GUIROPA LIBRU DE SAMUEL
1 Dxi biguetaʼ David de yetindené ca amalequita, biaanabe guidxi Ziclag chupa gubidxa. Bizaaca ndiʼ despué de guti Saúl. 2 Lu guionna gubidxa que, bedandá ti hombre ni zeeda de ra campamentu stiʼ Saúl ra nuube, maʼ gucheza xhaba ne maʼ bichá yu ique. Ora bidxíñabe ra nuu David, bizuxíbibe dede gudixhe íquebe layú.
3 Para gunabadiidxaʼ David laabe: «¿Padé zeedaluʼ?». Óraque gudxi hombre que laabe: «Bixoñeluáʼ de ra nuu campamentu stiʼ Israel». 4 Para ná David rabi laabe: «Gudxi naa, ¿xi guca?». Para bicabi hombre que laabe: «Stale binni maʼ bixoñelú de ra cadíndecabe ne stale tu maʼ guti. Ne maʼ guti Saúl ne xiiñibe Jonatán». 5 Para gunabadiidxaʼ David laabe: «¿Ximodo nánnaluʼ Saúl ne xiiñibe Jonatán nga gutiʼ yaʼ?». 6 Óraque ná hombrehuiiniʼ que rabi laabe: «Ora dxibaʼ lu dani Guilboa, málasi biiyaʼ Saúl naaze lanza stiʼ para cadi guiaba, ne zidxiña caadxi carru* ni rié lu guerra ra nuube ne caadxi hombre dxiʼbaʼ caballu. 7 Ora bidxiguetalube ne biiyabe naa, bicaarídxibe naa ne gudxeʼ laabe: “¡Raríʼ nuaaʼ!”. 8 Para gunabadiidxabe naa: “¿Tu lii yaʼ?”. Óraque gudxeʼ laabe: “Amalequita naa”. 9 Para rábibe naa: “Biʼniʼ favor, biitica naa, purtiʼ maʼ cayuneʼ sufrir siaʼ”. 10 Ngue runi bidxiñaʼ ra nuube ne biiteʼ laabe, purtiʼ maca gucanabe ne laaca si zátibe. Óraque, guxhaʼ corona nuu íquebe ne brazalete ni nuu nabe ne zeedaniáʼ cani ra nuuluʼ, señor stinneʼ».
11 Ora binadiaga David ndiʼ, gucheza xhaba, ne laaca ngueca biʼniʼ guiráʼ ca hombre nuu raqué. 12 Ne bizulú bicaacabe ridxi cayuunacabe ne qué ñócabe gastiʼ* dede ora gunda huadxí. Zaqué guyuucabe purtiʼ guti Saúl ne Jonatán, ne pur ni bizaaca xquidxi Jehová ne ca hombre de Israel, purtiʼ biiticabe laacaʼ.
13 Para gunabadiidxaʼ David hombrehuiiniʼ ni beedatidxi laabe xi bizaaca que: «¿Padé lii?». Para ná hombrehuiiniʼ que rabi laabe: «Xiiñiʼ ti amalequita naa, cadi de raríʼ diʼ bixhozeʼ». 14 Para ná David rabi laabe: «¿Paraa bireeluʼ para guutiluʼ binni ni maʼ gulí Jehová?». 15 Óraque bicaa ridxi David tobi de ca hombre nuu raqué: «Gudáʼ, biiti laabe». Oraqueca gucuaa hombre que biiti laabe. 16 Para ná David rabi hombrehuiiniʼ que: «Laca lii biyúbiluʼ guuticabe lii, laca lii bigaaniluʼ donda íqueluʼ ora guniʼluʼ “Naa biiteʼ hombre ni gulí Jehová”».
17 De raqué biindaʼ David ti canción nabé triste purtiʼ guti Saúl ne Jonatán, 18 ne guniʼbe naquiiñeʼ guiziidiʼ ca binni de Judá ni. «Arcu» láʼ canción riʼ ne nabé triste ni, cá ni lu libru stiʼ Jasar ne sicaríʼ nani:
19 «¡Ay, Israel! Maʼ birá guendasicarú stiluʼ lu ca lugar ra jma nasoo.
¡Maʼ biaba ca hombre ni jma nadipaʼ!
20 Cadi guiniʼtu ni bizaaca riʼ ndaaniʼ guidxi Gat;
cadi satu guiniʼtu ni ndaaniʼ ca calle stiʼ Asquelón,
ti cadi guiecheʼ ca xiiñidxaapaʼ ca filisteu,
para cadi chuʼ ca gunaa* riʼ nayecheʼ.
21 Laatu, ca dani nuu Guilboa,
cadi guiaba gupa nin nisaguié luguiatu,
ne cadi gudii ca layú stitu ofrenda para Dios;
purtiʼ racá nga guca mancha escudu stiʼ ca hombre nadipaʼ,
ne maʼ guirutiʼ zaxubi aceite lu escudu stiʼ Saúl.
22 Qué nuchee arcu stiʼ Jonatán, ne qué nuchee espada stiʼ Saúl
né arcu né espada biitinécabe ca hombre nadipaʼ,
ne binéʼcani rini ne za stiʼ ca enemigu stícabe.
23 Saúl ne Jonatán, guizáʼ gunnaxhii binni laatu dxi bibánitu,
nin guendaguti qué nuxheleʼ laatu.
Jma nagueenda gúcatu que ca águila,
ne jma nadipaʼ gúcatu que ca lión.
24 Ca xiiñidxaapaʼ Israel, laguunaʼ pur Saúl,
hombre ni bigacu laatu lari naxiñáʼ rini* ne lari risaca,
ne ni bicaa adorno de oro lu xhábatu.
25 Guidxi Israel, ¡maʼ biaba ca hombre nadipaʼ stiluʼ ra cadíndecaʼ!
¡Guti Jonatán lu ca lugar ra nasoo stiluʼ!
26 Guizáʼ cayuubaʼ ladxiduáʼ pur lii, bicheʼ Jonatán;
guizáʼ gunnaxhieeʼ lii.
Ne jma gunnaxhiiluʼ naa que ca gunaa ni gunnaxhii naa.
27 ¡Maʼ biaba ca hombre nadipaʼ
ne maʼ qué riquiiñeʼ guiráʼ ca guiibaʼ stícabe ni yenécabe lu guerra!».
2 Despué de ngue, gunabadiidxaʼ David Jehová: «¿Ñee ziaaʼ* ndaaniʼ tobi de ca guidxi stiʼ Judá la?». Para bicábibe laa: «Zaa, guyé». Para gunabadiidxaʼ David: «¿Xi guidxi chaaʼ yaʼ?». Óraque ná Jehová rabi laabe: «Guyé Hebrón». 2 Ngue runi biree David zeʼ raqué, ne zinebe guiropaʼ xheelabe, Ahinoam de guidxi Jezreel ne Abigaíl, viuda stiʼ Nabal de guidxi Carmelo. 3 Laaca ziné David ca hombre canazané que, cada tobi ziné familia stiʼ, ne biaanacabe ndaaniʼ ca guidxi ni nuu lu ca layú stiʼ Hebrón ne raqué gulézacabe. 4 Para guyé ca hombre de Judá ra nuu David ne bindaatecabe aceite íquebe para gúnicabe laabe rey ndaaniʼ guidxi Judá.
Ne gúdxicabe David: «Ca hombre de Jabés-Galaad nga bicaachicaʼ Saúl». 5 Ngue runi biseendaʼ David tu chitidxi ca hombre de Jabés-Galaad: «Cuʼ Jehová ndaayaʼ laatu, purtiʼ gúcatu nachaʼhuiʼ né Saúl, señor stitu, ra bicaachitu laa. 6 Gaca Jehová nachaʼhuiʼ né laatu ne qué chuʼ dxi gusaana laatu. Naa laaca zacaʼ nachaʼhuiʼ né laatu pur ni bíʼnitu. 7 Yanna lacuu gana ladxidoʼto ne lagaca nadxibalú, purtiʼ maʼ guti Saúl, señor stitu, ne maʼ biʼniʼ ca binni de Judá naa rey sticaʼ».
8 Ca dxi que naca Abner, xiiñiʼ Ner, xaíque stiʼ ejércitu stiʼ Saúl, ne yenebe Is-Bóset, xiiñiʼ Saúl, ti lugar ni láʼ Mahanaim ni nuu sti ladu guiiguʼ que. 9 Ne bíʼnibe laa rey para guni mandar Galaad, ca asurita, Jezreel, Efraín, Benjamín ne guidubi guidxi Israel. 10 Napa Is-Bóset, xiiñiʼ Saúl, 40 iza dxi guca rey stiʼ guidxi Israel, ne biʼniʼ mandarbe chupa iza. Peru ca binni de Judá jma guyuucaʼ pur David. 11 Biaʼsi gadxe iza ne xhoopaʼ beeu biʼniʼ mandar David ca binni de Judá ndaaniʼ guidxi Hebrón.
12 Gudiʼdiʼ si ti tiempu, Abner, xiiñiʼ Ner, ne ca xpinni Is-Bóset, xiiñiʼ Saúl, bireecaʼ de Mahanaim ne zecaʼ Gabaón. 13 Laaca biree Joab, xiiñiʼ Zeruyá, ne ca xpinni David, ne bidxagalú guiropaʼ grupu riʼ ra nuu tanque stiʼ Gabaón. Gurí ti grupu que ti guriá tanque que, ne sti grupu que gurí sti guriá de laani. 14 Óraque ná Abner rabi Joab: «Guiasa ca hombre ni jma nahuiiniʼ ca ne tíndecaʼ nezalunu». Para guníʼ Joab: «Guiásacabe». 15 Para biásacabe ne bizuhuaacabe delante. Biasa 12 xpinni Benjamín ne Is-Bóset, xiiñiʼ Saúl, ne 12 xpinni David. 16 Gudindesaa guiropaʼ grupu riʼ, cada tobi biruuxhaʼ ique ni cadindené, ne cada tobi bidxigaʼ espada stiʼ cueʼ tiʼxhiʼ ni cadindené, zaqué bitisaacabe laacabe. Ngue runi gulee lácabe lugar que Helcat-Hazurim* ne nuuni Gabaón.
17 Nabé feu modo gudíndecabe dxi que, ne últimu la? biʼniʼ ganar ca xpinni David Abner ne ca hombre de Israel. 18 Raqué nuu guionnaʼ xiiñiʼ Zeruyá: Joab, Abisái ne Asahel. Peru Asahel guizáʼ ruxooñeʼ, casi ruxooñeʼ ti bidxiña* lu ti layú ra napampa. 19 Para biree Asahel ziguxooñeʼ, zinanda Abner. Zinándabe laa ne qué lica nireecueʼbe ladu derechu nin ladu bigaʼ.* 20 Ora bidxiguetalú Abner, gunabadiidxaʼ: «¿Ñee lii nga la? Asahel?». Para ná Asahel rabi laabe: «Naa ndiʼ». 21 Óraque ná Abner rabi laabe: «Gucuaa ladu derechu o ladu bigaʼ,* guzananda tobi de ca hombrehuiiniʼ ca ne biaanané guiráʼ ni gáxhaluʼ laabe». Peru qué niná Asahel nusaana de nizananda laabe. 22 Para biguetaʼ gudxi Abner Asahel: «Maʼ cadi sanándaluʼ naa. ¿Xiñee cananándaluʼ guuteʼ lii pue? ¿Xi gabeʼ Joab bíʼchiluʼ ora guuyaʼ laa?». 23 Peru qué ninabe nibezadxibe, ngue runi bidxigaʼ Abner lanza stiʼ ndaanibe dede bireeni neza déchebe. Raqueca biábabe ne gútibe. Ne guiráʼ ca ni cadiʼdiʼ neza ra nexheʼ cuerpu stiʼ Asahel, ribezadxicaʼ raqué ti ratu.
24 De raqué guzananda Joab ne Abisái Abner. Biaʼ ora ziyaaziʼ gubidxa yendácabe ra nuu ti dani láʼ Amá, ni nuu frente de Guíah neza zécabe lu desiertu stiʼ Gabaón. 25 Ne yeguzuhuaa ca benjaminita neza deche Abner, gúcacabe ti grupu si de soldadu, de raqué yeguzuhuaacabe lu ti danihuiiniʼ ni nuu neza raqué. 26 Para bicaa ridxi Abner Joab: «¿Ñee qué ziuu dxi gusaana de tíndenu la? ¿Ñee cadi rábiluʼ jma zaca nanaláʼdxisaanu la? Gudxi ca xpínniluʼ maʼ cadi sanándacaʼ ca bíʼchicaʼ». 27 Óraque ná Joab rabi laabe: «Casi peʼ nuu Dios ni dxandíʼ, pa ñaca qué niniʼluʼ xiixa la? nizanándaruʼ ca binni riʼ ca bíʼchicaʼ dede nirá gueelaʼ». 28 Ngue runi bixhidxi Joab cachu ne maʼ qué nizananda ca xpínnibe guidxi Israel, ne raqué biluxe guendaridinde que.
29 De raqué, guidubi huaxhinni que guzá Abner ne ca xpinni neza Arabá, gudíʼdicabe guiiguʼ Jordán ne gudíʼdicabe ndaaniʼ ti barranca ngola nuu neza raqué* dede yendácabe Mahanaim. 30 Bisaana si Joab de sánanda Abner, bisendacaabe guiráʼ binni que. De lade ca xpinni David, cayaadxaʼ 19, ne Asahel. 31 Peru ca xpinni David biʼniʼ ganárcabe ca benjaminita ne ca xpinni Abner; biaʼsi guti chonna gayuaa sesenta hombre. 32 Ne Asahel la? yenécabe laa Belén ne bicaachicabe laa ndaaniʼ baʼ ra gaʼchiʼ bixhoze. Despué biree Joab ne ca xpinni zecaʼ Hebrón, guzácabe guidubi huaxhinni ne maʼ zirá gueelaʼ ora yendácabe raqué.
3 Xadxí gudinde ca ni biʼniʼ apoyar familia stiʼ Saúl né ca xpinni David. Ra zidiʼdiʼ dxi ziyaca David jma nadipaʼ, ne ca ni zeeda de familia stiʼ Saúl, zixiéʼ stipa sticaʼ.
2 Ca dxi cazaaca guiráʼ ndiʼ, gupa David caadxi xiiñiʼ ndaaniʼ guidxi Hebrón. Primé xiiñibe ni gúpabe nga Amnón, xiiñiʼ Ahinoam de guidxi Jezreel. 3 Guiropa que nga Kileab, xiiñiʼ Abigaíl, viuda stiʼ Nabal de guidxi Carmelo, ne guionna que nga Absalón, xiiñiʼ Maacá, xiiñidxaapaʼ Talmái, rey stiʼ Guesur. 4 Ne guidapa que nga Adonías, xiiñiʼ Haguit, ne gúpabe sti xiiñibe ni láʼ Sefatías, xiiñiʼ Abital. 5 Ne laaca gupa David sti xiiñiʼ ni biree lá Itream, xiiñiʼ xheelabe Eglá. Ndiʼ nga xhoopaʼ xiiñiʼ David ni gúpabe Hebrón.
6 Laga cadinde ca ni cayuni apoyar familia stiʼ Saúl né ca xpinni David, ziyaca Abner ti binni risaca lade ca familia stiʼ Saúl. 7 Dxi bibani Saúl, gupa ti xheelaʼ láʼ Rizpá, xiiñiʼ Ayá. Ti dxi gudxi Is-Bóset Abner: «¿Xiñee guyuuneluʼ xheelaʼ bixhozeʼ* pue?». 8 Guizáʼ bidxiichi Abner pur ni gudxi Is-Bóset laa ne ná: «¿Ñee rábiluʼ ti biʼcuʼ* de guidxi Judá naa la? Dede oraríʼ qué huayuu dxi gudxieeʼ decheʼ bixhózeluʼ Saúl, nin ca bíʼchibe ne ca xhamígube. Ne laaca qué huayuneʼ traicionar lii para guinaazeʼ David lii. Ne yanna, ¿zeeda guni reclamarluʼ naa pur xiixa ni bineniáʼ ti gunaa la? 9 Guni castigar Dios naa* pa qué guneʼ xiixa pur David para gaca cumplir ni biʼniʼ jurar Jehová laabe: 10 gáxhabe reinu stiʼ guidxi Israel ca familia stiʼ Saúl ne gudiibe ni David ti guni mandar guidubi naca guidxi Israel ne Judá, dede Dan hasta Beer-Seba». 11 Ninruʼ sti diidxaʼ qué niná Is-Bóset ñabi Abner, purtiʼ bidxíbibe laa.
12 Nagueendaca biseendaʼ Abner tu chitidxi David: «Maʼ nánnaluʼ tu runi mandar guidxi riʼ». Ne laaca biseendatídxibe laa: «Biʼniné naa ti tratu ne zuneʼ guiráʼ ni nuu lu nayaʼ para guni apoyar guidubi naca guidxi Israel lii». 13 Para bicabi David laabe: «Biaʼsi. Zuneniáʼ lii ti tratu. Ti cosa si canabaʼ lii, dané Mical, xiiñiʼ Saúl, ra nuaaʼ pa coʼ cadi gueeda guzuhuaaluʼ nezaluáʼ». 14 Para biseendaʼ David tu chitidxi Is-Bóset, xiiñiʼ Saúl: «Bidxiguetaʼ naa xheelaʼ, Mical, purtiʼ para bichaganaʼyaʼ laabe gunábacabe naa gudieeʼ ti gayuaa guidi ra naca cada filisteu hombre». 15 Ngue runi guxha Is-Bóset gunaa que Paltiel, xiiñiʼ Lais. 16 Peru biree Paltiel zinanda xheelaʼ ziyuunaʼ cueʼbe dede yendá Bahurim, para gudxi Abner Paltiel: «Guyé, biguetaʼ». Ne oraqueruʼ biguétabe.
17 De raqué biseendaʼ Abner tu chitidxi ca hombre huaniisi* de guidxi Israel ca diidxaʼ riʼ: «Maʼ xadxí racaláʼdxitu gaca David rey stitu. 18 Laguni laabe rey yanna, purtiʼ maʼ gudxi Jehová David: “Zaquiiñeʼ David, hombre ni runi xhiiñaʼ,* para gulaʼyaʼ guidxi Israel de lu náʼ ca filisteu ne de lu náʼ guiráʼ ca enemigu stiʼ”». 19 De raqué guniʼné Abner guiráʼ binni de ca tribu stiʼ Benjamín. Ne nagaʼchiʼ guyebe Hebrón ra nuu David para gábibe laa xi tratu bíʼninebe guidxi Israel ne guiráʼ ca binni de tribu stiʼ Benjamín.
20 Ora guyé Abner yeguuya David Hebrón la? yené gande hombre. Ne biʼniʼ David ti guendaró para Abner ne ca hombre que. 21 De raqué ná Abner rabi David: «Bidii lugar naa chaaʼ chiguseendacaaʼ guidubi naca guidxi Israel nezalú rey stinneʼ para guninécabe lii ti tratu, para gácaluʼ rey ne guni mandarluʼ guiráʼ ni racaláʼdxiluʼ». De raqué bidii David lugar cheʼ Abner ne guirutiʼ tu ñuniná laa.
