2 HASTA 8 DE MARZO DE 2026
CANCIÓN 97 Caquiiñenu Stiidxaʼ Dios para guibáninu
Cadi gusaana de gusihuínniluʼ caquiiñeluʼ Dios
TEXTU STIʼ IZA 2026: «Dichoso ca ni nanna caquiiñeʼ Dios» (MAT. 5:3).
TEMA
Zadúʼyanu xi naquiiñeʼ gúninu para gudiʼnu lugar gabi Jehová laanu xi gúninu ne dxandíʼ peʼ guibáninu nayecheʼ.
1. ¿Gunáʼ nga chupa chonna cosa ni caquiiñeʼ binni para guibani? (Mateo 5:3).
NANNA JEHOVÁ xi caquíʼñenu. Caquíʼñenu guendaró, lari ne ti lugar ra cuézanu. Raca nagana para guibáninu pa guiaadxaʼ tobi de ca cosa riʼ laanu. Peru nanna Jehová nuu xiixa ni caquíʼñenu ne laani nga gunibiaʼnu laabe ne gudiʼnu lugar laabe gábibe laanu xi gúninu (biindaʼ Mateo 5:3). Pa racaláʼdxinu guibáninu nayecheʼ naquiiñeʼ gánnanu caquíʼñenu de Dios ne cadi gusaana de gápanu confianza laabe.
2. ¿Xiñee zanda guininu zeeda gácanu casi ti hombre pobre ni rinabaʼ guna?
2 Diidxaʼ griegu ni guca traducir «ca ni nanna caquiiñeʼ Dios», riniʼni de ti binni ni caquiiñeʼ chuʼ tu gacané laa. Para guiene chaahuinu ni guiníʼ íquenu de ti hombre pobre ni rinabaʼ guna, nacu lari ni maʼ nareza ne zuba ti squina, ruzaaquiʼ gubidxa laa ridxi ne raca nanda huaxhinni. Maʼ cá dxi si lú ne maʼ qué gapa stipa purtiʼ qué gapa ni go. Ne cumu feu modo rihuínnibe laa qué riná binni guidxiñaʼ laabe. Nánnabe caquiiñeʼ chuʼ tu gacané laabe para guibánibe galán. Ngue ca nga ni rizaaca ca ni nanna caquiiñeʼ Dios. Cuyúbicaʼ laabe para gusiidibe laacaʼ ti ganda guibánicaʼ galán.
3. ¿Xi zadúʼyanu lu artículo riʼ?
3 Lu artículo riʼ, primé, zadúʼyanu xi zanda guizíʼdinu de ti gunaa fenicia ni gunabaʼ gacané Jesús laa. Zadúʼyanu bisihuínnibe chonna cualidad nabé risaca ni caquiiñeʼ gapa ca ni nanna caquiiñeʼ Dios. Despué zadúʼyanu ejemplu stiʼ chonna hombre ni qué nixeleʼ de Dios: laacabe nga apóstol Pedro ne Pablo, ne rey David.
NI ZANDA GUIZÍʼDINU DE TI GUNAA NI GUNABAʼ GACANÉCABE LAA
4. ¿Xii ngue ni racalaʼdxiʼ gunaa fenicia que guni Jesús pur laa?
4 Ti biaje, guyé ti gunaa fenicia ra nuu Jesús purtiʼ guizáʼ feu modo cayuniná ti demonio xiiñidxaapaʼ (Mat. 15:21-28). Bidxíñabe Jesús ne bizuxíbibe xañee ne canábabe laa gacané laabe. Bisihuinni gunaa riʼ caadxi cualidad nabé galán. Guidúʼyanu caadxi de laacani.
5. ¿Xi cualidad bisihuinni gunaa fenicia que, ne xi biʼniʼ Jesús? (Laaca zanda gúʼyaluʼ imagen ca).
