de persoane necredincioase. Cum se poate întâmpla aceasta? Ce trebuie să faci dacă te afli într-o situaţie de acest fel?
Cum se poate întâmpla
În primul rând, ţine cont de faptul că toţi oamenii greşesc. „Cine îşi cunoaşte greşelile?“, a întrebat psalmistul (Psalmul 19:12). În special tinerii sunt supuşi greşelilor pe plan sentimental. De ce? Pentru simplul motiv că le lipseşte discernământul fin care se dobândeşte odată cu experienţa şi vârsta (Proverbele 1:4). Având puţină experienţă în relaţiile cu persoanele de sex opus, tânărul creştin sau tânăra creştină poate că pur şi simplu nu ştie ce să facă atunci când îi place de cineva sau atunci când descoperă că place cuiva.
Aşa au stat lucrurile în cazul Sheilei, când a înţeles că un coleg de şcoală se îndrăgostise nebuneşte de ea. „Mi-am dat seama că mă plăcea“, a spus Sheila. „În timpul pauzei de masă venea să mănânce împreună cu mine. Când mergeam la bibliotecă să învăţ, mă căuta.“ Sheila a început să nutrească sentimente din ce în ce mai profunde faţă de băiatul acela. În mod similar, Mark, menţionat anterior, îşi aminteşte: „O vedeam întotdeauna pe această fată la orele de educaţie fizică. Făcea tot posibilul să se apropie de mine şi să-mi vorbească. Nu a fost greu să se înfiripeze o prietenie“. În cazul lui Pam, care are 14 ani, un băiat din vecini a ajuns chiar pe punctul de a-i face cadou un inel ca semn al afecţiunii pe care i-o purta.
Trebuie să recunoaştem că nu întotdeauna Martorul sau Martora este victima inocentă a avansurilor cuiva. O fată, de exemplu, nu făcea altceva decât să răspundă interesului evident pe care îl manifesta faţă de ea un băiat creştin pe nume Jim. El a fost obligat să recunoască ceea ce a făcut, într-o zi, când ea l-a căutat la Sala Regatului a Martorilor lui Iehova!
Oricum ar sta lucrurile, poate că ştiai că este greşit să intri într-o situaţie de acest fel. Însă uneori nu este uşor să rezişti avansurilor unei persoane de sex opus. Să ne gândim la cazul lui Andrew. Pe parcursul primului său an de liceu, părinţii lui erau în divorţ. „Aveam nevoie de cineva cu care să vorbesc“, îşi aminteşte el. O fată din şcoală părea să găsească întotdeauna un cuvânt potrivit pentru a-l încuraja. Curând, între cei doi au luat naştere sentimente romantice.
Pericolele
Dacă nu sunt controlate, astfel de sentimente pot să-ţi aducă necazuri mari. Proverbele 6:27 întreabă: „Poate cineva să ia foc în sîn, fără să i se aprindă hainele?“ Să analizăm, de exemplu, experienţa unei fete pe nume Kim. Deşi a fost crescută ca creştină, ea a permis ca în ea să se nască sentimente pentru un coleg de şcoală. „Era unul dintre cei mai cunoscuţi şi mai atrăgători băieţi din şcoală“, îşi aminteşte Kim. În curând, ea a început să meargă pe ascuns la petreceri la care drogurile circulau în mod liber. „Îmi era foarte teamă, însă eram îndrăgostită de el. Am rămas însărcinată.“ Kim s-a căsătorit cu prietenul ei, însă el a ajuns la închisoare pentru jaf cu arma. Încă o dată s-a dovedit a fi adevărat avertismentul Bibliei: „Prieteniile rele strică obiceiurile bune“. — 1 Corinteni 15:33.
Nu vrem să spunem prin aceasta că toţi tinerii care nu sunt Martori ai lui Iehova sunt imorali sau se droghează. Însă, în cel mai bun caz, astfel de tineri nu împărtăşesc aceleaşi valori, aceleaşi puncte de vedere sau aceleaşi obiective ca tinerii Martori. În 1 Corinteni 2:14 se arată că un necredincios pur şi simplu „nu primeşte lucrurile Duhului [spiritului, NW] lui Dumnezeu, căci pentru el sînt o nebunie; şi nici nu le poate cunoaşte, pentru că ele se înţeleg duhovniceşte [spiritualiceşte, NW]“. Gândeşte-te cât de mult ţi-au modelat valorile religioase sentimentele, gândeşte-te la bucuria pe care o încerci la întrunirile creştine, la emoţia de a-i împărtăşi mesajul Bibliei unei persoane care îl apreciază, la plăcerea de a studia Biblia. Ar putea un necredincios să înţeleagă vreodată — ca să nu mai spunem să împărtăşească — astfel de sentimente? Puţin probabil.
De aceea, Pavel le dă creştinilor acest îndemn: „Nu vă înjugaţi la un jug nepotrivit cu cei necredincioşi. Căci ce legătură este între dreptate şi fărădelege? Sau ce părtăşie are lumina cu întunericul? Ce înţelegere poate să fie între Hristos şi Belial? Sau ce parte are cel credincios cu cel necredincios?“ (2 Corinteni 6:14, 15). Tânăra Sonia a învăţat din proprie experienţă această lecţie când s-a îndrăgostit de un necredincios. Ea recunoaşte: „A avea un tovarăş care nu împărtăşeşte zelul tău şi iubirea ta pentru Iehova este cel mai cumplit tip de singurătate care se poate imagina. Este devastator pe plan afectiv. Când adevărul este forţa motrice a vieţii tale, trebuie să-l împărtăşeşti, nu poţi să nu o faci! Ce sentiment de gol ai când nu îl poţi împărtăşi partenerului tău din cauză că te-ai căsătorit cu un necredincios“.
Într-o astfel de relaţie, deci, se poate uşor întâmpla ca religia, în loc să fie un factor unificator, să devină principalul motiv de discordie. Te-ai putea simţi cu uşurinţă constrâns să-ţi sacrifici interesele spirituale de dragul păcii căminului. Însă acest lucru nu va duce decât la repercusiuni grave asupra spiritualităţii tale. O tânără relatează: „Am devenit destul de apropiată cu un băiat care nu era Martor. Însă, pe măsură ce prietenia devenea mai strânsă, mi-am dat seama că mă îndrăgostisem de el. Puţin câte puţin, relaţia mea cu Iehova şi-a pierdut valoarea pentru mine; lucrul care mă preocupa cel mai mult era relaţia mea cu acest băiat. Nu am mai vrut să merg la întruniri, să stau în compania fraţilor mei creştini sau să ies în lucrarea de predicare. Voiam doar să stau cu el. Ca Martoră, am devenit inactivă timp de doi ani. Şi în tot acest timp, «prietenul» meu nu a răspuns cu aceeaşi măsură iubirii pe care i-o purtam. Continuam să cred că într-o bună zi o va face, dar acest lucru nu s-a întâmplat“.
Da, faptul de a te lega afectiv de o persoană care nu împărtăşeşte valorile tale morale şi religioase este o modalitate sigură de a ajunge la nefericire. Lucrul cel mai înţelept este să te retragi dintr-un astfel de jug nepotrivit. Dar cum poţi face acest lucru când nutreşti sentimente puternice faţă de cineva? Acesta va fi subiectul viitorului nostru articol din această serie.
[Note de subsol]
a Unele nume au fost schimbate.
b Vezi capitolul 28 din cartea Tinerii se întreabă — răspunsuri practice, publicată de Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
[Legenda fotografiei de la pagina 19]
Va împărtăşi un necredincios entuziasmul tău pentru lucrurile spirituale?