22 Óraque peʼ biguetaʼ Joab ne ca xpinni de yetíndecaʼ, zeedanecaʼ jma cosa ni gúxhacaʼ ca binni que. Peru maʼ qué guinni diʼ Abner Hebrón, ra nuu David, purtiʼ maʼ bidii David lugar chebe sin guniná guirutiʼ laabe. 23 Ora biuu Joab ne guiráʼ soldadu que, gúdxicabe laa: «Beeda Abner xiiñiʼ Ner ra nuu rey. Bidii David lugar zebe ne guirutiʼ tu ñuniná laabe». 24 Para biree Joab zeʼ ra nuu rey que ne gúdxibe laa: «¿Xii nga bíʼniluʼ pue? Beeda Abner ra nuuluʼ, ¿xiñee zacá si bidiiluʼ lugar zebe pue? 25 ¡Maca nánnaluʼ ximodo Abner xiiñiʼ Ner! Beeda chite si nga lii, beeda gundaachibe guiráʼ cosa ni cayúniluʼ».
26 De raqué biree Joab de ra nuu David ne biseendabe tu chiyubi Abner, yecaacabe laabe de ra nuu cisterna stiʼ Sirá. Peru David qué ñanna xi cayuni Joab. 27 Ora biguetaʼ Abner Hebrón, guleechú Joab laabe, ne yené laabe ti lugar ni nuu entrada stiʼ guidxi que, para guiniʼné laabe ne cadi guʼyaʼ guirutiʼ. Ne raqué bidxigaʼ Joab espada stiʼ ndaanibe ne gútibe. Biiti Joab laabe purtiʼ biitibe* biʼchiʼ, Asahel. 28 Despué, ora gunna David ni bizaaca que, guníʼ: «Nezalú Jehová, naa ne ca xpinneʼ qué ziuu dxi gaʼniʼ donda íquedu pur rini stiʼ Abner xiiñiʼ Ner. 29 Guiaba donda ca ique Joab ne ca familia stiʼ bixhoze. ¡Lade ca familia stiʼ Joab, siempre chuʼ tuuxa hombre ni gaca huará ra naca hombre,* o gapa lepra, o guzáʼ hilu né ti huso,* o guuticabe laa né espada o cadi gapa ni go!». 30 Zaqué nga biiti Joab ne bíʼchibe Abisái Abner. Biiticabe Abner purtiʼ biiti bíʼchicabe Asahel, dxi gudíndecabe Gabaón.
31 Óraque gudxi David Joab ne guiráʼ ca binni nuu raqué: «Laguicheza xhábatu, lagacu lari nachonga* ne laguunaʼ pur Abner». Dede né rey David nanda atrá camilla ra nexheʼ gueʼtuʼ que ora zigucaachicabe laa. 32 Bicaachicabe Abner Hebrón. Ne bizulú rey que cayuunaʼ ra baʼ stiʼ Abner ne laaca bizulú ca binni guidxi que cayuunacaʼ. 33 Óraque biindaʼ rey que canción riʼ para Abner:
«¿Xiñee guti Abner casi ruuticabe ti binnihuati pue?».
34 Qué nundiibicabe naluʼ
ne qué niguucabe cadena* ñeeluʼ.
Biabaluʼ casi riaba binni qué iquiiñeʼ».
Ne óraque bizulú binni guidxi que biinacaʼ pur laabe sti biaje.
35 Despué, beeda guiráʼ binni que beedatidxi David go xiixa* laga tempranu, peru qué niná David ne biʼniʼ jurar: «¡Gusabanáʼ Dios naa pa gahuaʼ pan o intiica cosa ante guiaaziʼ gubidxa!». 36 Biiyaʼ guidubi naca guidxi que ni bizaaca ne biiyacabe jneza guiráʼ ni cayuni rey que. 37 Ngue runi dxi que bidii ca binni que cuenta ne guidubi naca guidxi Israel qué gapa rey que donda pur guti Abner xiiñiʼ Ner. 38 Para ná rey que rabi ca xpinni: «¿Ñee qué gánnatu yannadxí ndaaniʼ guidxi Israel guti ti príncipe ne ti hombre risaca la? 39 Neca maʼ gulícabe naa para gacaʼ rey, peru yannadxí cadi nuaaʼ diaʼ listu para chigucaaluáʼ ca xiiñiʼ Zeruyá, purtiʼ guizáʼ qué iquiiñecaʼ. Tutiica binni guni cosa malu, Jehová nga guquixe ni laa».
4 Ora gunna Is-Bóset, xiiñiʼ Saúl, biiticabe Abner ndaaniʼ guidxi Hebrón, guizáʼ bidxibi ne laaca guizáʼ bidxibi guiráʼ ca israelita que. 2 Guyuu chupa hombre lade ca xpinni xiiñiʼ Saúl, tobi que láʼ Baaná ne stobi que láʼ Recab. Nácacabe xaíque stiʼ ca grupu ni rigaxha stiʼ binni. Bixhózecabe nga Rimón, beerotita que, de tribu stiʼ Benjamín. (Dxiqué beeda gaca Beerot ti guidxi stiʼ tribu stiʼ Benjamín. 3 Peru bixoñelú ca beerotita Guitaim ne dede yanna nabézacabe xquidxi binni).
4 Napa Jonatán, xiiñiʼ Saúl, ti xiiñiʼ láʼ Mefibóset. Nachiitaʼ ñeebe. Dxi nápabe gaayuʼ iza, beeda ti razón de Jezreel maʼ guti Saúl ne Jonatán. Ora gunna gunaa ni rapa laabe que xi bizaaca la? nagueendaca guyuáʼ* laabe ne ziguxoñené laabe, peru neza zécabe, tantu cadxibi gunaa que, bisaba laabe ne gucaná ñeebe.
5 Ti dxi biree ca xiiñiʼ Rimón, beerotita que —Recab ne Baaná— zécabe ra lidxi Is-Bóset ne yendácabe raqué biaʼ galaa dxi, ora peʼ jma nandáʼ, ne óraque nga rasi Is-Bóset ti ratu. 6 Biuu Recab ne Baaná ra lidxi Is-Bóset, ne bíʼnicabe casi ñaca ziyúbicabe trigu, peru bidxígacabe espada ndaanibe ne biree guxooñecabe. 7 Ora guyuucabe ndaaniʼ yoo que nexheʼ Is-Bóset lu cama ndaaniʼ cuartu stiʼ. Óraque bidxígacabe espada ndaanibe ne biiticabe laabe; despué bigácabe íquebe ne zinécabe ni. Guzácabe guidubi gueelaʼ que neza zécabe Arabá. 8 Yendácabe Hebrón ne yenécabe ique Is-Bóset ra nuu rey David ne gúdxicabe laa: «Raríʼ nuu ique Is-bóset, xiiñiʼ Saúl, enemigu stiluʼ, ni gucalaʼdxiʼ ñuuti lii. Yannadxí cuquixe Jehová ni biʼniʼ Saúl ne ca xiiñiʼ, rey stinneʼ».
9 Para ná David rabi Recab ne biʼchiʼ Baaná, ca xiiñiʼ Rimón, beerotita que: «Casi peʼ nuu Jehová —ni bilá naa de guiráʼ ca yuubaʼ stinneʼ—, 10 hombre ni beedatidxi naa “maʼ guti Saúl”, zácaxa ná galán ngue ni beedatidxi naa, guleza niguixeʼ laa pur ni biʼniʼ, peru gunaazeʼ laa ne biiteʼ laa Ziclag. 11 Pa nga bineʼ laabe, ¿cadi rábitu ngaca zuneʼ ca hombre qué iquiiñeʼ ni biiti ti hombre ndaaniʼ lidxi ne lu cama stiʼ sin guzaabiʼ gastiʼ la? ¿Ñee cadi rábitu naquiiñeʼ guquixeʼ laatu pur rini stiʼ hombre ca ne guuteʼ laatu la?». 12 Óraque biʼniʼ mandar David ca xpinni guuticaʼ laacabe. Bigácabe náʼ ne ñee guiropaʼ hombre riʼ ne bigaandacabe laacaʼ cueʼ tanque stiʼ Hebrón. Laaca gucuaacabe ique Is-Bóset zinécabe ni Hebrón ne raqué bicaachicabe ni, ra gaʼchiʼ Abner.
5 Gudiʼdiʼ si ti tiempu, guyé guiráʼ ca tribu stiʼ Israel ndaaniʼ guidxi Hebrón ra nuu David ne gúdxicaʼ laabe: «¡Raríʼ nuudu! Tobi si rini laanu.* 2 Maca dede dxiqué, dxi naca Saúl rey stidu, lii nga guzaníruluʼ nezalú guidxi Israel cada biaje guyecaʼ lu guerra.* Ne gudxi Jehová lii: “Zácaluʼ pastor stiʼ xquidxeʼ Israel ne zácaluʼ xaíque stiʼ Israel”». 3 Zaqué nga guyé ca hombre huaniisi* stiʼ guidxi Israel ndaaniʼ guidxi Hebrón ra nuu rey que, ne biʼniné rey David laacabe ti tratu nezalú Jehová ndaaniʼ guidxi Hebrón. Despué bíʼnicabe* David rey stiʼ guidxi Israel.
4 Napa David 30 iza dxi guca rey ne biʼniʼ mandarbe 40 iza. 5 Dede ndaaniʼ guidxi Hebrón biʼniʼ mandarbe Judá gadxe iza ne xhoopaʼ beeu, ne dede ndaaniʼ guidxi Jerusalén biʼniʼ mandarbe guidubi naca Israel ne Judá 33 iza. 6 De raqué biree rey que ne ca xpinni zecaʼ Jerusalén zitindenecaʼ ca jebuseu ni nabeza lu ca layú que. Peru biʼniʼ burla ca jebuseu que David ne gúdxicaʼ laabe: «¡Qué ziuu dxi chuʼluʼ raríʼ! Dede ca ni qué ruuyaʼ ne ca ni nachiitaʼ ñee zaládxicaʼ lii». Purtiʼ guníʼ íquecaʼ: «Qué ziuu dxi chuʼ David raríʼ». 7 Peru biʼniʼ ganar David guidxi Sion, ti guidxi nadipaʼ, ne laani nga Xquidxi David yanna. 8 Dxi que guníʼ David: «¡Guiráʼ ca ni chigucaalú ca jebuseu, naquiiñeʼ tídicaʼ ndaaniʼ túnel nisa ca para guuticaʼ “ca ni nachiitaʼ ñee ne ca ni qué ruuyaʼ”, ca ni nanalaʼdxiʼ David!». Nga runi riníʼcabe: «Qué ziuu ca ciegu ne ca ni nachiitaʼ ñee ndaaniʼ yoo». 9 Para biaana David ndaaniʼ guidxi Sion* ne raqué guleza, ne gulee lácabe* ni Xquidxi David, ne bizulú bicuibe caadxi yoo de ra ruzulú Loma* que para dentru. 10 Ra zidiʼdiʼ dxi ziyaca David ti xaíque nabé risaca ne guyuu Jehová, Dios stiʼ ca ejércitu, gaxha de laabe.
11 De raqué, biseendaʼ Hiram rey stiʼ Tiro caadxi mensajeru ra nuu David. Laaca biseendabe yaga cedru, carpinteru, albañil para guindisaʼ muru, ne bicuícabe ti yoo* para David. 12 Ne bidii David cuenta Jehová peʼ nga bicuí laabe casi rey ndaaniʼ guidxi Israel, ne biʼniʼ reinu stibe nadipaʼ para gacané Israel, guidxi stiʼ.*
13 Biree si David de ndaaniʼ guidxi Hebrón, gupa jma concubina* ne xheelaʼ ndaaniʼ guidxi Jerusalén ne gupa ca gunaa riʼ xiiñibe, gunaa ne hombre. 14 Ndiʼ nga lá ca xiiñibe ni gúpabe Jerusalén: Samúa, Sobab, Natán, Salomón, 15 Ibhar, Elisúa, Néfeg, Jafía, 16 Elisamá, Eliadá ne Elifélet.
17 Ora gunna ca filisteu maʼ naca David rey stiʼ guidxi Israel, gudxíʼbacaʼ para chiyúbicaʼ laabe. Peru gunna David ni, ngue runi biétebe ra rucachilube. 18 Ora yendá ca filisteu que, bireechecaʼ ndaaniʼ valle* stiʼ Refaím. 19 Para gunabadiidxaʼ David Jehová: «¿Ziaaʼ zitindeniáʼ ca filisteu la? ¿Zusaanaluʼ laacabe lu nayaʼ la?». Para ná Jehová rabi laabe: «Zaa, guyé, purtiʼ zacaniáʼ lii guni ganarluʼ ca filisteu». 20 Ngue runi guyé David Baal-Perazim ne raqué binitilú laacabe. Ne guníʼ: «Cásica richeza nisa ti lugar para tidiʼ, zacaca maʼ bixheleʼ Jehová ti neza nezaluáʼ lade ca xhenemiguáʼ». Ngue runi gulee labe lugar que Baal-Perazim.* 21 Raqué bisaana ca filisteu que ca bidóʼ sticaʼ ne ziné David ne ca xpinni cani.
22 Despué biguetaʼ gudxiʼbaʼ ca filisteu que ne bireechecaʼ ndaaniʼ valle stiʼ Refaím. 23 De raqué gunabadiidxaʼ David Jehová ne laa bicabi laabe: «Cadi gucaaluluʼ laacabe de frente, sínuque bidii vuelta ne bicaalú laacabe neza déchecabe, frente de ca yagahuiiniʼ bacá.* 24 Ne ora gunadiágaluʼ caxidxi zeeda zácabe lade ca yagahuiiniʼ bacá, cadi guidxíbiluʼ ne bicaalú, purtiʼ Jehová nga chisániru nezaluluʼ para gunitiluluʼ ejércitu stiʼ ca filisteu». 25 Para biʼniʼ David guiráʼ xixé ni biʼniʼ mandar Jehová laa. Binduuxebe ca filisteu dede Gueba hasta Guézer.
6 Biguetaʼ bichiña David ca soldadu ni jma nanna tinde de guidxi Israel, biaʼsi treinta mil hombre. 2 Para biree David ne ca hombre nuu raqué zecaʼ Baale-Judá zicaacaʼ Arca stiʼ Dios ni dxandíʼ. Nezalú Arca riʼ nga rusisaca binni lá Jehová, Dios stiʼ ca ejércitu, ni zuba lu trono stiʼ luguiáʼ* ca querubín. 3 Peru para ganda cueecabe Arca stiʼ Dios ni dxandíʼ de ra lidxi Abinadab, ni nabeza lu ti lomahuiiniʼ, bidxiibacabe ni lu ti carreta nacubi. Ne ca xiiñiʼ Abinadab nga zigusá carreta nacubi que, Uzá ne Ahió.
4 Para bireenécabe Arca stiʼ Dios ni dxandíʼ de ra lidxi Abinadab, ni nuu lu lomahuiiniʼ que, ne zániru Ahió nezalú Arca que. 5 Guizáʼ ziyecheʼ David ne guiráʼ binni de Israel nezalú Jehová, ziguxhídxicaʼ guiráʼ clase instrumentu de yaga enebro, arpa ne xcaadxi instrumentu ni napa cuerda, pandereta, sistro* ne címbalo.* 6 Peru ora yendácabe lu layú* stiʼ Nacón, biaʼ qué nutiixhi si ca toro que Arca stiʼ Dios ni dxandíʼ, ngue runi nagueendaca bisigaanáʼ Uzá para guinaaze ni. 7 Peru guizáʼ bidxiichiné Jehová Uzá, ngue runi raqueca biiti Dios ni dxandíʼ laabe purtiʼ qué ñápabe respetu ley stiʼ. Ne raqué gútibe, cueʼ Arca stiʼ Dios ni dxandíʼ. 8 Peru bidxiichi David* xiñee guizáʼ bidxiichiné Jehová Uzá,* ne gulee lácabe lugar que Pérez-Uzá* ne de yanna zacá lani. 9 Ne dxi que bidxibi David Jehová ne guníʼ: «Yanna, ¿ximodo guedaniáʼ Arca stiʼ Jehová yaʼ?». 10 Qué niná David niné Arca stiʼ Jehová ra nabeza, Xquidxi David. Lugar de ngue, biʼniʼ mandarbe chinécabe ni ra lidxi Obed-Edom, ti hombre nabeza Gat.*
11 Chonna beeu biaana Arca stiʼ Jehová ra lidxi Obed-Edom, hombre nabeza Gat que, ne qué nusaana Jehová de niguu ndaayaʼ Obed-Edom ne guiráʼ ca ni nabeza ra lidxi. 12 Ngue runi guyuu tu gudxi rey David: «Cumu nuu Arca stiʼ Dios ni dxandíʼ ra lidxi Obed-Edom la? guizáʼ caguu ndaayaʼ Jehová laabe ne guiráʼ ni nápabe». Ora gunna David ni, guizáʼ biecheʼ ne biree zicaa Arca stiʼ Dios ni dxandíʼ ra lidxi Obed-Edom para quibanecaʼ ni Xquidxi David. 13 Ora bidii ca ni nuáʼ Arca stiʼ Jehová xhoopaʼ pasu, biitibe ti toro ne ti maniʼ naróʼ para gudiibe laacame casi sacrificiu.
14 Né stale gana ziguyaa David dede zigudii vuelta nezalú Jehová ne nácube ti efod de lino. 15 Zedané David ne guiráʼ ca israelita Arca stiʼ Jehová, cucaacaʼ ridxi de tantu cayéchecaʼ ne cuxhídxicaʼ cachu. 16 Peru ora ziyuu Arca stiʼ Jehová Xquidxi David, guleelú Mical, xiiñiʼ Saúl, ruaa ventana ne biiyadxibe xagueteʼ, ora bíʼyabe zichesa David ne ziguyaa, dede cudii vuelta nezalú Jehová, bizulú bidxiichinebe laa.* 17 Guluu David listu ti yoo de lari para chuʼ Arca stiʼ Jehová ndaaniʼ. Ngue runi guluucabe ni raqué ne bizuhuaacabe ni lugar stini. De raqué bidii David ofrenda ni riaʼquiʼ ne sacrificiu de paz nezalú Jehová. 18 Ora biluxe bidii David ca ofrenda ni riaʼquiʼ ne ca sacrificiu de paz que, guluube ndaayaʼ guidxi que lu lá Jehová, Dios stiʼ ca ejércitu. 19 Laaca bidiibe guidubi guidxi que ne guiráʼ ca binni de Israel, cada hombre ne cada gunaa, ti pan de rosca, ti torta de dátil ne ti torta de pasa, de raqué biree guiráʼ binni que zibíʼ ra lidxi.
20 Ora biguetaʼ David para cuʼ ndaayaʼ ca ni nabeza ndaaniʼ lidxi, biree Mical, xiiñiʼ Saúl, zidxagalú laabe ne ná rabi laabe: «¡Aque galán modo bisisaca rey stiʼ Israel laa yannadxí xa! ¡Biiyaʼ ca esclava stibe laabe casi xieeládibe, casi rizá ti binni ni riaadxaʼ xpiaaniʼ ni ribee lari ladi nezalú binni!». 21 Óraque ná David rabi Mical: «Nezalú Jehová nga bineʼ ti saa. Laabe nga gulibe naa lugar de nibibe bixhózeluʼ ne ca familia stiʼ, ne bíʼnibe naa xaíque stiʼ Israel, xquidxi Jehová. Ne zúneruaʼ saa nezalú Jehová 22 neca guihuinneʼ casi ti binni ni qué risaca. Zúneruaʼ xcaadxi cosa neca guirutiʼ tu gusisaca naa. Peru ca esclava ni bizeeteluʼ ca zusisácacaʼ naa». 23 Ne biaʼ dxi bibani Mical, xiiñiʼ Saúl, qué ñanda ñapa nin ti xiiñiʼ.