5 Bisihuinni gunaa fenicia que naca humilde. ¿Ximodo nánnanu ni yaʼ? Purtiʼ qué nidxiichibe ora bichaaga Jesús laabe ti biʼcuhuiiniʼ, ti manihuiiniʼ ni runibiáʼ stale de ca familia ni cadi naca judíu. ¿Xi ñúninu pa ñabi Jesús nga laanu yaʼ? ¿Ñee nidxiichinu ne maʼ qué ninábanu laabe ñacanebe laanu la? Gunaa fenicia que la? qué ñuni diʼ zacá, sínuque gúcabe humilde ne qué nireebe gana, purtiʼ qué nusaana de ninábabe Jesús gacané laabe. ¿Xiñee yaʼ? Purtiʼ nápabe fe laa. Ne cumu biiyaʼ Jesús guizáʼ naroʼbaʼ fe nápabe la? ngue runi gucané laabe. Neca gudxi Jesús laabe biseendacabe laa para gacané «ca dendxuʼ ni cananiti stiʼ guidxi Israel» la? peru gulee demonio ni guizáʼ cayuniná xiiñibe.
Bisihuinni gunaa fenicia que naca humilde, qué nusaana de ninabaʼ gacanécabe laa ne gupa fe zacanécabe laa. (Biiyaʼ párrafo 5).
6. ¿Xi rusiidiʼ ejemplu stiʼ gunaa fenicia que laanu?
6 Pa racaláʼdxinu gacané Dios laanu naquiiñeʼ chinándanu ejemplu stiʼ gunaa fenicia que. Naquiiñeʼ gácanu humilde, cadi guireʼnu gana ne gápanu ti fe naroʼbaʼ. Pa dxandíʼ peʼ humilde laanu la? qué zareʼnu gana guinábanu Dios gacané laanu. Laaca nabé risaca gápanu ti fe naroʼbaʼ Jesucristu ne gápanu confianza ca ni caquiiñebe para guni dirigir ca discípulo stibe (Mat. 24:45-47). Riecheʼ Jehová ne Xiiñiʼ ora rudiicaʼ ni caquiiñeʼ ca ni rusihuinni ca cualidad riʼ (bichaaga ni né Santiago 1:5-7). Guidúʼyanu ximodo rabi Jehová laanu xi gúninu ne ximodo rudii laanu ni caquíʼñenu para chuʼnu nayecheʼ. Laaca zadúʼyanu xi zanda guizíʼdinu de ejemplu stiʼ Pedro, Pablo ne rey David.
GÁCANU CASI PEDRO: CADI GUSAANA DE GUIDÚʼNDANU STIIDXAʼ DIOS
7. ¿Xi dxiiñaʼ gucuaa Pedro, peru xiruʼ caquiiñeʼ gúnibe? (Hebreos 5:14–6:1).
7 Guiníʼ íquenu ejemplu stiʼ apóstol Pedro. Laabe nga tobi de ca primé judíu ni bidii cuenta Jesús nga Mesías. Ne gúnnabe caquiiñeʼ Jehová laa para gudii xquidxi diidxaʼ ni rudii guendanabani ni qué zaluxe (Juan 6:66-68). Ante cheʼ Jesús guibáʼ, gúdxibe Pedro: «Bidii ni gó ca dendxuhuiiniʼ stinneʼ» (Juan 21:17). Jneza bíʼnibe dxiiñaʼ ni bisaanané Jesús laabe, ne dede Jehová peʼ biquiiñeʼ laabe para gucaabe chupa carta ni yanna maʼ nápanu lu Biblia. Neca zaqué laaca caquiiñeʼ guʼndaʼ Pedro Stiidxaʼ Dios. Biʼniʼ estudiarbe ca carta ni gudxi Jehová apóstol Pablo gucaa. Guniʼbe zeeda «caadxi cosa ni nagana para guiene binni» lúcani (2 Ped. 3:15, 16). Peru qué nireebe gana ne gúpabe fe zacané Jehová laabe guiénebe ne chinándabe ca ni bicaa Pablo lu ca carta que (biindaʼ Hebreos 5:14–6:1).
8. ¿Xi biʼniʼ Pedro ora gudxi ti ángel laa naquiiñeʼ guchaa modo riníʼ ique?
