Înflorirea şi declinul comerţului mondial

Partea a 6-a: Îngrijorările economice — Cînd vor lua sfîrşit?

ATÎTA timp cît lacomul comerţ îşi menţine strînsa încleştare asupra maselor, vor continua să existe îngrijorări economice. Aceasta este vestea rea. Vestea bună este că în curînd încleştarea sa va înceta, punînd capăt o dată pentru totdeauna îngrijorărilor economice. În prezent, peste patru milioane de Martori ai lui Iehova fac cunoscută această veste bună în lumea întreagă. — Vezi chenarul de la pagina 14.

Un instrument foarte eficient

Scopul publicităţii comerciale este de a vinde produse sau servicii. Pentru a favoriza vînzările, publicul trebuie convins să cumpere. Afişierele, ziarele, revistele, radioul şi televiziunea, ca să nu mai vorbim de iritantele materiale publicitare expediate prin poştă, servesc acestui scop.

Reclamele sofisticate ale televiziunii moderne sînt mult diferite de mesajele strigătorilor publici din antica Grecie. Dar scopul publicităţii — influenţarea oamenilor — nu s-a schimbat. Inventarea tiparului cu litere mobile de către Johannes Gutenberg a deschis publicităţii orizonturi atît de largi încît în 1758 un titan al literaturii engleze, Samuel Johnson, a putut scrie: „În prezent reclamele sînt atît de numeroase încît sînt citite foarte superficial, motiv pentru care a devenit necesară captarea atenţiei cu promisiuni mari şi cu o elocvenţă uneori sublimă, alteori patetică“. Aceste cuvinte sînt atît de actuale încît par a fi scrise astăzi, în 1992.

Publicitatea a primit un nou impuls odată cu revoluţia industrială. Marele număr de noi produse puse la dispoziţie avea nevoie de cumpărători la care se putea ajunge acum printr-o reţea tot mai mare de ziare şi reviste. Cu timpul, prin intermediul radioului şi televiziunii a devenit posibilă adresarea la un public tot mai larg. Publicitatea a devenit o activitate comercială în toată regula. În 1812 au fost înfiinţate deja la Londra agenţii publicitare de către Reynell & Son.

Cînd este sinceră şi ne informează cu privire la produsele sau serviciile disponibile pentru satisfacerea unor nevoi legitime, publicitatea serveşte unui scop bun. Nu aşa stau însă lucrurile cînd ea depăşeşte limitele corecte, ispitindu-ne să cumpărăm lucruri de care nu avem nevoie şi să ne încărcăm cu datorii împovărătoare pentru o plăcere de moment. „Ea linguşeşte, imploră, argumentează, strigă“, aşa o descria un scriitor, adăugînd: „Conştient sau inconştient, cu toţii sîntem influenţaţi, în bine sau în rău, de publicitate“.

Cumpărătorii sînt adesea influenţaţi de unii factori care nu au nimic de-a face cu produsul. Autorii reclamelor fac apel la propriul eu; ei stîrnesc sentimentele. Poate că prezintă semiadevăruri. Ba mai rău, poate ascund unele aspecte negative sau periculoase ale produsului lor, demonstrînd astfel o serioasă lipsă de preocupare faţă de bunăstarea altora — şi toate acestea în numele concurenţei.

Concurenţa: este ea necesară?

Poate, la fel ca mulţi alţii, consideraţi concurenţa drept ceva indispensabil progresului. Şi, într-adevăr, în prezent o concurenţă cinstită poate, sub anumite aspecte, să-i protejeze pe consumatori. Dar manualul Psychology and Life pune la îndoială faptul că spiritul de competiţie ar fi „o caracteristică esenţială a naturii umane“, întrebînd: „Trebuie oare să stăm cu piciorul pe gîtul celui învins pentru a fi fericiţi?“

În timp ce face observaţia că persoanele crescute într-o societate competitivă se pare că „sînt prompte în acceptarea sfidării de a o lua înaintea altora“, această carte susţine că spiritul de competiţie nu este o trăsătură psihologică înnăscută. De fapt, rezultatul său final este reversul celui scontat. Testele relevă că acesta „promovează spiritul de a cîştiga cu orice preţ, spirit care, în multe cazuri, nu permite efectuarea unei munci de cea mai bună calitate“.

Spiritul de competiţie, de exemplu, poate genera teama de eşec. Dar teama nu permite realizarea unor performanţe nici la şcoală, nici la locul de muncă, nici în altă parte. În plus, spiritul de competiţie poate conduce la necinste sau la înşelăciune. Studenţii care doresc să obţină note bune fiind motivaţi de un foarte puternic spirit de competiţie pot pierde din vedere adevăratul scop al instruirii: acela de a-i pregăti pentru a fi membri mai buni şi mai productivi ai societăţii.

La data redactării sale în anii ’30, Psychology and Life cita Samoa ca exemplu de societate esenţialmente necompetitivă. „Oamenii lucrează şi îşi depozitează produsele muncii lor într-o magazie comună din care fiecare poate să scoată potrivit necesităţilor sale“, explică ea, adăugînd: „Antropologii afirmă că aceşti oameni sînt la fel de fericiţi ca semenii lor mai individualişti din alte părţi ale lumii“.