7 Dxi maʼ nabeza rey que ndaaniʼ lidxi,* gúpabe guendariuudxí purtiʼ maʼ qué nudii Jehová lugar nucaalú ca enemigu stibe laabe, ca ni nabeza gaxha de laabe. 2 Para ná rey que rabi profeta Natán: «Naa nabezaʼ ndaaniʼ ti yoo de cedru, peru Arca stiʼ Dios ni dxandíʼ, nuuni ndaaniʼ ti yoo de lari». 3 Óraque bicabi Natán rey que: «Biʼniʼ ni ná ladxidoʼloʼ, purtiʼ nuuné Jehová lii».
4 Gueelaʼ queca gudxi Jehová ca diidxaʼ riʼ Natán: 5 «Guyé ne gudxi David, hombre ni runi xhiiñaʼ: “Ndiʼ nga ni ná Jehová: «¿Ñee lii piouʼ* nga caquiiñeʼ gucuiluʼ ti yoo para cuezaʼ ndaaniʼ la? 6 Dede dxi guleeʼ guidxi Israel de Egipto hasta nagasi, qué huabezaʼ diaʼ ndaaniʼ nin ti yoo, sínuque huazayaʼ cheríʼ chericaʼ ndaaniʼ ti yoo de lari ne ndaaniʼ ti tabernáculo. 7 Biaʼ tiempu guzayaʼ lade ca israelita,* ¿ñee bizeeteʼ ni lu ca xaíque stiʼ ca tribu stiʼ Israel, ca ni gulieeʼ para gapaʼ xquidxeʼ la? ¿Ñee guyuu dxi gudxeʼ laacabe “¿Xiñee qué huayúnitu ti yoo de cedru para naa pue?”?»”. 8 Yanna gudxi David, hombre ni runi xhiiñaʼ: “Ndiʼ nga ni ná Jehová, Dios stiʼ ca ejércitu: «Naa guleeʼ lii de lu ca layú ra rigaa guixi, ra rigápaluʼ dendxuʼ dxiqué, para gácaluʼ xaíque stiʼ Israel, guidxi stinneʼ. 9 Ne ratiica cheluʼ, ziuaaʼ gaxha de lii. Zuuyaluʼ modo guniteluáʼ ca enemigu stiluʼ. Ne pur naa nabé zunibiáʼ binni lii casi runibiáʼcabe ca hombre risaca stiʼ guidxilayú. 10 Zuyubeʼ ti lugar para Israel, guidxi stinneʼ. Ne zacaniáʼ laacabe para cuézacabe luni sin guchiiñaʼ guirutiʼ laacabe. Ne maʼ qué zuquichináʼ ca binni malu laacabe casi bíʼnicaʼ ni dxiqué, 11 dxi gudixheʼ chuʼ juez ndaaniʼ guidxi Israel, guidxi stinneʼ. Ne zápaluʼ guendariuudxí purtiʼ maʼ qué zucaalú ca enemigu stiluʼ lii.
»”»Laaca maʼ gudxi Jehová lii zucuí Jehová ti yoo* para lii. 12 Ora guedandá dxi gátiluʼ ne guiziiláʼdxiluʼ casi caziilaʼdxiʼ ca bixhozebiidaluʼ,* zuneʼ tobi de ca ni zeeda de lii rey, ti xiiñiʼ piouʼ,* ne qué zusaana de guni mandar reinu stibe. 13 Laabe nga chigucuibe ti yoo para guisaca laʼyaʼ,* naa zucueeʼ laabe casi rey ne qué ziuu dxi gusaana de guni mandar reinu stibe. 14 Zacaʼ bixhózebe ne laabe zácabe xiiñeʼ. Ora gúnibe ti cosa malu, zaguaaʼ jneza laabe né vara stiʼ ca hombre ne golpe stiʼ ca xiiñiʼ hombre.* 15 Qué zusaanaʼ de gannaxhieeʼ laabe casi bisaanaʼ de gannaxhieeʼ Saúl, hombre ni bicaanayaʼ para chuʼluʼ lugar stiʼ. 16 Qué ziuu dxi gusaana de guni mandar ca xiiñiluʼ; zuni mandar reinu stiluʼ para siempre»”».
17 Para gudxi Natán David guiráʼ ni binadiaga ne ni biʼyaʼ lu visión riʼ.
18 Para biree rey David zeʼ, yetí nezalú Jehová ne guníʼ: «Jehová, Señor ni runi mandar guiráʼ xixé ni nuu, ¿tu nacaʼ naa ne tu naca familia stinneʼ* para gúniluʼ guiráʼ ndiʼ pur laadu pue? 19 Nérusica* cayábiluʼ naa, Jehová, Señor ni runi mandar guiráʼ xixé ni nuu, xadxí zuni mandar ca xiiñeʼ; ne naca ndiʼ ti ley para guiráʼ binni, Jehová, Señor ni runi mandar guiráʼ xixé ni nuu. 20 ¿Xiruʼ ndiʼ zanda gabeʼ lii yaʼ, Jehová, Señor ni runi mandar guiráʼ xixé ni nuu, pa lii nga runibiáʼ chaahuiluʼ naa? 21 Maʼ bíʼniluʼ guiráʼ ca cosa naroʼbaʼ riʼ, Señor stinneʼ, purtiʼ nga nga ni ná ladxidoʼloʼ* ne ni biʼniʼ prometerluʼ, ne maʼ biluiʼluʼ ni naa. 22 Nápaluʼ stale poder, Jehová, Señor ni runi mandar guiráʼ xixé ni nuu. Gástiruʼ stobi casi lii ne lii si nga Dios; pur guiráʼ ni maʼ binadiágadu, nánnadu dxandíʼ zacá ni. 23 ¿Ñee nuuruʼ sti guidxi casi xquídxiluʼ Israel lu guidxilayú riʼ la? Dios stinneʼ, lii nga bilaluʼ laacabe para gácacabe guidxi stiluʼ; pur laacabe bíʼniluʼ stale cosa ni bidxagayaa binni ne zacá bisisácaluʼ laluʼ.* Pur xquídxiluʼ, ni guliluʼ ne guleeluʼ de Egipto, binitiluluʼ stale guidxi ne ca dios sticaʼ. 24 Gudíxheluʼ gaca guidxi Israel xquídxiluʼ para siempre. Ne lii, Jehová, beeda gácaluʼ Dios stícabe.
25 »Yanna, Jehová Dios, canabaʼ lii qué chuʼ dxi gusiaandaluʼ promesa ni bíʼniluʼ hombre ni runi xhiiñaluʼ ne ca xiiñiʼ, ne biʼniʼ cumplir guiráʼ ni maʼ guniʼluʼ. 26 Ne cadi gusaana de guisaca laluʼ,* ti zacá guiníʼ binni: “Jehová, Dios stiʼ ca ejércitu, nga Dios stiʼ guidxi Israel”. Ne qué chuʼ dxi gusaana de guni mandar ca xiiñiʼ David, hombre ni runi xhiiñaluʼ, nezaluluʼ. 27 Purtiʼ lii, Jehová, Dios stiʼ ca ejércitu, Dios stiʼ guidxi Israel, gúdxiluʼ hombre ni runi xhiiñaluʼ ti cosa ni qué ganna, ora guniʼluʼ: “Zucueeʼ ti yoo* para lii”. Nga runi napa hombre ni runi xhiiñaluʼ riʼ valor para guni orar lii. 28 Jehová, Señor ni runi mandar guiráʼ xixé ni nuu, lii nga Dios ni dxandíʼ ne dxandíʼ guiráʼ ni riniʼluʼ. Ne maʼ biʼniʼ prometerluʼ guiráʼ cosa galán riʼ hombre ni runi xhiiñaluʼ. 29 Nga runi canabaʼ lii cadi gusaanaluʼ lidxeʼ* sin ndaayaʼ stiluʼ, ne qué chuʼ dxi gusaana de guni adorárcabe lii ne guni mandarcabe. Purtiʼ lii, Jehová, Señor ni runi mandar guiráʼ xixé ni nuu, maʼ biʼniʼ prometerluʼ ni. Ne qué chuʼ dxi gusaana de cuʼluʼ ndaayaʼ ca familia ni zeeda de hombre ni runi xhiiñaluʼ».
8 Gudiʼdiʼ si ti tiempu, biʼniʼ ganar David ca filisteu, bíʼnibe laacaʼ esclavu ne gúxhabe laacaʼ Meteg-Amá.
2 Laaca biʼniʼ ganarbe ca moabita. Gudíxhebe laacaʼ layú ne bíʼnibe laacaʼ chonna grupu: biitibe primé ne guiropa grupu que, peru guionna que maʼ qué ñuutibe laacaʼ. Para beeda gaca ca moabita esclavu stiʼ David ne gudíxecabe laabe impuestu.
3 Dxi zeʼ Hadadézer xiiñiʼ Rehob, rey stiʼ Zobá, ziyubi guni mandar sti biaje ca layú ni nuu gaxha de guiiguʼ Éufrates, biʼniʼ ganar David laabe. 4 Gunaazeʼ David ti mil gadxe gayuaa soldadu ni dxiʼbaʼ maniʼ stibe ne gande mil soldadu ni rié a pie. Despué bininá David ñee* ca caballu ni rigubayú ca carru* ni rié lu guerra stibe, peru guleechú ti gayuaa caballu ni qué ñuniná.
5 Ora beeda ca siriu de Damasco zeeda gacanecaʼ Hadadézer, rey stiʼ Zobá, biiti David veintidós mil soldadu sticaʼ. 6 De raqué gudixhe David chuʼ grupu de soldadu ndaaniʼ guidxi Siria de Damasco, ne beeda gaca ca siriu que esclavu stiʼ David ne gudíxecabe laabe impuestu. Ratiica cheʼ David racané Jehová laa para guni ganar.* 7 Laaca guxha David ca xpinni Hadadézer ca escudu redondo de oro ni zinecaʼ. Ne yenebe cani Jerusalén. 8 Laaca ziné David stale cobre stiʼ guidxi Bétah ne Berotái, ca guidxi stiʼ Hadadézer.
9 Despué, gunna Toi, rey stiʼ Hamat, maʼ binduuxeʼ David interu naca ejércitu stiʼ Hadadézer. 10 Ngue runi biseendaʼ rey Toi Joram, xiiñiʼ, ra nuu rey David para guinabadiidxaʼ laabe ximodo nuube ne guni felicitar laabe pur gudindenebe Hadadézer ne biʼniʼ ganarbe laa (purtiʼ stale biaje gudindené Hadadézer rey Toi). Yené Joram stale cosa risaca de plata, oro ne cobre para David. 11 Ne guleechú rey David ca cosa riʼ para Jehová, cásica bíʼnibe né plata ne oro ni gúxhabe guiráʼ ca guidxi ni biʼniʼ ganarbe: 12 stiʼ Siria, stiʼ Moab, stiʼ ca ammonita, stiʼ ca filisteu ne stiʼ ca amalequita. Ne laaca guleechube guiráʼ cosa ni gúxhabe Hadadézer xiiñiʼ Rehob, rey stiʼ Zobá. 13 Ne jmaruʼ si binibiáʼ binni David ra biiti dieciocho mil edomita ndaaniʼ ti lugar ni runibiáʼcabe casi valle de Zidi.* 14 Ne biʼniʼ mandarbe cheʼ caadxi grupu de soldadu stibe ndaaniʼ guidxi Edom. Guidubi naca ndaaniʼ guidxi que guluube grupu de soldadu, ne beeda gaca ca edomita esclavu stiʼ David. Ratiica cheʼ David, racané Jehová laa para guni ganar.*
15 Ne gúcaruʼ David rey ndaaniʼ guidubi naca guidxi Israel, laaca biyúbibe gaca ni jneza ndaaniʼ guidxi que ne qué nuquiichinabe laacaʼ. 16 Joab xiiñiʼ Zeruyá nga naca xaíque stiʼ ejércitu stiʼ David ne Jehosafat xiiñiʼ Ahilud nga ziné ti registru para rey que. 17 Sadoc xiiñiʼ Ahitub ne Ahimélec xiiñiʼ Abiatar nga nácacaʼ sacerdote, ne Seraya naca secretariu. 18 Benaya xiiñiʼ Jehoiadá nga biʼniʼ mandar ca keretita ne ca peletita, ne ca xiiñiʼ David gúcacaʼ tuuxa ni napa ti puestu risaca* ndaaniʼ guidxi que.
9 Ti dxi gunabadiidxaʼ David: «¿Ñee nabániruʼ tuuxa de familia stiʼ Saúl la? Racalaʼdxeʼ gusihuinneʼ guendarannaxhii stinneʼ laabe pur promesa ni bineʼ Jonatán». 2 Ca dxi que, nabani ti mozo stiʼ Saúl ni láʼ Zibá, ngue runi bisendacaacabe laa. Para gunabadiidxaʼ rey David laabe: «¿Ñee lii nga Zibá la?». Óraque bicábibe: «Ajaʼ, naa nga Zibá, mozo stiluʼ». 3 Para ná rey que rabi laabe: «¿Ñee nabániruʼ tuuxa de familia stiʼ Saúl la? Purtiʼ racalaʼdxeʼ gulueeʼ laabe pabiáʼ nachaʼhuiʼ Dios». Óraque bicabi Zibá rey que: «Nabániruʼ ti xiiñiʼ Jonatán, nachiitaʼ guiropaʼ chú ñeebe». 4 Óraque gunabadiidxaʼ rey que laabe: «¿Paraa nuube yaʼ?». Para bicabi Zibá: «Nuube Lo-Debar, ra lidxi Makir, xiiñiʼ Amiel».
5 Nagueendaca biseendaʼ rey David tu chicaa laabe Lo-Debar, ra lidxi Makir, xiiñiʼ Amiel. 6 Para bedandá Mefibóset —xiiñiʼ Jonatán, xiiñiʼ Saúl— ra nuu David. Oraqueca bizuxíbibe dede gudixhe íquebe layú. Para gudxi David laabe: «¡Mefibóset!», óraque bicábibe: «Raríʼ nuaaʼ, señor stinneʼ». 7 Para ná David rabi laabe: «Cadi guidxíbiluʼ purtiʼ qué zusaanaʼ de gannaxhieeʼ lii pur promesa ni bineʼ Jonatán, bixhózeluʼ. Zudxiguetaʼ lii guiráʼ layú stiʼ bixhozebiidaluʼ Saúl ne siempre zabiluʼ ruaa mexaʼ stinneʼ para goloʼ».*
8 Óraque gudixhe íquebe layú sti biaje ne guniʼbe: «Señor stinneʼ, ¿xiñee nuuluʼ gacaneluʼ mozo stiluʼ pa naa zeeda gacaʼ casi ti biʼcuʼ ni maʼ guti yaʼ?». 9 De raqué, bisendacaa rey que Zibá, mozo stiʼ Saúl, ne gúdxibe laa: «Guiráʼ ca cosa stiʼ Saúl ne stiʼ ca familia stiʼ cudieeʼ ni xniétube. 10 Lii, ca xiiñiluʼ ne ca mozo stiluʼ zúnitu dxiiñaʼ lu ca layú ca ne zandísatu cosecha para gapa ca familia stiʼ nietu xpixuaanaluʼ ni gocaʼ. Peru Mefibóset, nietu stiʼ xpixuaanaluʼ, siempre zabí ruaa mexaʼ stinneʼ para go».
Napa Zibá 15 xiiñiʼ ne gande mozo. 11 Para ná Zibá rabi rey que: «Zuni mozo stiluʼ guiráʼ ni canábaluʼ laa, señor rey». Dede dxi que, bizulú gudó Mefibóset ruaaʼ xmexaʼ David* casi runi ti xiiñiʼ rey. 12 Laaca napa Mefibóset ti xiiñiʼ nahuiiniʼ láʼ Micá. Ne guiráʼ ca binni ni nabeza ra lidxi Zibá, gúcacaʼ mozo stiʼ Mefibóset. 13 Ne guleza Mefibóset, hombre ni nachiitaʼ guiropaʼ chú ñee que, Jerusalén purtiʼ siempre ribibe ruaa xmexaʼ rey que para gobe.
10 Despué guti rey stiʼ ca ammonita, nga runi maʼ xiiñibe Hanún nga beeda gaca rey. 2 Para ná David: «Zacaniáʼ Hanún, xiiñiʼ Nahás, cásica gucané bixhózebe naa».* De raqué biseendaʼ David ca mozo stiʼ para chitixhedxicaʼ ladxidóʼ rey que pur guti bixhozebe. Peru, ora yendá ca mozo stiʼ David lu ca layú stiʼ ca ammonita, 3 gudxi ca príncipe stiʼ ca ammonita Hanún, rey sticaʼ: «¿Ñee rábiluʼ dxandíʼ biseendaʼ David ca mozo stiʼ para si quixhedxí ladxidoʼloʼ pur guti bixhózeluʼ la? ¿Ñee cadi rábiluʼ biseendabe laacaʼ para gueeda gundaachicaʼ ximodo nuu ndaaniʼ guidxi riʼ ne despué guibiguétacaʼ para gunitilucaʼ ni la?». 4 Para gucuaa Hanún ca mozo stiʼ David, ne bigabe galaa guicha ruaacaʼ, bigabe xhábacaʼ galaa galaa dede ra xáʼnacaʼ ne bidxiguétabe laacaʼ. 5 Ora gunna rey David ni bizaaca riʼ, ne pabiáʼ bisituícabe lu ca hombre riʼ la? biseendabe caadxi hombre chitidxi ca mozo stibe: «Laguiaana Jericó dede ora igaa guicha ruaatu, oracaruʼ maʼ guibiguétatu».
6 Gudiʼdiʼ si ti tiempu, bidii ca ammonita cuenta maʼ nanalaʼdxiʼ* David laacaʼ, para biseendacabe tu chitixe ca siriu de Bet-Rehob ne de Zobá para guieegucaʼ laacabe —biaʼsi gande mil soldadu ni rié a pie—, ne laaca gudíxecabe rey stiʼ Maacá ne ti mil xpinni ne doce mil hombre de Istob.* 7 Ora gunna David ni, biseendabe Joab ne guidubi ejércitu stibe, dede né ca soldadu ni jma nadipaʼ. 8 Laaca biree ca ammonita que ne yeguzuhuaacaʼ ra puertaʼ guidxi que para tíndecaʼ, ne ca siriu de Zobá ne Rehob, ca hombre de Istob* ne Maacá yeguzuhuaacaʼ sti ladu, lu ti layú ra napampa.
9 Ora biʼyaʼ Joab zeeda ca soldadu que delante ne atrá de laa, gulibe ca soldadu ni jma nanna tinde de Israel ne bizuhuaa chaahuibe laacaʼ para tindenecaʼ ca siriu. 10 Xcaadxi hombre que la? biseendabe laacaʼ ra nuu* bíʼchibe Abisái para guzuhuaa chaahuiʼ laacabe ne gucaalúcabe ca ammonita. 11 Ne gúdxibe laa: «Pa jma nadipaʼ ca siriu ca para naa la? gueedaluʼ gulaluʼ naa. Ne pa jma nadipaʼ ca ammonita ca para lii la? naa chaaʼ chigulaʼyaʼ lii. 12 Naquiiñeʼ gácanu nadxibalú ne cadi guidxíbinu tíndenu pur xquídxinu ne pur ca guidxi stiʼ Dios stinu, ne maʼ Jehová xcuenta guni ni racalaʼdxiʼ».*
13 Para biree Joab ne ca xpinni zigucaalucaʼ ca siriu, peru ora biʼyaʼ ca siriu que laabe bixoñelucaʼ. 14 Ora biʼyaʼ ca ammonita maʼ bixoñelú ca siriu, laaca bixoñelucaʼ de Abisái ne guyuucaʼ ndaaniʼ guidxi que. Despué de ngue maʼ qué nizananda Joab ca ammonita ne biguétabe Jerusalén.