8 Bisihuinni Pedro napa fe Jehová purtiʼ biʼniʼ guiráʼ ni gúdxibe laa. Guiníʼ íquenu visión ni gucuaabe ndaaniʼ guidxi Jope. Gudxi ángel stiʼ Dios laabe guutibe ne gobe caadxi maniʼ nabiidiʼ, ni ná Ley stiʼ Moisés cadi naquiiñeʼ go ca judíu. ¡Qué lica ridiʼdiʼ ndaaniʼ ique ca judíu que gúnicaʼ nga! Ngue runi gudxi Pedro laabe: «Qué huayuu dxi gahuaʼ cosa ni nabiidiʼ ne ni runi prohibir ley». Peru gudxi ángel que laabe: «Bisaana de guiniʼluʼ nabiidiʼ ni maʼ bisiá Dios» (Hech. 10:9-15). Despué de gucuaabe visión que, bedandá chonna hombre ne gúdxicaʼ laabe cuyubi, Cornelio, xpixuaanacaʼ laabe para chebe ra lidxi purtiʼ racalaʼdxiʼ guiníʼnebe laa. Ante guicaa Pedro visión que la? qué lica niníʼ ique nuzuhuaa ra lidxi Cornelio purtiʼ cadi judíu laabe, ne ca judíu que riníʼ íquecaʼ cadi jneza chuʼ tuuxa ra lidxi tuuxa ni cadi naca judíu (Hech. 10:28, 29). Peru ora gudxi Jehová Pedro maʼ guiráʼ binni naquiiñeʼ ganna de ca noticia galán, nagueendaca bichaa modo riníʼ ique ne bizuubaʼ stiidxaʼ Jehová (Prov. 4:18). Biʼniʼ predicarbe Cornelio ne familia stiʼ, ne guizáʼ biéchebe purtiʼ gúpacaʼ fe Jesús, gucuaacaʼ espíritu santu ne guyuunísacaʼ (Hech. 10:44-48).
9. Bizeeteʼ chupa cosa ni ribeendunu ora quixhe íquenu guizíʼdinu ca cosa jma nagana ni zeeda lu Biblia.
9 Cásica Pedro, cadi naquiiñeʼ si guizíʼdinu ca cosa ni cadi nagana ni zeeda lu Biblia, ni zeeda gaca casi nideʼnu leche, sínuque laaca naquiiñeʼ guizíʼdinu ca cosa nagana ni zeeda lu Stiidxaʼ Dios, casi ñaca nidoʼno gueta. Caquiiñeʼ cueenu tiempu ne gúninu stipa para ganda guiénenu ca cosa nagana zeeda lu Biblia. Pa gúninu ni zacaneni laanu, ¿ximodo yaʼ? Guidúʼyanu chupa modo. Primé, rizíʼdinu stale cosa de Jehová ni racané laanu gannaxhiinu laa jma ne jma gusihuínninu respetu laa. Guiropa, rucaani laanu guinínenu binni de ca cualidad sicarú ni napa Bixhózenu ni nuu guibáʼ (Rom. 11:33; Apoc. 4:11). Ne laaca rusiidiʼ ejemplu stiʼ Pedro laanu: naquiiñeʼ guchaʼnu modo riníʼ íquenu ora organización stiʼ Jehová guni xiixa cambiu, nagueendaca naquiiñeʼ chinándanu ni. Zacatiʼ zanda gudiʼnu lugar gudii Jehová laanu guendaró espiritual ni zacané laanu cadi gusaana de gúninu xhiiñabe.
CÁSICA BIʼNIʼ PABLO: LAGUIBANI MODO CUSIIDIʼ DIOS
10. Casi ná Colosenses 3:8-10, ¿xi naquiiñeʼ gúninu para gusiéchenu Jehová?
10 Laaca racané Jehová laanu guizíʼdinu guibáninu modo riuuláʼdxibe. Sicaríʼ guníʼ apóstol Pablo: «Lagusaana modo gúcatu dxiqué». Ne despué gúdxibe laacaʼ: «Laguibani modo cusiidiʼ Dios laatu» (biindaʼ Colosenses 3:8-10). Naquiiñeʼ gúninu stipa ne cueenu tiempu para guizíʼdinu guibáninu modo ná Dios. Guiníʼ íquenu ejemplu stiʼ Pablo. Dede dxi joven laabe, bíʼnibe stipa pur gusiéchebe Dios (Gál. 1:14; Filip. 3:4, 5). Peru qué riene chaahuibe ximodo nga racalaʼdxiʼ Dios guni adorárcabe laa jneza. Ne cumu qué runibiáʼ Pablo guiráʼ ni bisiidiʼ Jesús la? guca ti binni ni bidxiibaʼ laca laa, ne qué ñuulaʼdxiʼ Dios guiráʼ ni runi ne laapebe guniʼbe gúcabe ti binni «orgulloso» (1 Tim. 1:13).
11. ¿Xi bichaa Pablo lu xquendanabani?