Aşadar, la baza unui sistem economic satisfăcător şi eficient nu trebuie să stea în mod obligatoriu concurenţa. Un proeminent om de afaceri afirmă că în timp ce spiritul de competiţie poate fi necesar pentru stimularea oamenilor imaturi, cei maturi nu trebuie să aibă nici o dificultate în găsirea unei motivaţii în activitatea însăşi. Faptul de a învăţa, de a fi creativ, de a-i face pe alţii fericiţi, de a face îmbunătăţiri şi noi descoperiri sînt tot atîtea lucruri care procură bucurie.

Este de înţeles, aşadar, că sfatul înţelept al Bibliei este: „Să nu devenim egoişti, suscitînd rivalităţi între noi, invidiindu-ne unii pe alţii“. — Galateni 5:26, NW; Eclesiastul 4:4.

Eliberaţi-vă în vederea unui lucru mai bun!

Este evident că Satan se serveşte de lacomul comerţ pentru atingerea propriilor sale scopuri. Creînd îngrijorări economice, el îşi strînge şi mai mult încleştarea asupra omenirii. Grija obsedantă privitoare la satisfacerea dorinţelor materiale împinge pe planul al doilea satisfacerea necesităţilor spirituale care sînt esenţiale. Mentalitatea ‘foloseşte şi aruncă’, încurajată de comerţ, are un efect negativ asupra mediului înconjurător. Spiritul de a avea totul şi imediat distruge mulţumirea şi fericirea. De fapt, chiar şi urmărirea unor interese economice legitime, cînd nu este echilibrată de principii divine, degenerează în final în urmărirea unor interese personale, şi aceasta, la rîndul ei, în lăcomie.

Lăcomia şi egoismul sînt însă forme de idolatrie, lucru dezaprobat de Dumnezeu (Coloseni 3:5). Oamenii care se lasă modelaţi de comerţ în sens negativ, asemenea celor care promovează religia falsă şi susţin guvernarea umană, păşesc pe un teren minat. Ei riscă să-şi atragă dezaprobarea divină. Isus a avertizat: „Luaţi seama la voi înşivă, ca nu cumva să vi se îngreuieze inimile cu îmbuibare de mîncare şi băutură şi cu îngrijorările vieţii (inclusiv îngrijorările economice), şi ziua aceea (de judecată a lui Iehova) să vină peste voi fără veste“. — Luca 21:34.

Cei care doresc să fie creştini trebuie să se elibereze din încleştarea sistemelor economice imperfecte respingînd spiritul promovat de ele şi dînd la o parte obiectivele economice egoiste. Personalitatea trebuie modelată de Creatorul atotputernic, nu de banul atotputernic. Trebuie să ne străduim să fim cinstiţi în orice moment. Mulţumirea trebuie să provină din ceea ce avem, nu din continua încercare de a avea mai mult. — Efeseni 5:5; 1 Timotei 6:6–11; Evrei 13:18.

Pentru a stabili în mod corect priorităţile, creştinii trebuie să-şi examineze periodic obiectivele pe care şi le fixează în viaţă (Filipeni 1:9, 10). Acest lucru se reflectă în tipul de muncă pe care şi-l aleg şi în instruirea pe care o oferă copiilor lor. Ei păstrează în minte ideea că „tot ce este în lume, pofta cărnii, pofta ochilor şi mîndria vieţii, nu este de la Tatăl, ci din lume. Şi lumea trece, şi pofta ei, dar cine face voia lui Dumnezeu rămîne în veac“. Ei îşi amintesc în mod continuu că atunci cînd lumea va trece, comerţul mondial va cunoaşte un eşec total din care el şi susţinătorii săi nu se vor mai reabilita niciodată. — 1 Ioan 2:16, 17.

[Chenarul de la pagina 14]

Sub Regatul lui Dumnezeu nu vor mai fi îngrijorări economice

Nu vor mai fi creşteri vertiginoase de preţuri datorate crizelor de alimente: „Pămîntul şi-a dat roadele; Dumnezeu, Dumnezeul nostru, ne va binecuvînta.“ „Va fi belşug de grîne în ţară pînă pe vîrful munţilor; spicele lor se vor legăna ca şi copacii din Liban.“ — Psalmii 67:6; 72:16.

Nu vor mai fi note de plată pentru medici neachitate: „Nici un locuitor nu zice: «Sînt bolnav!»“ „Atunci se vor deschide ochii orbilor, se vor deschide urechile surzilor; atunci şchiopul va sări ca un cerb şi limba mutului va cînta.“ — Isaia 33:24; 35:5, 6.

Nu vor mai fi de plătit chirii sau împrumuturi exorbitante: „Vor construi case şi le vor locui; vor sădi vii şi le vor mînca rodul. Nu vor construi case, ca altul să locuiască în ele; nu vor sădi vii, ca altul să le mănînce rodul.“ — Isaia 65:21, 22.

Nu vor mai exista bogaţi şi săraci: „El va judeca între multe popoare, va hotărî între popoare puternice, pînă departe . . . Fiecare va locui sub viţa lui şi sub smochinul lui şi nimeni nu-l va mai tulbura.“ — Mica 4:3, 4.

Nici o necesitate nu va mai rămîne nesatisfăcută: „Cei care caută pe [Iehova, NW] nu duc lipsă de nici un bine.“ „Îţi deschizi mîna şi saturi după dorinţă tot ce are viaţă.“ — Psalmii 34:10; 145:16.

[Legenda fotografiei de la pagina 15]

Sub Regatul lui Dumnezeu nu vor mai exista, în sfîrşit, îngrijorări economice