2 CORINTENI
Note de studiu – capitolul 4
acest serviciu: Adică serviciul înfăptuit de ‘slujitorii unui legământ nou’, menționați în 2Co 3:6. (Vezi nota de studiu.) Prin intermediul acestui serviciu, pe care Pavel îl numește o „comoară”, creștinii unși dezvăluie adevărul. (2Co 4:2, 7)
noi nu renunțăm: Sau „nu ne pierdem curajul”, „nu ne descurajăm”. În acest context, expresia arată că Pavel și colaboratorii săi erau hotărâți să nu se lase doborâți de oboseală și să nu-și piardă entuziasmul cu care își îndeplineau ʻserviciul’.
nu denaturăm cuvântul lui Dumnezeu: În Scripturile grecești creștine, aceasta este singura ocurență a verbului grecesc tradus prin „a denatura”. Totuși, un substantiv înrudit cu acest verb apare în Ro 1:29 și în 1Te 2:3, unde este tradus prin „înșelătorie”, precum și în 2Co 12:16, unde este tradus prin „șiretlic”. Expresia „a denatura cuvântul lui Dumnezeu” înseamnă în esență a corupe, a altera sau a falsifica mesajul lui Dumnezeu. Ea poate însemna și a amesteca mesajul divin cu elemente străine de acesta sau de calitate inferioară, precum filozofii umane sau idei personale. Pavel n-a vrut să denatureze cuvântul lui Dumnezeu amestecând adevărul pur al acestuia cu convingerile evreilor și ale grecilor cărora le preda, doar ca să-l facă mai plăcut pentru ei. El a refuzat să dilueze adevărul pentru a-l face mai ușor de acceptat de către o lume a cărei înțelepciune era o nebunie în ochii lui Dumnezeu. (1Co 1:21; 3:19; vezi nota de studiu de la 2Co 2:17)
dumnezeul acestui sistem: „Dumnezeul” la care se face referire aici este Satan. Lucrul acesta reiese clar din ceea ce se spune în verset, și anume că el ‘a orbit mintea celor necredincioși’. Isus l-a numit „conducătorul acestei lumi” și a spus că „va fi aruncat afară”. (Ioa 12:31) Afirmația lui Isus și faptul că Satan este numit „dumnezeul acestui sistem [sau «al acestei ere (epoci)»]” arată că poziția pe care o ocupă e temporară. (Compară cu Re 12:12.)
acestui sistem: Sensul de bază al termenului grecesc aiṓn este „eră” și se poate referi la o stare de lucruri existentă la un moment dat sau la particularitățile unei anumite perioade, epoci sau ere. (Vezi Glosarul, „Sistem(e)”.) Întrucât Satan domină ‘acest sistem’, el l-a modelat și i-a imprimat anumite trăsături și un spirit definitoriu, sau o mentalitate generală. (Ef 2:1, 2)
mintea: Sau „gândurile”. Termenul grecesc nóēma este redat prin „gând” în 2Co 10:5 și prin „mintea” în 2Co 3:14; 11:3 și Flp 4:7 („gândurile”, n.s.). (Vezi nota de studiu de la 2Co 2:11.)
glorioasei vești bune despre Cristos: Vestea bună este numită pe bună dreptate „glorioasă” datorită conținutului ei. Ea prezintă modul extraordinar în care secretul sacru al lui Dumnezeu în legătură cu Cristos a fost dezvăluit de-a lungul timpului (Col 1:27), rolul pe care îl joacă în cadrul Regatului cei ce vor domni ca regi cu Cristos (1Te 2:12; Re 1:6), precum și viitorul minunat promis de Dumnezeu întregii omeniri (Re 21:3, 4). Expresia din limba greacă ar mai putea fi tradusă prin „vestea bună despre gloria lui Cristos”.
Să strălucească lumina: Sau „Lumina va străluci”. Aici, Pavel face aluzie la Ge 1:3. Iehova Dumnezeu este Sursa luminii, atât a celei fizice, cât și a celei spirituale.
glorioasa cunoștință despre Dumnezeu: Așa cum sunt folosite în Biblie, verbele din limba originală pentru „a cunoaște” și substantivele pentru „cunoștință” se referă deseori la mai mult decât la o simplă cunoaștere a faptelor sau la o simplă deținere de informații. Ele pot transmite și ideea de a cunoaște pe cineva personal, de a-i recunoaște poziția și de a asculta de el. (Vezi nota de studiu de la Ioa 17:3.) În 2Co 4:6, ‘cunoștința despre Dumnezeu’ este asociată cu lumina spirituală pe care Dumnezeu le-o dă slujitorilor săi prin intermediul lui Cristos. Cunoștința despre Dumnezeu poate fi numită „glorioasă” deoarece vizează personalitatea și calitățile glorioase ale lui Dumnezeu. Expresia grecească tradusă prin „glorioasa cunoștință despre Dumnezeu” poate fi redată și prin „cunoștința despre gloria lui Dumnezeu”, ceea ce subliniază că gloria lui Dumnezeu este elementul central al acestei cunoștințe. O expresie similară apare în Hab 2:14, unde se spune: „Pământul va fi plin de cunoștința gloriei lui Iehova”.
prin intermediul feței lui Cristos: Sau „reflectată de fața lui Cristos”. Modul în care Pavel folosește aici termenul „față” evocă ideea menționată în 2Co 3:7, 12, 13, unde se vorbește despre gloria reflectată de fața lui Moise.