15 Ora biʼyaʼ ca siriu maʼ biʼniʼ ganar guidxi Israel laacaʼ, bieegucaʼ sti biaje. 16 Ngue runi bisendacaa Hadadézer ca siriu ni nuu lu ca layú stiʼ Guiiguʼ* que ne guyécabe Helam. Ne Sobac, xaíque stiʼ ejércitu stiʼ Hadadézer, nga zániru lúcabe.
17 Ora yetídxicabe ni David, nagueendaca bisendacaabe guidubi naca ejércitu stiʼ Israel, gudíʼdicabe guiiguʼ Jordán ne yendácabe Helam. Óraque bizuhuaa chaahuiʼ ca siriu para gucaalucaʼ David ne gudindenecaʼ laabe. 18 Peru bixoñelú ca siriu que de ca israelita. Biiti David gadxe gayuaa hombre ni rusá carru* ni rié lu guerra ne cuarenta mil siriu ni riguiʼbaʼ caballu. Laaca bininabe Sobac, xaíque stiʼ ejércitu que, ne raqué gutiʼ. 19 Ora biʼyaʼ ca rey ni runi mandar Hadadézer biʼniʼ ganar guidxi Israel laacaʼ, nagueendaca biʼninécabe guidxi Israel ti tratu para cadi gucaalucaʼ laacabe ne guyuucabe dispuestu gúnicabe ni nacaʼ. Ne ca siriu que maʼ qué ninacaʼ ñacanecaʼ ca ammonita.
11 Biaʼ ra ruzulú iza,* tiempu rié ca rey que lu guerra, biseendaʼ David Joab, ca xpínnibe ne guidubi naca ejércitu stiʼ guidxi Israel para gunduuxecaʼ ca ammonita. Guluucabe leʼ Rabá, peru David biaana Jerusalén.
2 Ti dxi biaʼ ora zixhinni, biasa David de lu cama stiʼ ne canazá ique palaciu stiʼ. Dede ra dxíʼbabe biiyabe cayaze ti gunaa, ne guizáʼ sicarú gunaa que. 3 Para biseendaʼ David tuuxa chinabadiidxaʼ tu gunaa que, ne gúdxicabe laabe: «Laabe nga Bat-Seba, xiiñiʼ Eliam, xheelaʼ Urías hitita que». 4 De raqué biseendaʼ David tu chicaa laabe. Para guyuu gunaa que ra nuube, ne gutanebe laa. (Bizaaca ndiʼ ca dxi cayá gunaa que casi ná Ley).* Despué, biguetaʼ gunaa riʼ ra lidxi.
5 Que nindaa bidii gunaa que cuenta nacaxiiñiʼ, para biseendabe tu chitidxi David: «Nacaxiiñeʼ». 6 Ora gunna David ni, biseendabe tu chitidxi Joab: «Biseendaʼ Urías, hitita que ra nuaaʼ». Ngue runi biseendaʼ Joab Urías ra nuu David. 7 Ora bedandá Urías, gunabadiidxaʼ David laabe ximodo nuu Joab ne ca soldadu que, ne ximodo zeʼ guerra que. 8 Despué gudxi David Urías: «Guyé ra lídxiluʼ ne biziilaʼdxiʼ».* Biree si Urías de ra lidxi rey que, zinándacabe laa para gudiicabe laa regalu biseendaʼ rey que.* 9 Peru qué nibíʼ Urías ra lidxi, sínuque biaana entrada ra lidxi rey que ne raqué gusiʼ, laa ne xcaadxi mozo stiʼ rey que. 10 Para yetídxicabe David: «Qué nibíʼ Urías ra lidxi». Ngue runi gunabadiidxaʼ David Urías: «Zitu de ra zeedaluʼ, ¿xiñee qué nibiʼluʼ ra lídxiluʼ?». 11 Para ná Urías rabi David: «Pa cayaana Arca stiʼ Dios ne ca binni de Israel ne de Judá ndaaniʼ yoo de lari ne señor stinneʼ Joab ne ca mozo stiluʼ cayaanacaʼ ti lugar napampa, ¿xiñee ndiʼ chaaʼ ra lidxeʼ, gahuaʼ ne gueeʼ ne gataniáʼ xheelaʼ yaʼ? ¡Nezaluluʼ cayabeʼ lii, qué zanda guneʼ nga!».
12 Óraque ná David rabi Urías: «Biaana raríʼ yannadxí, maʼ guixíʼ cheluʼ». Ngue runi dxi que biaana Urías Jerusalén ne laaca biaanabe sti dxi que. 13 Despué bisendacaa David laabe para go ne guené laabe, ne bixhudxi laabe. Peru huaxhinni que maʼ qué nibiguetaʼ Urías ra lidxi, sínuque yegásibe ra nuu ca mozo stiʼ rey que. 14 Siadóʼ que bicaa David ti carta para Joab ne bidiibe ni Urías para chiné ni. 15 Lu carta bicaabe que ná: «Laguzuhuaa Urías lade ca soldadu ni rizaniru, ra jma nadipaʼ modo ridíndecabe. Ne lagusaana laabe stúbibe para guuticabe laabe».
16 Cumu bindaachiʼ chaahuiʼ Joab guidxi que la? nánnabe paraa zuhuaa ca enemigu jma nadipaʼ, ne raqué bizuhuaabe Urías. 17 Ora biree ca hombre de ndaaniʼ guidxi que para tindenecaʼ Joab, biiticaʼ caadxi xpinni David, ne tobi de ca ni gutiʼ que nga Urías, hitita que. 18 Para biseendaʼ Joab tu chitidxi David guiráʼ ni bizaaca lu guendaridinde que. 19 Ndiʼ nga ni gúdxibe hombre biseendabe que: «Ora guiluxe gábiluʼ rey ca guiráʼ ni bizaaca lu guendaridinde riʼ, 20 zándaca zadxiichibe ne zábibe lii: “¿Xiñee bidxíñatu gaxha para tindenetu ca binni de guidxi ca pue? ¿Ñee qué gánnatu zundaa ca soldadu ca laatu flecha dede lu muru ca la? 21 Gudxi naa, ¿tu biiti Abimélec, xiiñiʼ Jerubéset? ¿Ñee cadi laaca lu ti muru nga dxiʼbaʼ gunaa ni bisaba ti guié molinu* íquebe ne biiti laabe Tebez la? ¿Xiñee bidxíñatu gaxha de muru ca pue?”. Óraca gábiluʼ laabe: “Laaca guti Urías, hitita mozo stiluʼ que”».
22 Para biree hombre que zeʼ zitidxi David guiráʼ ni gudxi Joab laa. 23 Para gudxi hombre que David: «Jma nadipaʼ ca hombre que para laadu ne biree ca de ndaaniʼ guidxi que para tindenecaʼ laadu lu ca layú que, peru bicuisadu laacaʼ dede ra puertaʼ guidxi sticaʼ. 24 Ne cumu dede lu muru que cundaa ca arqueru que flecha ca xpínniluʼ la? guti caadxi mozo stiluʼ. Ne laaca guti Urías, hitita mozo stiluʼ que». 25 Ora binadiaga David ni bizaaca riʼ, biʼniʼ mandarbe hombre que: «Gudxi Joab: “Cadi gudiiluʼ lugar guniná ndiʼ lii, tutiica zanda gatiʼ lu ti guendaridinde. Lagudxiilú guidxi ca dede ra guni ganartu ni”. Ne guluu gana laabe».
26 Ora gunna xheelaʼ Urías guti xheelaʼ, bizulú biinaʼ ne guyuu triste. 27 Biluxe si ca dxi de yuubaʼ stibe, bisendacaa David laabe ra lidxi. Bichaganabe gunaa riʼ ne gupa ti xiiñibe. Peru para Jehová la? nabé malu ni biʼniʼ David.
12 Ngue runi biseendaʼ Jehová Natán ra nuu David. Ora guyuube ra nuu David, gúdxibe laa: «Guyuu chupa hombre ca ndaaniʼ ti guidxi. Tobi que ricu laa ne stobi que pobre. 2 Hombre ricu que napa stale dendxuʼ ne vaca, 3 peru hombre pobre que tobi lucha si dendxuʼ napa, ni guzíʼ. Rápabe laame ne ziniisime lade ca xiiñibe. Ruyaanabe laame né biaʼ nápasibe, reʼme nisa ndaaniʼ vasu stibe ne rásime ndaaniʼ nabe. Beeda gácame casi ti xiiñibe. 4 Ti dxi, beeda ti hombre beeda ganna hombre ricu que, peru qué ninabe ñuutibe ti dendxuʼ o ti vaca stibe para ñúnibe ti guendaró. Lugar de ngue, gucuaabe dendxuhuiiniʼ stiʼ hombre pobre que, biitibe laame ne bíʼnibe ti guendaró para go hombre beeda ganna laabe que».
5 Ora binadiaga David ni, guizáʼ bidxiichinebe hombre que ne rábibe Natán: «¡Casi peʼ nuu Jehová, naquiiñeʼ gatiʼ hombre ca! 6 Pur cosa malu bíʼnibe ca, naquiiñeʼ quíxebe tapa biaje biaʼ saca dendxuhuiiniʼ ca».
7 Para ná Natán rabi David: «¡Lii nga hombre ca! Ne ndiʼ nga ni ná Jehová, Dios stiʼ Israel: “Naa gulieeʼ lii para gácaluʼ rey stiʼ Israel ne bilaʼyaʼ lii de lu náʼ Saúl. 8 Biale de naa gudieeʼ lii guiráʼ ni napa xpixuaanaluʼ ne bidieeʼ lii guiráʼ xheelabe ndaaniʼ naluʼ. Laaca bidieeʼ lii guidxi Israel ne Judá para guni mandarluʼ. Ne cadi ngasi, guyuaaʼ dispuestu gúneruaʼ jma cosa pur lii. 9 ¿Xiñee qué nucaadiágaluʼ guiráʼ ni gudxi Jehová lii ne bíʼniluʼ ti cosa malu nezalube pue? ¡Biitiluʼ Urías, hitita que, né espada! Ne despué de bidiiluʼ lugar biiti ca ammonita laabe né espada, biaananeluʼ xheelabe ne bichaganaluʼ laa. 10 Nga runi, siempre ziuu guendanagana* ra lídxiluʼ, purtiʼ qué nucaadiágaluʼ naa ne gúxhaluʼ xheelaʼ Urías, hitita que, ne bichaganaluʼ laa”. 11 Ndiʼ nga ni ná Jehová: “Ndiʼ nga ca yuubaʼ ni chiguseendaʼ para lii: laca ndaaniʼ lídxiluʼ zaree binni ni guniná lii. Ne nezaluluʼ, zaxhaʼ guiráʼ xheelaluʼ ne zudieeʼ laacabe sti hombre. Zatané hombre ca laacabe ne zanna guiráʼ binni ni. 12 Lii la? bicaachiluʼ ni bíʼniluʼ, peru naa zuneʼ guiráʼ ndiʼ nezalú guidxi Israel ne guiráʼ binni zanna ni”».
13 Óraque ná David rabi Natán: «Maʼ bicheeniáʼ Jehová». Para ná Natán rabi David: «Jehová la? maʼ biʼniʼ perdonar pecadu stiluʼ. Qué zátiluʼ. 14 Peru, cumu qué ñápaluʼ respetu Jehová pur ni bíʼniluʼ ca la? zati xiiñiluʼ ni deruʼ gule ca».
15 Despué de ngue biree Natán zibíʼ ra lidxi.
Ne bidii Jehová lugar gaca huará xiiñiʼ David, baʼduhuiiniʼ ni gupanebe xheelaʼ Urías. 16 Ngue runi gunabaʼ David Dios gulá baʼduhuiiniʼ que. Qué lica ninabe ñobe gastiʼ ne bieguyoobe, ne guidubi gueelaʼ maʼ néxhebe layú. 17 Para bidxiña ca hombre huaniisi* nuu ra lídxibe que ra nuube ne gucaláʼdxicaʼ nindísacaʼ laabe, peru qué ninabe ne laaca qué ninabe ñónebe laacaʼ. 18 Lu gadxe gubidxa que guti baʼduhuiiniʼ que. Peru cadxibi ca mozo stiʼ David gábicaʼ laabe guti baʼduhuiiniʼ que. Ne nacaʼ: «Pa dxi nabani baʼduhuiiniʼ ca, rinínenu rey ca ne qué rucaadiaga laanu, yanna, ¿ximodo gábinu laabe guti baʼduhuiiniʼ ca yaʼ? Zándaca gúnibe ti guendahuati».
19 Ora biʼyaʼ David cayuíʼ ca xpínnibe diidxaʼ chahuidugá para cadi gunadiágabe, bidiibe cuenta maʼ guti baʼduhuiiniʼ que. Para gunabadiidxaʼ David ca mozo stiʼ: «¿Ñee guti baʼduhuiiniʼ que la?». Para bicábicabe laabe: «Gútibe». 20 Óraque biasa David layú que. Gúzebe, guxúbibe aceite guidubi ládibe, bichaabe de lari ne zebe ra lidxi Jehová para guni adorarbe laa. Despué biguétabe ra lídxibe* ne gunábabe guedanécabe xiixa para gobe. 21 Para ná ca mozo stibe rabi laabe: «¿Xi cayácaluʼ pue? Dxi nabani baʼduhuiiniʼ que, qué lica ninaluʼ ñoloʼ gastiʼ ne guidubi dxi maʼ cayuunaluʼ. Ne yanna casi gúnnaluʼ maʼ guti baʼduhuiiniʼ ca, biásaluʼ ne gudoloʼ». 22 Para bicábibe laacaʼ: «Dxi nabani baʼduhuiiniʼ ca qué ñahuaʼ gastiʼ ne guidubi dxi biinaʼ purtiʼ guníʼ iqueʼ “Zándaca ziá Jehová naa ne zulá baʼduhuiiniʼ ca”. 23 Peru yanna cumu maʼ gútibe la? ¿Xi para ndiʼ guiaanaʼ sin gahuaʼ? ¿Zanda xa gusibaneʼ laabe? Jma nagueenda naa nga gateʼ que guibánibe nagasi».
24 De raqué guyé David yetixhedxibe ladxidóʼ xheelabe Bat-Seba. Gutanebe laa ne gudiʼdiʼ si ti tiempu gupa gunaa riʼ ti baʼduhuiiniʼ ne gulee lácabe laa Salomón,* ne guizáʼ gunnaxhii Jehová laabe. 25 Cumu nadxii Jehová baʼduhuiiniʼ que la? gúdxibe profeta Natán cuee lácabe laabe Jedidías.*
26 Cadindeneruʼ Joab Rabá, xquidxi ca ammonita, ne biʼniʼ ganarbe parte de guidxi ra nuu palaciu stiʼ rey que. 27 Ngue runi biseendaʼ Joab caadxi hombre chitidxi David: «Maʼ bicaaluaʼ Rabá ne maʼ bineʼ ganar guidxi ra nuu nisa* que. 28 Yanna, bichiña xcaadxi soldadu ca ne bicaalú guidxi ca ne biʼniʼ ganar ni, ti cadi naa guneʼ ganar guidxi riʼ ne gusisácabe naa».*
29 Ngue runi bichiña David guiráʼ ca soldadu que ne zebe Rabá, bicaalube guidxi que ne biʼniʼ ganarbe ni. 30 Ne gúxhabe corona nuu ique Malcam,* nanaa corona riʼ ti talentu* de oro maca né ca guié sicarú nápani, ne guluucabe ni ique David. Laaca zinebe stale cosa risaca stiʼ guidxi que. 31 Laaca guleebe ca binni que de ndaaniʼ guidxi que ne bicaabe laacaʼ ugacaʼ guié, iquiiñecaʼ herramienta de guiibaʼ ni rugá ne iquiiñecaʼ jacha de guiibaʼ, ne gúnicaʼ ladríu. Zacá bíʼnibe guiráʼ guidxi stiʼ ca ammonita. Últimu la? biguetaʼ David ne guiráʼ ca soldadu stiʼ Jerusalén.
13 Napa Absalón, xiiñiʼ David, ti bizaʼnaʼ guizáʼ sicarú láʼ Tamar. Peru nabé guyuulaʼdxiʼ Amnón, sti xiiñiʼ David, baʼdudxaapaʼ riʼ. 2 Cumu binnidxaapaʼ Tamar la? qué zanda diʼ guni Amnón laabe xiixa casi zeʼ. Ngue runi nabé guyuu xizaa dede gucahuará. 3 Peru napa Amnón ti xhamigu láʼ Jehonadab, xiiñiʼ Simeá, biʼchiʼ David. Ne naca Jehonadab ti hombre nabé nexhená. 4 Ngue runi gunabadiidxaʼ Jehonadab laabe: «¿Xiñee guiráʼ siadóʼ maʼ nuuluʼ triste pa xiiñiʼ ti rey lii pue? Xiñee qué gábiluʼ naa xi cayácaluʼ». Para bicabi Amnón laabe: «Purtiʼ nabé riuuladxeʼ Tamar, bizaʼnaʼ Absalón bicheʼ». 5 Para ná Jehonadab rabi laabe: «Guʼtaʼ lu cama stiluʼ ne biʼniʼ casi ora huaraluʼ. Ora gueeda guuya bixhózeluʼ lii, gudxi laabe: “Biʼniʼ favor biseendaʼ bizanaʼ Tamar guedané ni gahuaʼ. Pa gúnibe ti guendaró ni ro ca binni huará* nezaluáʼ ne gudiibe ni naa la? zahuaʼ ni”».
6 Para guʼtaʼ Amnón lu cama stiʼ ne biʼniʼ casi ora huará, ne beeda guuya rey que laabe. Óraque ná Amnón rabi rey que: «Biʼniʼ favor biseendaʼ bizanaʼ Tamar ra nuaaʼ. Ne gúnibe chupa pan ni napa forma corazón nezaluáʼ ne gudiibe cani naa para gahuaʼ». 7 Para biseendaʼ David tu chiyubi Tamar ra yoo que para gabi laabe: «Biʼniʼ favor guyé ra lidxi bizáʼnaluʼ Amnón ne biʼniʼ xiixa* para gobe». 8 Ngue runi biree Tamar zeʼ ra lidxi Amnón bizaʼnaʼ ne guyuu ra néxhebe. Óraque biguuchanabe cuba pan que nezalú, bíʼnibe caadxi pan ne bigaaguibe cani. 9 Para gucuaabe cacerola que ne gudíxhebe ca pan que nezalú Amnón, peru qué niná ño ne guníʼ: «¡Guiratu, laguiree!». Ne biree guirácabe de raqué.
10 Óraque ná Amnón rabi Tamar: «Dané guendaró* ca ra cuartu stinneʼ, para gudiiluʼ ni gahuaʼ». Para gucuaa Tamar ca pan ni napa forma corazón ni biʼniʼ que ne ziné cani ra xcuartu Amnón, bizaʼnaʼ. 11 Ora ziguchíñabe ca pan que ra nuu Amnón para go, biruuxhaʼ laabe ne ná: «Gudáʼ, bizanaʼ, gutané naa». 12 Para rábibe laa: «¡Coʼ, bizanaʼ! Cadi gusituiluʼ luaʼ. Qué raca ndiʼ ndaaniʼ guidxi Israel. Cadi gúniluʼ guendaquéiquiiñeʼ ca. 13 Biaʼ dxi guibaneʼ zatuí luaʼ ne zuuyacabe lii casi ti hombre qué iquiiñeʼ ndaaniʼ guidxi Israel. Canabaʼ lii, por favor, guiníʼneluʼ rey ca, purtiʼ nannaʼ zanabe gudiibe naa lii». 14 Peru qué ninabe nucaadiágabe Tamar. Ne cumu jma nadípabe que laa la? guláxoobe laa ne bisituibe lú. 15 Málasi bizulú Amnón guca nanalaʼdxiʼ laabe, ne jma nadipaʼ modo guca nanalaʼdxiʼ laabe que biaʼ gunnaxhii laabe. Ngue runi gudxi Amnón laabe: «¡Biasa, biree de luaʼ!». 16 Óraque ná Tamar rabi laabe: «¡Coʼ, bizanaʼ, cadi guiládxiluʼ naa de raríʼ! ¡Jma feu nga que ni bíʼniluʼ naa!». Peru qué niná nucaadiaga laabe.