11 Ante gaca Pablo xpinni Cristu, guizáʼ nagueenda ridxiichi. Lu Biblia riete guizaa bidxiichiné Pablo ca discípulo stiʼ Jesús ne «racalaʼdxiʼ guuti laacabe» (Hech. 9:1). Despué de guca Pablo xpinni Cristu, gupa xidé bíʼnibe dxiiñaʼ para ganda gucueezabe xiana stibe ne gúcabe ti hombre ni napa paciencia ne nachaʼhuiʼ (Efes. 4:22, 31). Neca zaqué gudinde diidxaʼ Pablo né Bernabé, ne «nabé nadipaʼ modo biʼniʼ discutírcabe» (Hech. 15:37-39). Ruluíʼ si bibiguetaʼ Pablo casi guca dxiqué, peru qué nusaana Pablo de ñuni stipa para guchaa. Biʼniʼ castigarbe cuerpu stibe ne biʼniʼ controlarbe ni casi runi ti esclavu para ganda gusiéchebe ladxidóʼ Jehová (1 Cor. 9:27).
12. ¿Xi gucané Pablo cadi gusaana de guchaa modo naca?
12 Gunda bisaana Pablo modo bibani dxiqué ne biʼniʼ ni ná Jehová purtiʼ naca humilde (Filip. 4:13). Cásica Pedro, Pablo laaca biene pur stipa ni rudii Dios laa nga gunda bichaa (1 Ped. 4:11). Neca zaqué guyuu biaje bichee Pablo ne guyuu triste. Peru ora runi sentirbe zacá, riníʼ íquebe ca cosa ni maʼ biʼniʼ Bixhózebe ni nuu guibáʼ pur laabe, ne ngue riguu gana laabe para cadi gusaana de gúnibe stipa pur guchaabe (Rom. 7:21-25).
13. ¿Ximodo zanda chinándanu ejemplu stiʼ Pablo?
13 Biaʼ tiica iza nápanu de cayúninu ni ná Jehová, guiranu zanda chinándanu ejemplu stiʼ Pablo. ¿Ximodo yaʼ? Ra gúninu stipa pur gusaananu modo gúcanu dxiqué ne gúninu stipa guibáninu modo cusiidiʼ Dios laanu. Peru pa chuʼ biaje gaca nagana para laanu gucueezanu laanu o gucueezanu ruaanu, cadi guiníʼ íquenu maʼ qué gápanu remediu. Ni caquiiñeʼ gúninu nga gúninu stipa para guchaʼnu modo riníʼ íquenu ne ni rúninu (Rom. 12:1, 2; Efes. 4:24). Nuu ti cosa nabé risaca ni cadi naquiiñeʼ guiaandaʼ laanu: pa racaláʼdxinu guchaʼnu modo gúcanu dxiqué naquiiñeʼ gúninu stipa pur guiénenu xi racalaʼdxiʼ Jehová gúninu; gudiʼnu lugar gusiidibe laanu ne gunibiáʼ chaahuinu laabe.
YENANDA EJEMPLU STIʼ DAVID NE BIDII LUGAR GAPA JEHOVÁ LII
14, 15. ¿Ximodo racané ne rapa Jehová xquidxi tiempu riʼ? (Salmo 27:5; laaca zanda gúʼyaluʼ imagen ca).
14 Para guibáninu nayecheʼ caquíʼñenu gapa Jehová laanu. ¿Ximodo rapa Jehová laanu? ¿Ne ximodo zanda chuʼnu seguru que zusaana de gápabe laanu?
15 Gunna rey David zanda gapa Jehová laa (biindaʼ Salmo 27:5). ¿Ximodo rapa Jehová xquidxi tiempu riʼ? Rápabe laaca de tutiica ne intiica cosa gacalaʼdxiʼ guniná ne gusirá fe sticaʼ. Cayuni prometer Jehová laanu nin ti guiibaʼ ni guzáʼ binni qué zuniná laanu (Sal. 34:7; Is. 54:17). Neca napa Binidxabaʼ ne ca demonio poder para guniná laanu, peru qué ridxíbinu purtiʼ nánnanu Jehová nga jma napa poder que laacabe. Neca guuticabe laanu, Jehová zandisaʼ laanu de lade gueʼtuʼ (1 Cor. 15:55-57; Apoc. 21:3, 4). Ne laaca racané Jehová laanu ora nuu xizaa para cadi gusaana de gúninu ni ná (Prov. 12:25; Mat. 6:27-29). Cumu guizáʼ nadxii Bixhózenu ni nuu guibáʼ laanu, rudiibe laanu ca hermanu ne hermana ni zeeda gaca casi familia stinu ne nuucaʼ para gacanecaʼ laanu, ne zaqueca nuu ca ancianu para gápacaʼ laanu (Is. 32:1, 2). Ne ora riuunu ca reunión ca rizíʼdinu xcaadxi modo gudiʼnu lugar gacané ne gapa Jehová laanu (Heb. 10:24, 25).