comoară în vase de lut: Sau „comoară în urcioare de pământ”. În Scripturi, oamenii sunt comparați uneori cu lutul modelat. (Iov 10:9; Ps 31:12) În zilele lui Pavel, în zona porturilor sau a piețelor se găseau grămezi de vase sparte. Acestea fuseseră folosite la transportarea alimentelor sau a lichidelor, precum vin, cereale și ulei, și chiar a monedelor de argint și de aur. Deseori, vasele se spărgeau sau, după ce conținutul lor valoros fusese livrat, erau aruncate. Vasele de lut erau ieftine, dar utile pentru a duce lucruri de valoare la destinație. Aceste vase erau folosite și pentru păstrarea unor obiecte sau documente importante. (Ier 32:13-15) De exemplu, Sulurile de la Marea Moartă au fost păstrate în vase de lut în regiunea Qumran. „Comoara” menționată în ilustrarea lui Pavel reprezintă serviciul încredințat de Dumnezeu, sau misiunea de a predica mesajul dătător de viață despre Regatul lui Dumnezeu. (Mt 13:44; 2Co 4:1, 2, 5) Vasele de lut sunt oamenii fragili cărora Iehova le-a încredințat această comoară. Chiar dacă sunt oameni obișnuiți, cu limite impuse de corpurile lor imperfecte, Dumnezeu îi folosește pentru a duce „comoara” la destinație.
puterea care depășește normalul: Expresia „care depășește normalul” reprezintă traducerea termenului grecesc hyperbolḗ. Folosind acest cuvânt, Pavel subliniază caracterul extraordinar al acestei puteri, pe care doar Dumnezeu o poate da. (Vezi nota de studiu de la 2Co 12:7.)
tratamentul ucigător la care a fost supus Isus: Sau „moartea lui Isus”. Pavel spune că el și colaboratorii săi au trecut în mod constant prin situații în care riscau să fie omorâți și că au îndurat același gen de suferințe pe care le-a îndurat Isus.
suntem mereu puși față în față cu moartea: Sau „suntem mereu dați morții”. În acest context, expresia înseamnă „suntem în mod constant în pericol de moarte” sau „suntem expuși permanent amenințării cu moartea”. Verbul grecesc folosit în această expresie a fost redat deseori prin „a preda”. El este utilizat în mai multe pasaje în care se spune că Isus a fost „predat” autorităților iudaice. (Mt 20:18; 26:2; Mr 10:33; Lu 18:32)
Am manifestat credință: Cu această expresie începe textul dintr-un codex pe papirus prezentat într-o imagine din Ap. A3. În imagine se vede pasajul de la 2Co 4:13 până la 2Co 5:1. (Pagina completă conține fragmentul de la 2Co 4:13 până la 2Co 5:4.) Acest codex este numit P46 și datează, în opinia multor erudiți, din aproximativ 200 e.n. El reprezintă cea mai veche colecție cunoscută a scrisorilor lui Pavel. Colecția conține nouă dintre scrisorile lui Pavel, inclusiv textul aproape integral al scrisorilor 1 și 2 Corinteni. Dacă datarea este exactă, înseamnă că acest codex a fost scris la numai aproximativ 150 de ani după ce Pavel și-a redactat scrisorile.
Am manifestat credință, de aceea am vorbit: Pavel citează aici din Ps 116:10, așa cum apare el în Septuaginta. (115:1, LXX)
omul care suntem în exterior: Aici, Pavel se referă la corpul fizic al unui creștin, care se degradează. Această degradare poate fi cauzată de o boală, de o dizabilitate sau de vârsta înaintată, dar și de un tratament crud sau de alte necazuri.
omul care suntem în interior se înnoiește: Pavel subliniază că, deși omul exterior „se degradează”, Iehova înnoiește din zi în zi omul interior, în sensul că le dă slujitorilor săi în mod constant forță spirituală. (Ps 92:12-14) Expresia „omul care suntem în interior” se referă la latura noastră spirituală, la caracterul nostru și la tăria noastră interioară. „Omul care suntem în interior” are legătură cu „noua personalitate” pe care o îmbracă creștinii. (Col 3:9, 10) Pavel îi încurajează pe creștini să se concentreze asupra „lucrurilor care nu se văd” – răsplata extraordinară promisă de Dumnezeu pentru viitor. (Vezi nota de studiu de la 2Co 4:18.)
necazul: Pavel folosește aici termenul grecesc thlípsis. În acest context, el poate fi redat și prin „încercări”, „suferințe”, „nenorociri”, „greutăți”. (Vezi nota de studiu de la 2Co 1:4.)
noi ne ținem privirea ațintită nu asupra lucrurilor care se văd, ci asupra lucrurilor care nu se văd: Creștinii din Corint își îndeplineau serviciul pentru Dumnezeu în situații foarte grele. (2Co 4:8, 9, 16) De aceea, Pavel îi încurajează să nu permită ca problemele și persecuțiile (lucrurile care se văd) să-i împiedice să privească la răsplata extraordinară care îi aștepta (lucrurile care nu se văd). Expresia „a ține privirea ațintită” reprezintă traducerea verbului grecesc skopéō, care înseamnă „a fi deosebit de atent la”, „a te gândi fără încetare la”, „a-ți îndrepta atenția spre”. Urmând exemplul lui Isus și ațintindu-și privirea asupra răsplății finale, corintenii puteau să-și înnoiască zi de zi hotărârea de a persevera cu fidelitate în serviciul creștin. (Ev 12:1-3)