17 Para bicaaridxi Amnón mozo stiʼ ne rábibe laa: «Biʼniʼ laʼ favor gulee binni riʼ de luaʼ ne guluu cerrojo puertaʼ ca». 18 (Nacu baʼdudxaapaʼ riʼ ti lari especial* ni racu ca xiiñiʼ rey ni naca binnidxaapaʼ). Óraque gulee mozo que laabe fuera ne guluu cerrojo puertaʼ que. 19 De raqué bichá Tamar dé lu dé ique ne gucheza lari nacu que, ne laga zizabe naazebe íquebe ne zigucaabe ridxi.
20 Ora biʼyaʼ bizáʼnabe Absalón laabe, gunabadiidxaʼ laabe: «¿Ñee bizáʼnaluʼ Amnón biʼniʼ ndiʼ lii la? Bigani, bizanaʼ, ne cadi guiniʼluʼ gastiʼ. Bizáʼnaluʼ laabe. Cadi chuʼluʼ xizaa pur ni bizaaca riʼ». Despué de ngue, yebíʼ Tamar ra lidxi Absalón, bizanaʼ, ne maʼ qué ñuube lade binni. 21 Ora gunna rey David ni bizaaca que, guizáʼ bidxiichi. Peru qué ninabe ñuninabe ladxidóʼ xiiñibe Amnón purtiʼ laa nga baʼduʼ primé stibe ne guizáʼ nadxiibe laa. 22 Ne qué lica ñabi Absalón gastiʼ Amnón purtiʼ nanaláʼdxibe laa pur bisituí lú bizáʼnabe Tamar.
23 Biaʼsi peʼ ra bizaa chupa iza, dxi nuu ca hombre ni rugá guichaladi ca dendxuʼ stiʼ Absalón ti lugar ni láʼ Baal-Hazor, gaxha de Efraín, biʼniʼ invitar Absalón guiráʼ ca xiiñiʼ rey que ti guendaró. 24 Para biree Absalón zeʼ ziguuya rey que ne gúdxibe laa: «Cugayaʼ guichaladi ca dendxuʼ stinneʼ. Nga runi canabaʼ lii, rey, gueedaluʼ ra nuaaʼ ne guedaneluʼ ca mozo stiluʼ». 25 Para bicabi rey que laabe: «Coʼ, xiiñeʼ, pa chuudu guiradu la? zudiʼdu lii stale dxiiñaʼ». Neca gucuaruʼ Absalón tema lu rey que para ñe, peru qué niná ñe, ne guluu ndaayaʼ laabe. 26 Óraque ná Absalón rabi laabe: «Pa qué naluʼ gueeduʼ la? biʼniʼ favor biseendaʼ Amnón, bicheʼ». Para gunabadiidxaʼ rey que laabe: «¿Xiñee laabe yaʼ?». 27 Peru cumu cá Absalón tema cheʼ Amnón la? biseendaʼ rey que laabe ne guiráʼ ca xiiñiʼ.
28 Para gudxi Absalón ca mozo stiʼ: «Lachuu listu. Ora gúʼyatu maʼ cuxidxi Amnón tantu maʼ güeʼ vinu, zabeʼ laatu: “¡Laché luguiáʼ Amnón!”. Ne óraca naquiiñeʼ guutitu laabe. Cadi guidxíbitu. Naa nga cayuneʼ mandar laatu. Lagusihuinni nácatu nadxibalú ne nadipaʼ». 29 Ne biʼniʼ ca mozo stiʼ Absalón guiráʼ ni biʼniʼ mandarbe laacaʼ gúnicaʼ Amnón. Oraqueca biasa xcaadxi xiiñiʼ rey que, gudxíʼbacaʼ mulaʼ sticaʼ ne bixoñelucaʼ. 30 Laga zécabe neza, guyuu tu gudxi David: «Biiti Absalón guiráʼ ca xiiñiʼ rey; nin tobi qué nilá». 31 Ora binadiaga rey que ndiʼ, biasa, gucheza xhaba ne guʼtaʼ layú, laaca gucheza ca mozo stibe xhábacaʼ ne bizuhuaacaʼ ra néxhebe que.
32 Para guníʼ Jehonadab, xiiñiʼ Simeá, biʼchiʼ David: «Cadi guni cré señor stinneʼ guti guiráʼ xiiñiʼ rey, purtiʼ Amnón si nga gutiʼ. Absalón nga biʼniʼ mandar guuticabe laabe purtiʼ maca cá íquebe gúnibe ni dede dxi bisituí Amnón lú bizáʼnabe Tamar. 33 Cadi gulabi rey stinneʼ ni gúdxicabe laa purtiʼ cadi guiráʼ diʼ xiiñiʼ rey guti, Amnón si nga gutiʼ».
34 Laga cazaaca ndiʼ, bixoñelú Absalón. Despué, biiyaʼ centinela* que zeeda stale binni ndaaniʼ neza ni cá neza deche, cueʼ dani que. 35 Para ná Jehonadab rabi rey que: «¡Biiyuʼ la?! Maʼ biguetaʼ ca xiiñiluʼ. Dxandíʼ ni gudxeʼ lii, rey stinneʼ». 36 Casi biluxe guniʼbe guyuu ca xiiñiʼ rey que cayuunacaʼ ne qué ganda igánicaʼ. Cumu laaca naná nuu rey que ne guiráʼ ca mozo stiʼ la? laaca bizulú biinacaʼ. 37 Peru Absalón la? bixoñelú ra nuu Talmái, xiiñiʼ Amihud, rey stiʼ Guesur. Ne stale dxi biinaʼ David pur guti xiiñiʼ. 38 Yendá si Absalón Guesur, biaanabe ne gulézabe raqué chonna iza.
39 Despué de gudiʼdiʼ yuubaʼ stiʼ* rey David pur guti Amnón, yanna maʼ racalaʼdxiʼ cheʼ chiguuyaʼ Absalón.
14 Despué gunna Joab, xiiñiʼ Zeruyá, cabanaʼ rey que Absalón. 2 Para biseendaʼ Joab tu chiyubi ti gunaa nexhená ndaaniʼ guidxi Tecoa ne gúdxibe gunaa que: «Racalaʼdxeʼ gúniluʼ casi ora guti ti xfamílialuʼ, gucu lari de lutu ne cadi xhúbiluʼ aceite ládiluʼ ne biʼniʼ casi runi ti gunaa ni maʼ napa dxi de cayuunaʼ pur guti tuuxa. 3 Despué guyé ra nuu rey ca ne gudxi laabe ni chitidxeʼ lii riʼ». Para gudxi Joab laabe xi guiniʼbe.
4 Óraque biree gunaa que zeʼ ra nuu rey que, ora yendabe bizuxíbibe dede gudixhe íquebe layú ne gúdxibe laa: «¡Rey stinneʼ, gucané naa!». 5 Para ná rey que rabi laabe: «¿Xi cayácaluʼ?». Para rábibe laa: «Biaanaʼ viuda, maʼ guti xheelaʼ. 6 Gupaʼ chupa xiiñeʼ, señor stinneʼ. Peru ti dxi laga nuucabe lu layú gudíndecabe ne cumu guirutiʼ tu guchiá laacabe la? biiti tobi que biʼchiʼ. 7 Yanna, guidubi familia stidu cucaalú naa ne caniʼcaʼ: “¡Dané laadu xiiñiluʼ, ni biiti biʼchiʼ ca para guutidu laa ne zacá guquíxedu laabe ni bíʼnibe bíʼchibe, purtiʼ biitibe laa! Zaa neca guirutiʼ guiaanané herencia stiluʼ”. Pa gúnicabe ni, zusuíʼcabe xcaadxi guí ni napaʼ,* zusiaandacabe lá xheelaʼ ne maʼ qué ziaanaruʼ nin ti xiiñibe lu guidxilayú riʼ».
8 Para ná rey que rabi gunaa que: «Guyé ra lídxiluʼ maʼ naa xcuentaʼ gaca chaahuiʼ guendanagana stiluʼ». 9 Óraque ná gunaa tecoíta que rabi rey que: «Rey stinneʼ, intiica guizaaca, luguiaʼyaʼ nga guiaba donda ca ne luguiáʼ familia stiʼ bixhozeʼ. Peru cadi guiaba donda ca luguialuʼ ne luguiáʼ reinu stiluʼ». 10 Para ná rey que rabi laabe: «Pa chuʼ tu gabi lii xiixa la? dané laa ra nuaaʼ ne maʼ qué ziuuruʼ dxi guchiichi lii». 11 Óraque ná gunaa que: «Canabaʼ lii rey, bicaa ridxi* Jehová, Dios stiluʼ, ti cadi guninaruʼ binni ni racalaʼdxiʼ guni justicia* ca familia stinneʼ ne guuti xiiñeʼ». Para ná rey que rabi laabe: «Casi peʼ nuu Jehová, guirutiʼ qué zagaʼnaʼ nin ti guicha ique xiiñiluʼ».* 12 Óraque ná gunaa que rabi laabe: «Rey stinneʼ, ¿ñee zanda gabeʼ lii sti cosa la?». Para ná rey que rabi laabe: «Zanda, guníʼ».
13 Óraque ná gunaa que: «¿Xiñee ga nuuluʼ guninaluʼ xquidxi Dios yaʼ? Purtiʼ qué naluʼ guibiguetaʼ xiiñiluʼ, ¿ñee rábiluʼ jneza nga ni cayúniluʼ la? 14 Seguru zátidu ne zácadu casi nisa ni bixii layú ni qué zanda gutópacabe sti biaje. Peru qué zuuti diʼ Dios nin ti binni, ne laabe nánnabe xi pur cadi naquiiñeʼ chuʼ ni bixoñelú ca zitu de laabe siempre. 15 Guyuu tu bichibi naa nga runi bedatidxeʼ ni lii, rey stinneʼ. Ngue runi gunieeʼ: “Lagudii lugar naa guinieniáʼ rey ca. Zándaca gucaadiágabe naa ne gúnibe ni canabaʼ laabe. 16 Zándaca gucaadiaga rey ca naa ne gulá naa de lu náʼ hombre ni racalaʼdxiʼ gaxhaʼ naa ne tobi lucha xiiñeʼ herencia ni bidii Dios laadu”. 17 De raqué gunieeʼ: “Racalaʼdxeʼ gabi rey ca naa xiixa ni quixhedxí ladxiduáʼ”, purtiʼ nanna rey stinneʼ xii nga ni jneza ne ni cadi jneza casi runi ti ángel stiʼ Dios ni dxandíʼ. Jehová, Dios stiluʼ, chuʼ gaxha de lii».
18 Óraque ná rey que rabi gunaa que: «Chinabadiidxaʼ lii ti cosa ne racalaʼdxeʼ gábiluʼ naa ni dxandíʼ». Para rábibe rey que: «Guníʼ, señor stinneʼ». 19 Óraque gunabadiidxaʼ rey que laabe: «¿Ñee Joab gudxi lii gúniluʼ ndiʼ la?». Para ná gunaa que rabi laabe: «Dxandíʼ peʼ cayuneʼ jurar lii, rey stinneʼ, zacá nga laani, Joab mozo stiluʼ nga gudxi naa xi naquiiñeʼ guneʼ ne xi guinieeʼ. 20 Biʼniʼ Joab ndiʼ para gúʼyaluʼ ca cosa ca de sti modo, peru cumu nuu xpiaaniʼ señor stinneʼ casi ti ángel stiʼ Dios ni dxandíʼ la? nga runi nánnaluʼ xi guiráʼ cazaaca ndaaniʼ guidxi riʼ».
21 Para gudxi rey que Joab: «Zuneʼ ni naluʼ. Guyé yecaa Absalón». 22 Oraqueca bizuxibi Joab dede gudixhe ique layú ne bisisácabe rey que, ne nabe rábibe laa: «Rey stinneʼ, yanna huaxa maʼ nannaʼ biaʼsi cayuuyaluʼ ni cayuneʼ, purtiʼ cayúniluʼ ni canabaʼ mozo stiluʼ lii». 23 Para biasa Joab, zeʼ Guesur ne bedanebe Absalón Jerusalén. 24 Peru guníʼ rey que: «Zanda guibiguétabe ra lídxibe, peru qué zanda guedaguuyabe naa». Para biguetaʼ Absalón ra lidxi ne qué niguuyabe rey que.
25 Ndaaniʼ guidubi naca guidxi Israel, Absalón si nga ni jma rusisácacabe purtiʼ galán laa. Dede ique de ñeebe gastiʼ ra quiñeyúcabe laabe. 26 Napa xidé ugabe guicha íquebe cada guiluxe iza purtiʼ nabé nanaa rácani. Ora rugabe ni, rinaani chupa gayuaa siclo,* según ti medida ni riquiiñecabe para cuʼbiaʼnécabe ndaaniʼ palaciu stiʼ rey que. 27 Gupa Absalón chonna xiiñiʼ hombre ne ti xiiñidxaapaʼ láʼ Tamar, ti baʼdudxaapaʼ nabé sicarú.
28 Biaʼsi chupa iza biaana Absalón Jerusalén, ne biaʼ tiempu ca qué niguuyabe rey que. 29 De raqué bisendacaa Absalón Joab para guseendabe laa ra nuu rey que, peru qué niná Joab ñe ra nuube. Bisendacaabe laa sti biaje, peru laaca qué niná ñe. 30 Para gúdxibe ca mozo stibe: «Cueʼ layú stinneʼ nuu layú stiʼ Joab, ne nápabe caadxi cebada luni. Laché ne lagucaaguí ni». Ngue runi guyé ca mozo stiʼ Absalón yegucaaguicaʼ layú que. 31 Ora gunna Joab ni bizaaca que, guyé ra lidxi Absalón ne gudxi laabe: «¿Xiñee guyé ca mozo stiluʼ yegucaaguicaʼ layú stinneʼ pue?». 32 Para bicabi Absalón Joab: «Biaa, biseendaʼ tu chitidxi lii: “Gudáʼ para guseendaʼ lii cheluʼ ra nuu rey ne chinabadiidxaluʼ laa: «¿Xi para bisendacaaluʼ naa de Guesur? Jma galán ñaanaʼ raqué. Canabaʼ lii gudiiluʼ lugar naa chiguuyaʼ lii, rey, ne pa naa nga napaʼ donda la? biiti naa»”».
33 Ngue runi guyé Joab ra nuu rey que ne gúdxibe laa guiráʼ ni gudxi Absalón laabe. Para bisendacaa rey que Absalón ne ora bedandá, bizuxibi dede gudixhe ique layú. Ne bidii rey que bixiduʼ Absalón.
15 Despué de ngue, biyubi Absalón ti carruaje, caballu ne 50 hombre para sanírucaʼ ne guxooñecaʼ delante de laabe. 2 Ne siadoʼroʼ riasa Absalón maʼ ziguzuhuaa guriá neza ni zeʼ ra puertaʼ guidxi que. Ne ora gúʼyabe tuuxa hombre maʼ zeʼ ra nuu rey que para guinabaʼ gaca justicia la? rucaarídxibe laa ne rinabadiidxabe laa: «¿Padé lii?». Ne hombre que ricabi: «De tobi de ca tribu stiʼ guidxi Israel naa, señor stinneʼ». 3 Óraque rabi Absalón laabe: «Biaa, nápaluʼ razón ne biaʼsi ni canábaluʼ ca. Peru nagasi qué gapa diʼ rey ca nin ti binni guni tender lii». 4 Ne laaca riníʼ Absalón: «Pa ñaca ñúnicabe naa juez stiʼ guidxi riʼ, guiráʼ tu ñapa ti guendanagana o racalaʼdxiʼ gaca justicia la? ñanda ñeeda ra nuaaʼ para ñacaniáʼ laa».
5 Ora maʼ zidxiña tuuxa hombre para guzuxibi nezalú Absalón la? rusigaanabe, rindísabe laa ne rudiibe ti bixiduʼ laa. 6 Zaqué runi Absalón guiráʼ israelita ni zeʼ ra nuu rey que para chiyubi gaca justicia. Zaqué nga ziyuni ganar Absalón ladxidóʼ ca hombre de guidxi Israel.
7 Gudiʼdiʼ si tapa* iza, gudxi Absalón rey que: «Canabaʼ lii gudiiluʼ lugar chaaʼ Hebrón chiguneʼ cumplir promesa ni bineʼ Jehová. 8 Purtiʼ dxi gulezaʼ Guesur, ndaaniʼ guidxi Siria, bineʼ promesa risaca riʼ: “Pa gudxiguetaʼ Jehová naa Jerusalén, zudieeʼ ti ofrenda* Jehová”». 9 Ngue runi gudxi rey que laabe: «Guyé, cadi guizaaláʼdxiluʼ». De raqué bireebe zebe Hebrón.
10 Ngue runi nagaʼchiʼ biseendaʼ Absalón caadxi hombre ra nuu guiráʼ ca tribu stiʼ guidxi Israel ne gúdxibe laacaʼ: «Ora gunadiágatu xhidxi cachu, laguiníʼ ndiʼ: “¡Maʼ naca Absalón rey ndaaniʼ guidxi Hebrón!”». 11 Ne yenanda chupa gayuaa hombre Absalón. Guca invitárcabe ne guyécabe peru qué gánnacabe xi guiráʼ ngue cazaaca. 12 Ne ora cudii Absalón sacrificiu bisendacaabe Ahitofel guilonita que, hombre riʼ nga rudii conseju David ne ca dxi que nuube Guiló, xquídxibe. Zeʼ dxi zidale ca xpinni Absalón ne ziyácabe jma nadipaʼ para gucaalube rey que.
13 Gudiʼdiʼ si ti tiempu beeda tuuxa beedatidxi David: «Maʼ bieeguʼ ca hombre de Israel Absalón». 14 Oraqueca gudxi David guiráʼ ca mozo stiʼ ni nuuné laa Jerusalén: «¡Chuu, guireʼnu de raríʼ pacaa nin tobi de laanu que zalá de lu náʼ Absalón! ¡Lagaca purá ante ugaandabe laanu ne guutibe laanu ne guidubi guidxi riʼ né espada!». 15 Para ná ca mozo stiʼ rey que rábicaʼ laabe: «Nuu ca mozo stiʼ rey dispuestu gúnicaʼ guiráʼ ni naluʼ, señor». 16 Óraque biree rey que zeʼ ne guiráʼ ca ni nuu ra lidxi, peru bisaana rey que chii xheelaʼ para gápacaʼ ra yoo* que. 17 Para biree rey que ne zinanda guiráʼ ca binni que laa ne gulezadxícabe Bet-Merhac.