Cusihuinni ti hermana caquiiñeʼ gacané Dios laa, nga runi nuube ra reunión. (Biiyaʼ párrafo 14 ne 15).
16. ¿Ximodo gupa Jehová David?
16 Dxi bizuubaʼ David stiidxaʼ Jehová, gucanebe laa guicaa decisión jneza ne zaqué gupa Jehová laabe para cadi gacanabe cásica racaná ca binni ni qué runi respetar ca ley stiʼ Dios (bichaaga ni né Proverbios 5:1, 2). Peru ora David qué nuzuubaʼ stiidxaʼ Jehová gucanabe pur ca decisión cadi jneza gucuaabe (2 Sam. 12:9, 10). Yanna, ¿xi bizaaca ora gucaná David pur donda stiʼ xcaadxi binni yaʼ? Bixheleʼ David ladxidóʼ nezalú Jehová ne gudixhedxí Jehová ladxidoʼbe ne gucané laabe chuʼbe seguru nadxii laabe ne zacané laabe (Sal. 23:1-6).
17. ¿Ximodo zanda chinándanu ejemplu stiʼ David?
17 Zanda chinándanu ejemplu stiʼ David ora guyúbinu gacané Jehová laanu ante guicaanu xiixa decisión. Laaca nánnanu ziuu biaje zacananu pur ca decisión ni cadi jneza guicaanu ne cadi purtiʼ cadi cayapa Jehová laanu (Gál. 6:7, 8). Ne ora guidxaagalunu xiixa prueba pur donda stiʼ stobi la? guxhélenu ladxidoʼno nezalú Jehová ne gápanu confianza zaguixhedxibe ladxidoʼno ne zaqueca xquendabiaaninu (Filip. 4:6, 7).
CADI GUSAANA DE GUINÍʼ ÍQUELUʼ CAQUIIÑELUʼ DIOS
18. ¿Xi guendanagana ridxaagalunu, ne ximodo rusihuínninu caquíʼñenu Dios? (Laaca zanda gúʼyaluʼ ca imagen ca).
18 Textu stiʼ iza 2026 ná: «Dichoso ca ni nanna caquiiñeʼ Dios». Ca dxi riʼ nabé risaca gúninu ni guníʼ Jesús ne gápanu confianza zacané Jehová laanu. ¿Xiñee yaʼ? Purtiʼ stale binni riníʼ íquecaʼ cadi caquiiñecaʼ Dios, ne stale de laacaʼ runi crecaʼ nuu Dios, peru riníʼ íquecaʼ laacaʼ guni adorarcaʼ laabe modo nacaʼ, xcaadxi riníʼ íquecaʼ jma galán chinándacaʼ ni ná binni. Nga rucaa laacaʼ cadi guibánicaʼ nayecheʼ. Cadi gudiʼnu lugar guicá xpiaʼ binni guidxilayú laanu. ¿Ximodo yaʼ? Napa xidé cadi gusaana de guidúʼndanu Stiidxaʼ Dios, guizíʼdinu ne gusihuínninu ca cualidad ni nápabe, guzúʼbanu stiidxabe ne gudiʼnu lugar gápabe laanu.
Cadi gusaana de gusihuínninu caquíʼñenu Dios, caquiiñeʼ guizíʼdinu jma de laabe, gusihuínninu ca cualidad ni riuuláʼdxibe ne gudiʼnu lugar gápabe laanu. (Biiyaʼ párrafo 18).a
CANCIÓN 162 Caquiiñeʼ Jehová
a NI RIHUINNI LU IMAGEN RIʼ: Hermana ni rihuinni lu imagen gudíʼdica cuyubi gacané Jehová laa ra cayuni estudiar Torre stiʼ ni rapa, ra cusihuinni nachaʼhuiʼ né xcaadxi binni ne ra cuyubi gacané ca ancianu laa.