Plângerile
א [Alef]*
1 Cum stă singură acum cetatea care era plină de oameni!+
Cum a ajuns ca o văduvă, ea, care era un popor mare printre națiuni!+
Cum a fost pusă la muncă forțată,+ ea, care era o prințesă printre provincii!
ב [Bet]
2 Noaptea plânge în hohote+ și lacrimile îi curg pe obraji.
Dintre toți cei ce o iubeau, niciunul nu este acolo ca să-i aducă mângâiere.+
Toți prietenii ei au trădat-o;+ i-au ajuns dușmani.
ג [Ghimel]
3 Iuda a mers în exil,+ fiind asuprită și îndurând o sclavie grea.+
Trebuie să locuiască printre națiuni;+ nu găsește niciun loc de odihnă.
Toți cei ce o persecutau s-au năpustit asupra ei când a ajuns în necaz.
ד [Dalet]
4 Drumurile spre Sion jelesc, fiindcă nimeni nu mai vine la sărbători.+
Toate porțile cetății sunt devastate;+ preoții ei suspină.
Fecioarele* ei sunt îndurerate; ea suferă amarnic.
ה [He]
5 Dușmanii îi sunt acum stăpân*; vrăjmașii ei trăiesc fără griji.+
Iehova a adus asupra ei suferință din cauza multelor ei fărădelegi.+
Copiii ei au mers în captivitate în fața dușmanului.+
ו [Vav]
6 S-a dus toată splendoarea fiicei Sionului.+
Prinții ei sunt ca niște cerbi care nu găsesc pășune;
merg fără vlagă în fața celui ce îi urmărește.
ז [Zain]
7 Acum, când este în necaz și fără adăpost, cetatea Ierusalim își aduce aminte
de toate lucrurile de preț pe care le avea în zilele de odinioară.+
Când poporul ei a căzut în mâna dușmanului și nimeni nu i-a venit în ajutor,+
ח [Het]
8 Cetatea Ierusalim a păcătuit foarte mult.+
De aceea a ajuns dezgustătoare.
Toți cei ce o onorau o disprețuiesc acum, fiindcă i-au văzut goliciunea.+
Geme+ și se întoarce rușinată.
ט [Tet]
9 Necurăția îi este pe poale.
Ea nu s-a gândit la viitorul ei.+
Căderea i-a fost uluitoare; nu este nimeni care să-i aducă mângâiere.
O, Iehova, uită-te la necazul meu, căci dușmanul s-a îngâmfat!+
י [Iod]
10 Dușmanul a pus mâna pe toate comorile ei.+
Ea a văzut intrând în sanctuarul ei națiuni,+
cărora tu le-ai poruncit să nu intre în congregația ta.
כ [Kaf]
11 Tot poporul ei suspină; caută pâine.+
Și-au dat lucrurile de preț pentru ceva de mâncare, doar ca să rămână în viață*.
Privește, o, Iehova, și vezi că am ajuns ca o femeie* fără valoare.
ל [Lamed]
12 Lucrul acesta nu înseamnă nimic pentru voi, toți cei care treceți pe drum?
Priviți și vedeți!
Mai există durere ca durerea care mi-a fost provocată,
pe care Iehova m-a făcut s-o simt în ziua mâniei sale aprinse?+
מ [Mem]
13 El a trimis din înălțime un foc în oasele mele+ și a pus stăpânire pe fiecare dintre ele.
A întins o plasă pentru picioarele mele; m-a obligat să mă întorc.
M-ai făcut să ajung o femeie părăsită.
Toată ziua sunt bolnavă.
נ [Nun]
14 Fărădelegile mele sunt prinse ca un jug; mâna lui le-a legat laolaltă.
Mi-au fost puse pe gât, iar eu am rămas fără putere.
Iehova m-a dat în mâna celor cărora nu pot să mă împotrivesc.+
ס [Sameh]
15 Iehova i-a înlăturat pe toți bărbații puternici din mijlocul meu.+
A convocat împotriva mea o adunare ca să-i zdrobească pe tinerii mei.+
Iehova a călcat-o în teasc+ pe fecioară, pe fiica lui Iuda.
ע [Ain]
16 Plâng din cauza acestor lucruri;+ din ochii mei curg șiroaie de lacrimi.
Căci cel ce putea să-mi aducă mângâiere sau să mă învioreze* este departe de mine.
Fiii mei sunt părăsiți, pentru că dușmanul a învins.
פ [Pe]
17 Sionul și-a întins mâinile;+ nu este nimeni care să-i aducă mângâiere.
Iehova le-a poruncit tuturor dușmanilor din jurul lui Iacob să acționeze împotriva lui.+
Ierusalimul a ajuns pentru ei un lucru dezgustător.+
צ [Țade]
18 Iehova este drept,+ căci m-am răzvrătit împotriva poruncilor* sale.+
Ascultați, popoare toate, și vedeți durerea mea!
Tinerele* și tinerii mei au mers în captivitate.+
ק [Kof]
19 I-am chemat pe cei ce mă iubeau, dar ei m-au trădat.+
ר [Reș]
20 Privește, o, Iehova, căci sunt în mare necaz!
Lăuntrul* mi se zbuciumă.
Inima se zvârcolește în mine, căci m-am răzvrătit peste măsură.+
Afară, sabia mă lasă fără copii;+ în casă este tot moarte.
ש [Șin]
21 Oamenii mi-au auzit suspinele; nu este nimeni care să-mi aducă mângâiere.
Toți dușmanii mei au auzit de nenorocirea mea.
Sunt bucuroși că ai adus-o.+
Dar tu vei aduce ziua pe care ai anunțat-o,+ ziua când ei vor ajunge ca mine.+
ת [Tav]
22 Să ajungă înaintea ta toată răutatea lor; poartă-te aspru cu ei,+
așa cum te-ai purtat aspru cu mine din cauza tuturor fărădelegilor mele.
Căci multe sunt suspinele mele și inima îmi este bolnavă.