18 Guiráʼ ca mozo ni ziné laabe ne guiráʼ ca keretita, ca peletita ne ca guitita —biaʼsi xhoopaʼ gayuaa hombre ni nanda laabe dede Gad— cada tobi zidiʼdiʼ nezalú rey que. 19 Óraque ná rey que rabi Ittái, ti hombre de Gat: «¿Xiñee zeedaluʼ pue? Biguetaʼ ne biaanané rey cubi ca purtiʼ cadi de raríʼ lii ne qué zanda guibiguétaluʼ xquídxiluʼ. 20 Deruʼ neegueʼ beedandaluʼ, ¿ximodo gucaaʼ lii chinándaluʼ laadu cheríʼ chericaʼ ne cheluʼ guiráʼ ra ziaaʼ yaʼ? ¡Guyé biguetané ca bíʼchiluʼ ne Jehová gapaʼ lii* ne cadi gusaana lii!». 21 Peru ná Ittái rabi rey que: «Nezalú Jehová ne nezalú rey stinneʼ cayabeʼ lii, ratiica cheluʼ, rey stinneʼ, naa ziaaʼ zinandaʼ lii, zaa neca guuticabe naa». 22 Óraque ná David rabi Ittái: «Bueno, gudiʼdiʼ pue». Para gudiʼdiʼ Ittái hombre de Gat que ne guiráʼ ca xpinni ne ca xiiñiʼ.
23 Cayuunaʼ ca binni ni nabeza neza raqué ne cuguaʼcaʼ ridxi laga cadiʼdiʼ guiráʼ binni que. Zuhuaa rey que cueʼ valle* stiʼ Cedrón laga cadiʼdiʼ ca xpinni ndaaniʼ valle que ne zecaʼ lu neza ni zeʼ lu desiertu. 24 Laaca zeʼ Sadoc ládecabe ne zinanda ca levita laabe, nuacaʼ arca stiʼ acuerdu* stiʼ Dios ni dxandíʼ. Biaanadxícabe ne bizuhuaacabe Arca stiʼ Dios ni dxandíʼ layú que. Ne bedandá Abiatar ora peʼ caluxe cadiʼdiʼ ca binni ni biree de ndaaniʼ guidxi Jerusalén ndaaniʼ valle que. 25 Peru ná rey que rabi Sadoc: «Biguetané Arca stiʼ Dios ni dxandíʼ ndaaniʼ guidxi ca. Pa cayuulaʼdxiʼ Jehová ni cayuneʼ la? zudxiguétabe naa para guuyaʼ arca stibe ne ra riaapani. 26 Peru pa nabe: “Cadi cayuuladxeʼ ni cayúniluʼ”, óraque zanda gúnibe naa ni gacaláʼdxibe». 27 Para ná rey que rabi sacerdote Sadoc: «¿Cadi ti hombre ni riene visión stiʼ Dios* lii la? Laguibiguetaʼ ndaaniʼ guidxi ca ne cadi chuʼtu xizaa, lachiné guiropaʼ xiiñitu: xiiñiluʼ Ahimáaz ne Jonatán xiiñiʼ Abiatar. 28 Ne naa zabezaʼ ra nuu ca lugar* ra randa ridiʼdiʼ binni ndaaniʼ guiiguʼ Jordán dede ora gábitu naa xi cazaaca». 29 Ngue runi biguetané Sadoc ne Abiatar Arca stiʼ Dios ni dxandíʼ Jerusalén ne biaanacabe raqué.
30 Ziyuunaʼ David laga ziguiʼbaʼ lu dani Olivo; xieeñeebeʼ ne nuchiibe íquebe. Ne guiráʼ binni nanda laabe laaca nuchiicaʼ íquecaʼ ne cayuunacaʼ. 31 Para gúdxicabe David: «Ahitofel nga tobi de ca ni bieeguʼ Absalón». Ora binadiaga David ni, guníʼ: «¡Jehová, Dios stinneʼ, canabaʼ lii gaca ca conseju stiʼ Ahitofel casi ca conseju stiʼ ti binnihuati!».
32 Ora yendá David ique dani que, ra rié binni riguni adorar* Dios, raqué nuu Husái, arkita que, cabeza laabe, maʼ gucheza xhaba ne maʼ bichá yu ique. 33 Peru ná David rabi laabe: «Ti carga si zácaluʼ pa gueedanándaluʼ naa. 34 Peru jma galán pa gacaneluʼ naa cadi gaca guiráʼ ni naguixhe ique Ahitofel ne cheluʼ ndaaniʼ guidxi ca ne gábiluʼ Absalón: “Yanna maʼ xpínniluʼ naa, rey stinneʼ. Neca dxiqué gucaʼ mozo stiʼ bixhózeluʼ, peru yanna maʼ nacaʼ mozo stiluʼ”. 35 Ra cheluʼ ca, nuu sacerdote Sadoc ne Abiatar. Nga runi, guiráʼ ni gunadiágaluʼ ra lidxi rey, naquiiñeʼ gábiluʼ ni sacerdote Sadoc ne Abiatar. 36 Ne cumu racá nuu guiropaʼ xiiñicabe —Ahimáaz xiiñiʼ Sadoc ne Jonatán xiiñiʼ Abiatar— la? lagabi laacabe ni gunadiágatu para gábicabe ni naa». 37 Ngue runi guyuu Husái, xhamigu David,* ndaaniʼ guidxi que ora ziyuu Absalón ndaaniʼ guidxi Jerusalén.
16 Ora zedayete David de ique dani que, yendabe ti lugar ra cabeza Zibá laabe, mozo stiʼ Mefibóset, ziné chupa burru ni nuáʼ chupa gayuaa pan, ti gayuaa torta de pasa, ti gayuaa torta de cuananaxhi ni rudii tiempu nandáʼ* ne ti jarra naroʼbaʼ de vinu. 2 Para gunabadiidxaʼ rey que Zibá: «¿Xiñee beedaneluʼ guiráʼ cosa riʼ pue?». Óraque bicabi Zibá laabe: «Ca burru riʼ la? para quibaʼ ca familia stiʼ rey laacame, ca pan ne ca cuananaxhi riʼ la? niaʼ cani para go ca xpinni rey ne vinu riʼ la? para ca ni guidxaga lu desiertu». 3 Óraque gunabadiidxaʼ rey que laabe: «¿Paraa nuu xnietu* xpixuaanaluʼ yaʼ?». Para bicabi Zibá rey que: «Biaanabe Jerusalén, purtiʼ nabe: “Yanna huaxa zudxiguetaʼ ca binni de Israel naa reinu stiʼ bixhozebiidaʼ”».* 4 Óraque ná rey que rabi Zibá: «Bueno, yanna guiráʼ ni napa Mefibóset la? maʼ stiluʼ cani». Para ná Zibá rabi laabe: «Cuzuxibeʼ nezaluluʼ, rey stinneʼ. Ne ribezaʼ chuuláʼdxiluʼ ni cayuneʼ».
5 Ora biree rey David zeʼ Bahurim, biree ti hombre de familia stiʼ Saúl ni láʼ Simeí, xiiñiʼ Guerá, lube, ne laga zidxiña ra nuu rey que, canabaʼ guiaba maldición luguiabe. 6 Ne bizulú cuchá guié David ne ca xpinni, ne guiráʼ ca binni nuu raqué, dede né ca soldadu nadipaʼ stiʼ rey David ni zuhuaa ladu derechu ne ladu bigaʼ* de laa. 7 Ne cayabi Simeí laabe ca diidxaʼ feu riʼ: «¡Biiyaʼ pa neza guyé! ¡Qué iquiiñeluʼ. Maʼ biraruʼ tu maʼ biitiluʼ!* 8 Cuquixe Jehová lii pur guiráʼ rini ni bixhiiluʼ ra lidxi Saúl,* ni gúxhaluʼ reinu stiʼ. Nga runi maʼ bidii Jehová reinu ca xiiñiluʼ Absalón. ¡Yanna caguíxeluʼ guiráʼ ni bíʼniluʼ purtiʼ guizáʼ maʼ biitiluʼ binni!».*
9 Óraque ná Abisái xiiñiʼ Zeruyá rabi rey que: «¿Xiñee cayuni maldecir biʼcuʼ yuudxuʼ ca rey stinneʼ pue? Bidii lugar naa chaaʼ chigaxhaʼ yánnibe». 10 Para bicabi rey que laabe: «¿Xi xcuéntatu pue, xiiñiʼ Zeruyá caʼ? Lagudii lugar zaa caniʼbe purtiʼ Jehová nga gudxi laabe: “Gunabaʼ guiaba maldición luguiáʼ David”. Nga runi guirutiʼ zanda gabi laabe xiñee cayúnibe ni». 11 Óraque gudxi David Abisái ne guiráʼ ca xpinni: «Pa xiiñeʼ piaʼ canayubi guuti naa, ¡laxa peʼ ti benjaminita! Lagudii lugar laabe zaa guinábabe guiaba maldición luguiaʼyaʼ, purtiʼ Jehová nga gudxi laabe gúnibe ni. 12 Tila peʼ guʼyaʼ Jehová guiráʼ yuubaʼ stinneʼ ne gudii Jehová naa ndaayaʼ lugar de ca maldición ni canábacabe guiaba luguiaʼyaʼ». 13 Ne maʼ qué nuzuhuaadxí David ne ca xpinni neza zecaʼ, peru gaxha de laacabe zeʼ Simeí, zeʼ guriá ti dani, canabaʼ guiaba maldición ique David ne cuchá guié laabe ne stale yu.
14 De raqué yendá rey que ne guiráʼ ca binni ziné laa lugar ra zecaʼ. Guizáʼ maʼ bidxágacabe, ngue runi biziiláʼdxicabe.
15 Laga cazaaca ndiʼ, yendá Absalón Jerusalén ne guiráʼ ca hombre de Israel. Ne laaca nanda Ahitofel laabe. 16 Ora yendá Husái, arkita xhamigu David que,* ra nuu Absalón, gudxi laabe: «¡Viva rey! ¡Viva rey!». 17 Óraque gunabadiidxaʼ Absalón Husái: «¿Zacá nga rusihuínniluʼ nadxiiluʼ xhamíguluʼ la? ¿Xiñee qué ninándaluʼ xhamíguluʼ pue?». 18 Para ná Husái rabi Absalón: «Qué ziaaʼ diaʼ. Naa zuneʼ apoyar binni ni maʼ gulí Jehová, ni maʼ gulí ca hombre riʼ ne ni maʼ gulí guidubi naca guidxi Israel. Ne ra nuube nga guiaanaʼ. 19 Ne sti biaje ca cayabeʼ lii tuu nga ni chiguneʼ ni ná. ¿Ñee cadi jma jneza gacaʼ mozo stiʼ xiiñiʼ xhamiguaʼ la? Cásica gucaʼ mozo stiʼ bixhózeluʼ, zacaʼ mozo stiluʼ».
20 Para ná Absalón rabi Ahitofel: «Gudxi naa xi gúninu». 21 Óraque ná Ahitofel rabi Absalón: «Guyuuné ca xheelaʼ bixhózeluʼ, ca ni bisaanabe para gapaʼ ra lídxibe.* Zacá zanna guidubi naca guidxi Israel maʼ nanalaʼdxiʼ* bixhózeluʼ lii ne jmaruʼ si zuni apoyárcabe lii». 22 Ngue runi bizuhuaacabe ti yoo de lari ique yoo que para Absalón ne raqué gutanebe ca xheelaʼ bixhózebe, nezalú guidubi naca guidxi Israel.
23 Ca dxi que biiyacabe ca conseju stiʼ Ahitofel casi ñaca stiidxaʼ Dios ni dxandíʼ cani.* Ne zaqué nga biʼyaʼ David ne Absalón ca conseju stiʼ Ahitofel.
17 Para ná Ahitofel rabi Absalón: «Bidii lugar naa cueʼ doce mil hombre ne sayanandaʼ David gueelaʼ riʼ. 2 Ziguiabaʼ luguiabe ora maʼ bidxágabe ne maʼ qué gápabe stipa ne zuchibeʼ laabe. Guiráʼ ca binni ni nuu gaxha de rey ca zuxoñelucaʼ ne ziaanabe stúbibe, oracaruʼ guuteʼ laabe. 3 Despué zabiguetaniáʼ ca binni ca. Zabiguétacabe pa gatiʼ hombre canayubiluʼ ca. Ne zapa guidubi guidxi riʼ paz». 4 Guyuulaʼdxiʼ Absalón ne guiráʼ ca hombre huaniisi* de Israel ni guníʼ Ahitofel.
5 Despué guníʼ Absalón: «Laguni laʼ favor laguseendacaa Husái, arkita que, ne guidúʼyanu xi gábibe laanu». 6 De raqué guyé Husái ra nuu Absalón, para ná Absalón rabi laabe: «Ndiʼ nga conseju bidii Ahitofel. ¿Zúnidu ni nabe la? o xi rábiluʼ naquiiñeʼ gúnidu?». 7 Para ná Husái rabi Absalón: «Biaje riʼ huaxa, huaxiéʼ galán conseju cudii Ahitofel».
8 Ne ná Husái rabi laabe: «Lii ca nánnaluʼ pabiáʼ nadipaʼ bixhózeluʼ ne ca xpinni. Ne maʼ cadxiichicabe casi ridxiichi ti oso* ni biniti ca xiiñiʼ ndaaniʼ guiʼxhiʼ. Ne cumu naca bixhózeluʼ ti soldadu ni nanna tinde la? qué ziaanabe lade binni huaxhinni. 9 Nuaaʼ seguru nucachilube ndaaniʼ ti cueva nagasi o stiʼ lugar. Ne pa gucaalube primé la? guiráʼ ca ni ganna ni zaniʼcaʼ: “¡Maʼ biʼniʼ ganárcabe guiráʼ ca xpinni Absalón!”. 10 Dede hombre ni jma nadxibalú casi ti lión, zadxibi daataʼ. Purtiʼ guiráʼ ca binni de Israel nánnacaʼ pabiáʼ nadipaʼ bixhózeluʼ ne guizáʼ nadxibalú ca xpinni. 11 Ndiʼ nga conseju chigudieeʼ lii: naquiiñeʼ guidxiña guiráʼ ca hombre de Israel, dede ca ni nabeza Dan hasta Beer-Seba, caquiiñeʼ stale hombre, biaʼ yuxi ni ríʼ guriá nisadóʼ, ne lii nga chineluʼ laacabe ora maʼ chitíndetu. 12 Ratiica nuube zucáʼlunu laabe ne ziábanu luguiabe, casi riaba gupa layú. Nin tobi de laacabe qué zalá, nin laabe nin ca xpínnibe. 13 Ne pa chigucaachilube ndaaniʼ xiixa guidxi, guiráʼ ca binni de Israel zinecaʼ doo, ne zaxúbiyunu ca muru stiʼ guidxi ca dede ra nuu guiiguʼ ca, ne qué ziaana nin ti guiéhuiiniʼ ndaaniʼ guidxi ca».
14 Óraque ná Absalón ne guiráʼ ca hombre de Israel: «¡Jma galán conseju cudii Husái, arkita ca, que ni cudii Ahitofel!». Ne bizaaca ndiʼ purtiʼ maca gudixhe ique* Jehová guibiá ni naguixhe ique Ahitofel. Ti zacá gusabanáʼ Jehová Absalón.
15 Despué, yetidxi Husái sacerdote Sadoc ne Abiatar: «Ndiʼ nga conseju bidii Ahitofel Absalón ne ca hombre huaniisi de Israel. Peru ndiʼ nga conseju bidieeʼ laacabe. 16 Yanna, lagaca purá, laguseendaʼ tu chitidxi David: “Cadi guiaanaluʼ gueelaʼ riʼ ra nuu ca lugar* ra randa ridiʼdiʼ binni ndaaniʼ guiiguʼ Jordán. Napa xidé tídiluʼ guiiguʼ ca. Pacaa zuuticabe lii, rey, ne guiráʼ binni canazané lii”».
17 Ca dxi que cayaana Jonatán ne Ahimáaz En-Roguel, riaanani gaxha de Jerusalén. Ne para cadi guʼyaʼ binni laacabe chúʼcabe ndaaniʼ guidxi que, maʼ ti gunaa yetidxi laacabe xi caquiiñeʼ guiníʼcabe, para bireecabe zitídxicabe ni rey David. 18 Peru biiyaʼ ti hombrehuiiniʼ laacabe ne yetidxi ni Absalón. Ora bidiicabe cuenta nuu tu biʼyaʼ laacabe, nagueendaca bireecabe zécabe Bahurim, ne yendácabe ra lidxi ti hombre ni napa ti bizé lu patiu stiʼ. Ne bicachilúcabe ndaaniʼ bizé que. 19 Para gucuaa xheelaʼ hombre que bichii ruaa bizé que né ti lari ne bichabe biidxiʼ* ni biruuxe lu lari que. Ngue runi guirutiʼ qué ñuuyaʼ laacabe. 20 Peru yendá ca mozo stiʼ Absalón ra lidxi gunaa que ne gunabadiidxacabe laa: «¿Paraa nuu Ahimáaz ne Jonatán?». Para ná gunaa que rabi laacabe: «Zécabe neza ra nuu guiiguʼ ca». Para biree ca hombre que ziyúbicaʼ laacabe, peru cumu qué nidxélacaʼ laacabe la? biguétacaʼ Jerusalén.
21 Zeʼ si ca hombre que, bireecabe ndaaniʼ bizé que ne guyécabe yetídxicabe rey David: «Ndiʼ ne ndicaʼ guníʼ Ahitofel para guniná laatu. Nga runi lagaca purá, latiʼdiʼ chericaʼ guiiguʼ ca». 22 Ngue runi nagueendaca gudiʼdiʼ David ne guiráʼ ca xpinni guiiguʼ Jordán. Biaʼsi ora birá gueelaʼ, maʼ guirácabe gudíʼdicabe guiiguʼ que.
23 Ora biʼyaʼ Ahitofel qué ninándacabe conseju bidii, gucuaa burru stiʼ, zeʼ xquidxi, zibíʼ ra lidxi. Ne despué de gúdxibe familia stibe xi naquiiñeʼ gúnicaʼ, guluube doo yánnibe* ne biitibe laabe. Ne bicaachicabe laabe ra gaʼchiʼ ca bixhozebiidabe.*
24 Laga cazaaca ndiʼ, biree David zeʼ Mahanaim, ne Absalón la? gudiʼdiʼ guiiguʼ Jordán ne guiráʼ ca hombre de Israel. 25 Guluu Absalón Amasá lugar stiʼ Joab, ne maʼ laa beeda gaca xaíque stiʼ ejércitu que. Bixhoze Amasá nga Itrá, ti israelita ni gutané Abigaíl xiiñiʼ Nahás, benda Zeruyá, jñaa Joab. 26 De raqué gudixhe Absalón ne guiráʼ ca hombre de Israel campamentu sticaʼ lu layú stiʼ Galaad.
27 Ora yendá David Mahanaim, nagueendaca guyé Sobí, xiiñiʼ Nahás, de Rabá, xquidxi ca ammonita, ne guyé Makir, xiiñiʼ Amiel, de Lo-Debar, ne Barzilái, galaadita de guidxi Roguelim que, 28 yenecaʼ jma cama, traste, guisu de yu, trigu, cebada, harina, biidxiʼ ni maʼ biguii, habas, lenteja, semiá ni biguii, 29 miel, mantequiá, dendxuʼ ne quesu. Guiráʼ ndiʼ yenécabe para go David ne ca xpinni, purtiʼ nácabe: «Guizáʼ candaana ca binni nuu lu desiertu ca, cayáticaʼ nisa ne maʼ bidxágacaʼ».
18 Para bigabaʼ David guiráʼ ca hombre ni canazané laa ne gulibe tu gaca xaíque stiʼ ti mil soldadu ne xaíque stiʼ ti gayuaa soldadu. 2 Biʼniʼ David ca hombre que chonna grupu, ti grupu ca gulibe Joab para gaca xaíque sticaʼ, sti grupu ca bisaanabe laacaʼ lu náʼ Abisái xiiñiʼ Zeruyá —biʼchiʼ Joab— ne sti grupu que bisaanabe laacaʼ lu náʼ Ittái, hombre de Gat que. Para ná rey que rabi laacabe: «Naa laaca zinanda laatu». 3 Peru gúdxicabe laabe: «Coʼ, cadi guedanándaluʼ laadu, purtiʼ jma risácaluʼ que chii mil de laadu, pa guxoñeludu nin tu zanna ne pa gátidu nin tu zudii cuenta. Jma galán guiaanaluʼ ndaaniʼ guidxi ca ne de racá guseendaluʼ ni caquíʼñedu». 4 Para ná rey que rabi laacabe: «Zuneʼ ni natu». Ngue runi biaana rey que ra puertaʼ guidxi que ne biree guiráʼ hombre que zecaʼ pur grupu de ti gayuaa ne de ti mil. 5 De raqué gudxi rey que Joab, Abisái ne Ittái: «Cadi guninatu Absalón. Laguni ni pur naa». Ne guiráʼ ca hombre nuu raqué binadiagacaʼ ora biʼniʼ mandar rey que ca xaíque sticaʼ cadi guninacaʼ Absalón.
6 Para biree ca hombre que de ndaaniʼ guidxi que, zidxagalucaʼ ca hombre de guidxi Israel, ne gudíndecabe ndaaniʼ bosque stiʼ Efraín. 7 Raqué binduuxeʼ ca xpinni David ca hombre de Israel, dxi que guti stale binni: biaʼsi gande mil hombre. 8 Ne gudíndecabe lu guidubi naca layú que. Dxi que jma stale tu gutiʼ ndaaniʼ bosque, que ni biitinécabe espada.
9 Últimu la? bidxagalú Absalón ca xpinni David. Ne dxiʼbaʼ Absalón ti mulaʼ, peru yechuuné mulaʼ que laabe lade caadxi rama stiʼ ti yaga naroʼbaʼ. Ne birenda guicha íquebe lu ca rama stiʼ yaga que. Ne cumu zeʼ mulaʼ que bisaana laabe la? biaanabe nándabe lu yaga que. 10 Peru guyuu tu biʼyaʼ laabe ne yetidxi Joab: «¡Biiyaʼ Absalón raricaʼ nanda lu ti yaga!». 11 Para ná Joab rabi hombre que: «Pue pa biiyuʼ laabe, ¿xiñee qué ñuuticouʼ laabe raqué ya? Qué lica ñaʼyaʼ nudieeʼ lii chii pieza de plata ne ti cinturón». 12 Óraque ná hombre que rabi Joab: «Neca nudiicabe naa ti mil pieza de plata qué ziuu dxi canaʼ xiiñiʼ rey. Purtiʼ binadiágadu gudxi rey ca lii, Abisái ne Ittái: “Laguuyaʼ qué chiguninatu Absalón”. 13 Pa qué nuzuubaʼ diidxaʼ* ne ñuuteʼ laabe la? qué nindaa ñanna rey ca ni ne nannaʼ qué lica ninaluʼ nulaluʼ naa óraque». 14 Biluxe guníʼsibe ná Joab rabi laabe: «¡Póraruʼ canieniáʼ lii yaʼ!». Óraque gucuaabe chonna vara naduxhuʼ punta ne guyebe ra nuu yaga ra nanda Absalón ne interu nabani bitaabibe cani ladxidóʼ. 15 Óraque beeda chii hombre ruaʼ ca guiibaʼ stiʼ Joab, guluucaʼ golpe Absalón dede ra biiticaʼ laabe. 16 Para bixhidxi Joab cachu ne maʼ qué nizanándaruʼ ca xpínnibe ca hombre de Israel; zaqué nga bicueeza Joab laacabe. 17 Ne gucuaacabe cuerpu stiʼ Absalón yesábicabe ni ndaaniʼ ti huecu ngola nuu ndaaniʼ bosque que, ne bichiicabe ni né ti montón guié. De raqué biguetaʼ guiráʼ ca hombre de Israel ra lídxicaʼ.
18 Dxi bibani Absalón, bizuhuaabe ti columna ndaaniʼ valle* stiʼ rey, purtiʼ nabe: «Qué gapaʼ nin ti xiiñeʼ guiaanané laʼyaʼ». Ngue runi gulee labe columna que Absalón ne dede yanna runibiáʼcabe ni casi Monumentu stiʼ Absalón.
19 De raqué guníʼ Ahimáaz, xiiñiʼ Sadoc: «Bidii lugar naa chaaʼ chiguxooñeʼ chitidxeʼ rey ca ni bizaaca, purtiʼ maʼ biʼniʼ Jehová justicia para gulá laabe de ca enemigu stibe». 20 Para ná Joab rabi laabe «Qué zitídxiluʼ guirutiʼ xi bizaaca, sti dxi ndaʼ cheluʼ, yannadxí la? qué zieluʼ, ¿cadi cayuuyaluʼ xiiñiʼ rey ca nga gutiʼ la?». 21 De raqué gudxi Joab ti cusita: «Guyé yetidxi rey ca ni bíʼyaluʼ». Óraque gundeteʼ ique cusita que nezalú Joab ne biree guxooñeʼ. 22 Para ná Ahimáaz, xiiñiʼ Sadoc, rabi Joab sti biaje: «Intiica si guizaaca bidii lugar naa chaaʼ chiugaandaʼ cusita ca». Óraque rabi Joab laabe: «¿Xi para cheluʼ, xiiñeʼ? ¿Xiruʼ ndiʼ chitídxiluʼ rey ca?». 23 Peru gucuárube tema ne nabe: «Intiica si guizaaca, bidii lugar naa chaaʼ». Para ná Joab rabi laabe: «¡Ora pue, guyé!». Óraque biree Ahimáaz ziguxooñeʼ neza ra nuu ca layú stiʼ guiiguʼ Jordán, bigaandabe cusita que ne gudíʼdibe lú.
24 Zuba David galahuiʼ de guiropaʼ puertaʼ stiʼ guidxi que. De raqué gudxiʼbaʼ ti centinela* que ique puertaʼ, ni nuu cueʼ muru stiʼ guidxi que. Ne ora gundisalube, biiyabe ti hombre zeeda guxooñeʼ. 25 Óraque bicaa ridxi centinela que rey que para gábibe laa xi cayuuyabe. Para ná rey que rabi laabe: «Pa zeedabe stúbibe la? zedatídxibe laanu xiixa». Peru laga zidxíñabe, 26 biiyaʼ centinela que zedaguxooñeʼ sti hombre. Para bicaarídxibe ni rapa ra puertaʼ que: «¡Biaa! ¡Zeeda guxooñeʼ sti hombre ne laaca stubi zeeda!». Óraque ná rey que: «Laaca zedatídxibe laanu xiixa». 27 Para ná centinela que: «Ni zeeda primé ca ruluíʼpebe Ahimáaz, xiiñiʼ Sadoc, pur modo ruxooñebe». Óraque ná rey que: «Nachaʼhuiʼ hombre ca. Nebe noticia galán». 28 Ora bedandá Ahimáaz, bicaarídxibe rey que ne nabe: «¡Gastiʼ cayaca!». Óraque bizuxíbibe nezalú rey que dede gudixhe íquebe layú ne nabe: «¡Guisaca Jehová, Dios stiluʼ, purtiʼ maʼ bisaanabe lu náʼ rey stinneʼ guiráʼ hombre ni cucaalú laa!».
29 Peru gunabadiidxaʼ rey que laabe: «¿Nazaaca nuu xiiñeʼ Absalón la?». Para bicabi Ahimáaz laabe: «Biiyaʼ nga cayaca ti bulla ora biseendaʼ Joab naa ne sti hombre zeeda ca, peru qué ñannaʼ diaʼ xi cayaca». 30 Para ná rey que rabi laabe: «Biduubaʼ, bizuhuaa raríʼ». Ngue runi bizuhuaabe cueʼ rey que ne raqué biaanabe.
31 Ora yendá cusita que guníʼ: «Biseendacabe naa gueedatidxeʼ lii xiixa, rey stinneʼ: yannadxí biʼniʼ Jehová justicia para gulá lii de lu náʼ ca ni cucaalú lii». 32 Para ná rey que rabi cusita que: «¿Nazaaca nuu xiiñeʼ Absalón la?». Óraque bicabi cusita que laabe: «¡Guiráʼ ca enemigu stiʼ rey stinneʼ ne guiráʼ ca ni gucaalú lii, guilúxecaʼ casi biluxe Absalón!».
33 Ora binadiaga rey que ndiʼ, guyuu ti yuubaʼ naroʼbaʼ ladxidóʼ ne biree zeʼ ndaaniʼ ti cuartu ni nuu luguiáʼ de puertaʼ que, ne bizulú rey que cayuunaʼ. Laga zizabe, ziniʼbe: «¡Absalón, xiiñeʼ! ¡Xiiñehuiineʼ! ¡Absalón, xiiñeʼ! ¡Naa nga ñateʼ, cadi lii! ¡Absalón, xiiñeʼ! ¡Xiiñehuiineʼ!».
19 Para yetídxicabe Joab: «Cayuunaʼ rey ne guizáʼ nuu triste pur guti Absalón». 2 Ngue runi, lugar de ñecheʼ ca soldadu que pur biʼniʼ ganarcaʼ,* laga guyuucaʼ triste purtiʼ binadiágacaʼ nuu rey que triste pur guti xiiñiʼ. 3 Qué niníʼ ca soldadu que nin ti diidxaʼ ora biguétacaʼ ndaaniʼ guidxi que, biguétacabe casi ribiguetaʼ ca soldadu ni biniti lu ti guendaridinde ne zeedatuí lucaʼ. 4 Bichii rey que lú ne cucaa ridxi: «¡Absalón, xiiñeʼ! ¡Xiiñehuiineʼ, Absalón, xiiñeʼ!».
5 Para guyuu Joab ndaaniʼ yoo ra nuu rey que ne ná rabi laabe: «Bisituiluʼ lú guiráʼ ca mozo stiluʼ yannadxí, ca ni bilá xpídaluʼ, stiʼ ca xiiñiluʼ, ca xiiñidxaapaluʼ, ca xheelaluʼ ne ca concubina* stiluʼ. 6 Nadxiiluʼ ca ni nanalaʼdxiʼ lii ne nanaláʼdxiluʼ ca ni nadxii lii. Maʼ bisihuínniluʼ qué lica rusisácaluʼ ca xaíque ne ca mozo stiluʼ, purtiʼ nannaʼ dxiicheʼ, pa nibani Absalón ne guiradu ñátidu la? ñécheluʼ. 7 Yanna, biasa, guyé yenduu gana ca xpínniluʼ. Pa qué gúniluʼ ni la? cayábecaʼ lii nezalú Jehová, nin ti xpínniluʼ qué ziaana ra nuuluʼ gueelaʼ riʼ. Ne jma feu nga que guiráʼ cosa malu huazaacaluʼ dede dxi nahuiiniluʼ». 8 Ngue runi biasa rey que ne yetí ra puertaʼ guidxi que. Ne gúdxicabe guiráʼ binni guidxi que: «Zuba rey ra puertaʼ guidxi». Óraque guyé guiráʼ binni que ra nuu rey que.
Peru ca hombre de guidxi Israel, maʼ yebiʼcaʼ ra lídxicaʼ. 9 Ndaaniʼ guiráʼ ca tribu stiʼ guidxi Israel, cadinde diidxaʼ ca binni que ne nacaʼ: «Rey ca nga bilá laanu de lu náʼ ca enemigu stinu ne de lu náʼ ca filisteu. Peru yanna, bireebe de ndaaniʼ guidxi riʼ purtiʼ bixoñelube de Absalón. 10 Ne Absalón, hombre ni gulinu para guni mandar laanu, maʼ guti lu guerra. Yanna, ¿xiñee cadi cayúnitu xiixa para guibiguetaʼ rey ca sti biaje pue?».
11 Para biseendaʼ rey David tu chitidxi sacerdote Sadoc ne Abiatar: «Laguiniʼné ca hombre huaniisi* de Judá ne lagabi laacabe: “Dede ra lidxi rey maʼ yendá guiráʼ ni caníʼ ca binni de Israel. ¿Xi cabézatu para gudxiguétatu rey ca ra lidxi pue? 12 Bicheʼ laatu, tobi si rini laanu. Nga runi, ¿xi cabézatu para gudxiguétatu rey ca pue?”. 13 Ne lagabi Amasá: “¿Cadi tobi si rini laanu la? Guni castigar Dios naa pa qué guneʼ lii xaíque stiʼ ejércitu stinneʼ yannadxica lugar stiʼ Joab”».
14 Zaqué bicuudxi rey que ladxidóʼ guiráʼ xixé ca hombre de Judá, para biseendacaʼ tu chitidxi laabe: «Biguetané guiráʼ ca xpínniluʼ».
15 Ora biguetaʼ rey que ne yendá ra nuu guiiguʼ Jordán, beeda ca hombre de Guilgal para guidxagalucaʼ laabe ne tidinecaʼ laabe guiiguʼ Jordán. 16 Nagueendaca bietené Simeí xiiñiʼ Guerá, benjaminita de Bahurim que, ca hombre de Judá para guidxagalucaʼ rey David, 17 zinebe ti mil hombre de Benjamín. Laaca biete Zibá, mozo stiʼ xfamilia Saúl, zinebe 15 xiiñibe ne gande mozo stibe, ne yendabe ra nuu guiiguʼ Jordán ante chindá rey que. 18 Gudíʼdibe* lugar* ra randa ridiʼdiʼ binni ndaaniʼ guiiguʼ que para gacanebe ca xpinni rey tídicaʼ ne para gúnibe guiráʼ ni guinabaʼ rey que laabe. Ora peʼ chitidiʼ rey que guiiguʼ Jordán, biaba Simeí xiiñiʼ Guerá xañeebe. 19 Ne ná rabi rey que: «Rinabaʼ lii, señor stinneʼ, cadi ugaaniluʼ donda iqueʼ, ne cadi guietenaláʼdxiluʼ guiráʼ ni biʼniʼ mozo stiluʼ lii dxi bireeluʼ de Jerusalén. Qué chigulábiluʼ ni biʼniʼ mozo stiluʼ, 20 purtiʼ nannaʼ dxiicheʼ bicheeniáʼ lii. Nga runi primeca naa bieteʼ de ca familia stiʼ José para guidxagaluáʼ lii, señor stinneʼ».
21 Oraqueca guníʼ Abisái xiiñiʼ Zeruyá: «¿Ñee cadi naquiiñeʼ gatiʼ Simeí purtiʼ gunabaʼ guiaba maldición luguiáʼ hombre ni maʼ gulí Jehová la?». 22 Para ná David rabi laacabe: «¿Xi xcuéntatu pue, xiiñiʼ Zeruyá? Pa nánnatu xi racalaʼdxeʼ, ¿xiñee gadxé ni nuutu gúnitu pue? ¿Qué gánnatu yannadxí chiguibiguetaʼ gacaʼ rey stiʼ guidxi Israel la? ¿Ñee caquiiñeʼ peʼ gatiʼ tuuxa ndaaniʼ guidxi Israel la?». 23 De raqué ná rey que rabi Simeí: «Qué zátiluʼ», ne dede biʼniʼ jurarbe ni laa.
24 Laaca biete Mefibóset, xnietu Saúl, para guidxagalú rey que. Qué huaguiibiʼ ñeebe ne qué huagabe guicha ruaabe ninca qué huaguiibibe xhábabe dede dxi zeʼ rey que hasta dxi biguetaʼ sin nizaaca gastiʼ. 25 Ora yendabe* Jerusalén para nidxagalube rey que, gunabadiidxaʼ rey que laabe: «¿Xiñee qué ninándaluʼ naa pue Mefibóset?». 26 Para bicábibe: «Rey stinneʼ, gudxite mozo stinneʼ naa. Cumu nachiitaʼ ñee la? gudxeʼ laabe: “Chinduaaʼ listu burru stinneʼ para quibaʼ laame ne chinandaʼ rey”. 27 Peru gundísabe falsu luguiaʼyaʼ nezalú rey stinneʼ. Peru lii, rey stinneʼ, nácaluʼ casi ti ángel stiʼ Dios ni dxandíʼ, nga runi biʼniʼ ni rábiluʼ jma jneza. 28 Ñanda ñuni mandar rey stinneʼ ñuuticabe familia stiʼ bixhozeʼ, peru lugar de nga, bidiiluʼ lugar go mozo stiluʼ ruaa mexaʼ ra roloʼ. ¿Tu nacaʼ naa para guneʼ reclamar xiixa rey stinneʼ yaʼ?».
29 Peru ná rey que rabi laabe: «Maʼ cadi guiniʼrouʼ, maʼ bineʼ decidir lii ne Zibá guicaatu ca layú ca». 30 Para ná Mefibóset rabi rey que: «Zaa guiaananebe guiráʼ ni, inque si maʼ biguetaʼ rey stinneʼ nazaaca ra lidxi».
31 De raqué biree Barzilái, galaadita que, de Roguelim para chiné rey que dede ra nuu guiiguʼ Jordán. 32 Maʼ huaniisi Barzilái, maʼ napa 80 iza. Biaʼ tiempu biaana rey que Mahanaim, bidii Barzilái laabe cosa ni iquiiñebe, purtiʼ naca ti hombre ricu. 33 Ngue runi ná rey que rabi Barzilái: «Chuu, gudiʼdiné naa guiiguʼ ca, ne ora chindanu Jerusalén, naa xcuentaʼ gudieeʼ ni goloʼ». 34 Para ná Barzilai rabi rey que: «Maʼ xhupa xhonna iza si nga nabaneʼ, ¿xi para chiniáʼ* rey stinneʼ Jerusalén? 35 Maʼ 80 iza naa. ¿Zándaruʼ xa gannaʼ xii nga ni galán ne ni cadi galán? ¿Zándaxa ganna mozo stiluʼ pa nanixe xiixa ni go o ni gueʼ? ¿Zándaruʼ gucaadiaʼgaʼ ca hombre ne gunaa ni ruundaʼ la? Maʼ xi para rey stinneʼ, dxiiñaʼ si chigudieeʼ lii. 36 Inque si gunda bedaniáʼ rey stinneʼ de ra nuu guiiguʼ Jordán, ne ngasi maʼ nuudxí ladxiduáʼ. ¿Xiñee nuuluʼ chineluʼ mozo stiluʼ ra lídxiluʼ? 37 Mejor bidii lugar guibiguetaʼ, jma galán gateʼ xquidxeʼ, gaxha de ra gaʼchiʼ bixhozeʼ ne jñaaʼ. Biaa, raríʼ nuu Kimham, zanda gácabe mozo stiluʼ. Bidii lugar chebe ne tídinebe lii guiiguʼ ca, rey stinneʼ. Maʼ lii gúʼyaluʼ ximodo gacaneluʼ laabe».
38 Para ná rey que: «Ziniáʼ Kimham, zacaʼ nachaʼhuiʼ né laabe ne zuneʼ intiica cosa guinábaluʼ naa». 39 Para bizulú guiráʼ binni que cadíʼdicaʼ guiiguʼ Jordán. Ne ora mayaca tidiʼ rey que, bidiibe bixiduʼ Barzilái ne guluube ndaayaʼ laa. Ne óraque biguetaʼ Barzilái zibíʼ ra lidxi. 40 Ne ora gudiʼdiʼ rey que para cheʼ Guilgal, nanda Kimham laabe. Guiráʼ binni de Judá ne galaa de ca binni de Israel gudiʼdinecaʼ rey que sti ladu guiiguʼ que.
41 Para gunabadiidxaʼ ca hombre de Israel rey que: «¿Xiñee nagaʼchiʼ bedané ca bíʼchidu, ca hombre de Judá, lii pue rey, ne gudiʼdinécabe lii, familia stiluʼ ne guiráʼ ca xpínniluʼ guiiguʼ Jordán?». 42 Para bicabi ca hombre de Judá ca hombre de Israel: «Purtiʼ familia stidu rey riʼ. ¿Xiñee cadxiichitu pue? ¿Ñee huadóʼsidu stiʼ rey o huadiibe laadu xiixa la?».
43 Peru ná ca hombre de Israel que rábicaʼ ca hombre de Judá: «Laadu nácadu chii tribu, nga runi jma rey stidu laabe que laatu. ¿Xiñee bíʼnitu menu laadu pue? ¿Ñee cadi laadu nga primé nicaadu rey ca para nibiguetaʼ la?». Peru jma nadipaʼ guca stiidxaʼ ca hombre de Judá que stiidxaʼ ca hombre de Israel.
20 Raqué nuu ti hombre nabé runi bulla, labe Seba xiiñiʼ Bicrí, ti benjaminita. Bixhídxibe cachu zinebe ne nabe: «Qué gápadu gastiʼ né David; qué gapanedu xiiñiʼ Jesé ca nin ti herencia. ¡Ora! ¡Binni de Israel! ¡Cada tobi guibiguetaʼ ra nuu ca dios stiʼ!».* 2 Ngue runi maʼ qué ninanda guiráʼ ca hombre de Israel que David ne yenándacaʼ Seba, xiiñiʼ Bicrí. Peru ca hombre de Judá qué ninacaʼ nusaanacaʼ rey sticaʼ, dede ora gudíʼdicabe guiiguʼ Jordán hasta ora yendácabe Jerusalén.
3 Ora yendá rey David ra lidxi,* ndaaniʼ guidxi Jerusalén, gulibe ti yoo para chuʼ chii xheelabe, ca ni bisaanabe gapaʼ ra lídxibe ne biyúbibe tu gapaʼ laacaʼ. Biiyabe cadi guiaadxaʼ ni gocaʼ peru maʼ qué ñatanebe laacaʼ. Raqué biaana ca gunaa que dede dxi gúticaʼ ne bibánicabe casi ñaca maʼ biaanacabe viuda, neca nabániruʼ xheelacabe.
4 Para ná rey que rabi Amasá: «Bisendacaa ca hombre de Judá para gueedacabe raríʼ dentru de chonna gubidxa, ne lii laaca gudáʼ». 5 Para biree Amasá zigusendacaa ca hombre de Judá, peru candaa para guibiguétabe jma que biaʼ gudíxhecabe guibiguétabe. 6 Óraque ná David rabi Abisái: «Zanda guniná Seba, xiiñiʼ Bicrí, laanu jma que Absalón. Nga runi gucuaa ca mozo stinneʼ ne laché lasananda laabe, cadi málasi guidxélabe xiixa guidxi ra gucaachilube ne maʼ qué ganda guináʼzenu laabe». 7 Para biree guiráʼ ca xpinni Joab, ca keretita, ca peletita ne guiráʼ ca hombre nadipaʼ que zinándacaʼ laabe; bireecabe de ndaaniʼ guidxi Jerusalén ne guzanándacabe Seba, xiiñiʼ Bicrí. 8 Ora yendácabe gaxha de ti guié naroʼbaʼ ni nuu Gabaón, bidxagalú Amasá laacabe. Nacu Joab guiráʼ ni racu ti hombre ora cheʼ lu guerra ne nanda ti espada cueʼ ndaanibe. Peru ora bidxiña Joab Amasá, biree espada stibe de ndaaniʼ vaina ne biábani.
9 Óraque ná Amasá rabi Joab: «¿Nuu xi cayaca la? bicheʼ?». Para gudáʼnabe guicharuaa Amasá né nabe ladu derechu, casi ora chigudiibe ti bixiduʼ laa. 10 Peru qué nulabi Amasá espada ni naaze Joab. Óraque gucuaa Joab espada que ne bitaabi ni ndaanibe, ne biree yaande doo xquiʼbe layú. Maʼ qué nutaabi Joab ni ndaanibe sti biaje, purtiʼ né ngue si zátibe. Despué de ngue zeʼ Joab ne Abisái, biʼchiʼ, ziyúbicaʼ Seba, xiiñiʼ Bicrí.
11 Para bizuhuaa tobi de ca xpinni Joab ra nexheʼ Amasá ne guníʼ: «¡Ca ni nuu pur Joab ne racalaʼdxiʼ guni apoyar David la? chinándacaʼ Joab!». 12 Laga cazaaca ndiʼ, nexheʼ Amasá ndaaniʼ neza que, catubi ndaaniʼ rini stiʼ. Ora biʼyaʼ hombre que guiráʼ tu zidiʼdiʼ raqué cuzuhuaadxí, bituubabe Amasá de ndaaniʼ neza que ne yenebe laa lu ti layú. Laaca gucuaabe ti lari ni rácucabe ne gudíxhebe ni luguiáʼ purtiʼ biiyabe guiráʼ tu zidiʼdiʼ raqué cuzuhuaadxicaʼ. 13 Gulee si hombre que laabe de ndaaniʼ neza, biree guiráʼ ca hombre que zinándacaʼ Joab para sanándacaʼ Seba, xiiñiʼ Bicrí.
14 Ne gudiʼdiʼ Seba ndaaniʼ guiráʼ ca tribu stiʼ Israel dede yendá Abel de Bet-Maacá. Laaca bidagulisaa ca bicrita ne guyuucaʼ ndaaniʼ guidxi que despué de guyuube.
15 De raqué bedandá Joab ne guiráʼ ca xpinni, guluucabe leʼ Abel de Bet-Maacá ne gundísacabe ti rampa para ganda gucaalúcabe guidxi que, purtiʼ napa guidxi que muru guidubi vuelta de laa. Para bizulú ca xpinni Joab cagaañecaʼ ñee muru que para gusábacaʼ ni. 16 Óraque bizulú ti gunaa nuu xpiaaniʼ cucaa ridxi de ndaaniʼ guidxi que ne ná: «¡Lagucaadiaga naa, napaʼ gana gabeʼ laatu xiixa! Canabaʼ laatu gábitu Joab gueeda, purtiʼ napaʼ gana guinieniáʼ laa». 17 Ngue runi bidxíñabe, para gunabadiidxaʼ gunaa que laabe: «¿Ñee lii nga Joab la?». Para bicábibe: «Ajaʼ, naa». Óraque ná gunaa que rabi laabe: «Señor stinneʼ, bicaadiaga ni chitidxeʼ lii». Para rábibe laa: «Guníʼ, cucaadiagaʼ lii». 18 Óraque ná gunaa que: «Dxiqué riníʼcabe “Laguinabadiidxaʼ ndaaniʼ guidxi Abel” ne maca guca chaahuiʼ guendanagana que. 19 Chiguinieeʼ pur guiráʼ ca binni ni ruyubi chuʼ paz ne pur ca ni ruzuubaʼ diidxaʼ de guidxi Israel. Ni racaláʼdxiluʼ nga gunitiluluʼ ti guidxi ni zeeda gaca jñaa guidubi naca guidxi Israel. ¿Xiñee nuuluʼ gunitiluluʼ herencia stiʼ Jehová pue?». 20 Óraque ná Joab rabi laabe: «Cadi lica cadiʼdiʼ ndaaniʼ iqueʼ guniteluáʼ guidxi riʼ. 21 Coʼ, cadi nga diʼ nga nuaaʼ guneʼ. Zeedayúbidu ti hombre ni zeeda de lade ca dani stiʼ Efraín, labe Seba, xiiñiʼ Bicrí, ne cucaalube rey David. Ni canabaʼ siaʼ nga guni entregartu hombre ca, ne ziaaʼ de raríʼ». Para ná gunaa que rabi Joab: «¡De lu muru stiʼ guidxi riʼ zagúʼbidu íquebe!».
22 Oraqueca guyé gunaa nuu xpiaaniʼ que yetidxi ni ca binni guidxi que, para bigácabe yanni Seba, xiiñiʼ Bicrí, ne guluubícabe ni ra nuu Joab. De raqué bixhidxi Joab cachu ne guiráʼ ca hombre que bireecaʼ zibiʼcaʼ ra lídxicaʼ. Ne biguétabe Jerusalén, ra nuu rey que.
23 Naca Joab xaíque stiʼ guidubi naca ejércitu stiʼ guidxi Israel, ne Benaya, xiiñiʼ Jehoiadá, naca xaíque stiʼ ca keretita ne ca peletita. 24 Adoram nga xaíque stiʼ guiráʼ ca ni biyúbicabe para gúnicaʼ dxiiñaʼ nadipaʼ, ne Jehosafat, xiiñiʼ Ahilud, nga ziné ti registru para rey que. 25 Sevá nga secretariu que, Sadoc ne Abiatar la? nácacaʼ sacerdote. 26 Ne beeda gaca Irá, jairita que, tuuxa ni napa ti puestu risaca* lu reinu stiʼ David.
21 Ca dxi bibani David guyuu ti hambre ne bindaani chonna iza. Ngue runi gunabadiidxaʼ David Jehová, ne ndiʼ nga ni bicabi Jehová laabe: «Saúl ne ca familia stiʼ nápacaʼ donda purtiʼ bixhiicaʼ rini ne biitibe ca gabaonita». 2 (Peru ca gabaonita cadi israelita laacaʼ, sínuque zeedacabe de ca amorreu ni maʼ qué ñuuti ca israelita. Biʼniné ca israelita laacabe ti tratu para cadi guuticaʼ laacabe, peru Saúl gucalaʼdxiʼ nunitilú laacabe purtiʼ zácaxa zaqué zapa guidxi Israel ne Judá). Ngue runi bisendacaa rey que ca gabaonita para guiniʼné laacabe. 3 Para ná David rabi ca gabaonita: «¿Xi zanda guneʼ para gacaniáʼ laatu? ¿Xi quixeniáʼ laatu pur pecadu* stidu para guinábatu Jehová cuʼ ndaayaʼ xquidxi?». 4 Para ná ca gabaonita que rábicaʼ laabe: «Nin plata nin oro qué zanda quixeneluʼ ni biʼniʼ Saúl ne ca familia stiʼ. Ne laaca qué zanda guutidu nin ti binni ndaaniʼ guidxi Israel». Óraque ná rey que rabi laacabe: «Laguinabaʼ intiica ni gacaláʼdxitu ne zuneʼ ni». 5 Para rábicabe rey que: «Binduuxeʼ hombre ca stale de laadu ne gucaláʼdxibe nunitilube laadu de lu ca layú stiʼ guidxi Israel, 6 nga runi racaláʼdxidu gudiitu laadu gadxe xiiñibe ne zugaandadu xcuérpucabe* nezalú Jehová Guibeá, xquidxi Saúl, hombre ni gulí Jehová que». Para ná rey que: «Zudieeʼ laacabe laatu».
7 Peru biá rey que Mefibóset —xiiñiʼ Jonatán, xiiñiʼ Saúl— pur promesa ni biʼniʼ David ne Jonatán, xiiñiʼ Saúl, nezalú Jehová. 8 Ngue runi gulí rey que Armoní ne Mefibóset, guiropaʼ xiiñiʼ Saúl ni gupanebe Rizpá, xiiñiʼ Ayá. Ne laaca gulibe gaayuʼ xiiñiʼ Mical* xiiñidxaapaʼ Saúl, ni gupané Adriel xiiñiʼ Barzilái meholatita que. 9 Ne bidii rey que ca hombre riʼ ca gabaonita, ne bigaandacaʼ ca cuerpu que lu ti dani nezalú Jehová. Juntu guti gadxe hombre riʼ. Biiticabe laacaʼ ca primé dxi cayasa cosecha, biaʼsi peʼ cuzulú candísacabe cosecha stiʼ cebada. 10 De raqué gucuaa Rizpá, xiiñiʼ Ayá, ti lari nachonga* ne bichiaa ni lu ti guié. Ne biaanabe raqué dede dxi ruzulú riasa cosecha hasta dxi biaba nisaguié ne gudxe ca cuerpu que; qué nudiibe lugar nuzuhuaa ca maniʼ ripapa luguiáʼ ca cuerpu que ridxíʼ ne qué nudiibe lugar nidxiña ca maniʼ guiʼxhiʼ ca cuerpu que huaxhinni.
11 Para gúdxicabe David xi biʼniʼ Rizpá xiiñiʼ Ayá xheelaʼ Saúl.* 12 Para biree David ziyubi ca dxitaladi Saúl ne stiʼ Jonatán. Nuucani ra nuu ca xaíque* stiʼ Jabés-Galaad, laacaʼ nga guláʼnacaʼ ni de ra plaza* stiʼ Bet-San, purtiʼ raqué nga yeugaanda ca filisteu ni dxi biʼniʼ ganárcabe Saúl lu dani Guilboa. 13 Ne bedané David ca dxitaladi Saúl ne Jonatán, ne laaca bitópacabe dxitaladi ca hombre ni biiti ca gabaonita. 14 De raqué bicaachicabe ca dxitaladi Saúl ne xiiñibe Jonatán Zelá, lu layú stiʼ Benjamín, ra gaʼchiʼ Quis bixhózebe. Biluxe biʼnisícabe guiráʼ ni biʼniʼ mandar rey que laacabe, bicaadiaga Dios ca israelita ne guluu ndaayaʼ guidxi que.
15 Sti biaje ca bizulú gudinde ca filisteu né ca israelita. Ngue runi biete David ne ca xpinni para tindené ca filisteu, peru guizáʼ bidxágabe. 16 Tobi de ca hombre nuu raqué, ni zeeda de ca refaím, láʼ Isbí-Benob, canacaa ti lanza de cobre ni nanaa chonna gayuaa siclo* ne ti espada nacubi, gucalaʼdxiʼ ñuuti David. 17 Ngue runi nagueendaca beeda gulá Abisái, xiiñiʼ Zeruyá, laabe. Biaaxha Abisái luguiáʼ filisteu que ne biitibe laa. Óraque ná ca xpinni David rábicaʼ rey que: «¡Maʼ qué zineluʼ laadu ora chitíndedu, para cadi gusuiʼluʼ lámpara stiʼ Israel!».
18 Despué de ngue, biguetaʼ gudindenécabe ca filisteu ti lugar ni láʼ Gob. Biaje que biiti Sibecái husatita que Saf, ti hombre ni zeeda de ca refaím.
19 Ne biguetaʼ gudindenécabe ca filisteu Gob. Dxi que Elhanán xiiñiʼ Jaaré-Oreguim, betlemita que, biiti Goliat, hombre de Gat que, naaze hombre que* ti lanza ni zeeda gaca casi vara stiʼ ti telar.*
20 Despué de ngue, gudínderucabe sti biaje. Gudíndecabe Gat, ne raqué nuu ti hombre ngola, guizáʼ nasoo, xhoopaʼ bicuini napa cada nabe ne laaca xhoopaʼ bicuini napa cada ñeebe, biaʼsi 24 bicuini nápabe. Laaca zeeda hombre riʼ de ca refaím. 21 Cumu cadi cusaana de gucaalube guidxi Israel la? gucuaa Jonatán xiiñiʼ Simeí, biʼchiʼ David, biiti laabe.
22 Guidapaʼ hombre riʼ zeedacabe de ca refaím ne nabézacabe Gat ne gúticabe lu náʼ David ne ca xpinni.
22 Ndiʼ nga ti canción ni bicaa David para Jehová, dxi bilá Jehová laabe de lu náʼ guiráʼ ca enemigu stibe ne de lu náʼ Saúl. 2 Nabe:
«Jehová nga guié naroʼbaʼ stinneʼ ni nuu ra nasoo, ra zanda gucacheluáʼ,* ni rulá naa.
3 Naca Dios stinneʼ ti guié naroʼbaʼ, ra nuube rucacheluáʼ,
laabe nga escudu stinneʼ, nápabe stale poder ne rulabe naa,* zeeda gácabe casi ti lugar ra nasoo ne ra nuube zanda guxooñeʼ,
rulabe naa; lii nga rulaluʼ naa de ca binni qué iquiiñeʼ.
4 Rucaaridxeʼ Jehová, laabe nga naquiiñeʼ guisácabe,
ne qué zuniná ca enemigu stinneʼ naa.
5 Gudiñentaa ca ola stiʼ guendaguti guidubi vuelta de naa;
bichibi ca hombre qué iquiiñeʼ que naa purtiʼ stálecaʼ casi guiiguʼ ni rundaahua.
6 Bindiibi dxiichiʼ Baʼ* naa;
ne gudíxhecabe trampa para guuticabe naa.
7 Ora jma peʼ cadxibeʼ bicaariʼdxeʼ Jehová,
qué nusaana de nucaariʼdxeʼ Dios stinneʼ.
Dede lugar ra jma nandxóʼ binadiágabe stidxeʼ,
ne ora bicaariʼdxeʼ laabe para gacanebe naa, binadiágabe naa.
8 Bizulú gucaditi guidxilayú ne biniibi dxacha;
biniibi dxacha guibáʼ
ne gucadítini purtiʼ guizáʼ bidxiichibe.
9 Biree guʼxhuʼ de ndaaniʼ xiibe
ne biree ti bele ni runitilú de ndaaniʼ ruaabe,
ne de laabe caree buu ni cá guí.
10 Dede bizuxibi guibáʼ ora zeeda yétebe,
ne biaana ca za cahui que xañeebe.
11 Zeeda pápabe, dxíʼbabe ti querubín.
Málasi bihuínnibe lu ca xhiaa ti ángel.*
12 Óraque bíʼnibe ti lugar para chuʼbe, de guelacahui
ne de za yaaseʼ ni dxaʼ tipa de nisa.
13 De lu biaaniʼ stibe biree guí.
14 Para bizulú Jehová bixhidxi guibáʼ;
gundisaʼ Dios ni nuu jma luguiáʼ* ridxi stiʼ para gunadiágacabe laa.
15 Bindaabe ca flecha stibe ne zaqué bicheechebe laacaʼ;
guleebe rayu ne bichebe lucaʼ.
16 Bixeleʼ nisadóʼ ne bihuinni layú ra nexheʼ ni;
bihuinni ca base stiʼ guidxilayú ra bidxiichi Jehová
pur bi ni biree neza xii.
17 De ra jma nasoo bisigaanabe;
gucuaabe naa ne guleebe naa de ndaaniʼ nisa ziáʼ.
18 Bilabe naa de enemigu ni jma nadipaʼ stinneʼ,
de ca binni ni nanalaʼdxiʼ naa, ne jma nadípacaʼ qué naa.
19 Bicaalúcabe naa ca dxi peʼ cadideʼ ra nagana,
peru gucané Jehová naa.
20 Guleebe naa ne yenebe naa ti lugar ra qué zanda guninácabe naa;*
bilabe naa purtiʼ cayechenebe naa.
21 Riguixe Jehová naa ora runeʼ ni jneza;
riguíxebe naa purtiʼ nayá nuu nayaʼ.
22 Purtiʼ dede yanna canazayaʼ lu ca neza stiʼ Jehová
ne qué huadiʼdiʼ ndaaniʼ iqueʼ gusaanaʼ Dios stinneʼ purtiʼ cadi jneza ni.
23 Qué zusiaandaʼ guiráʼ ca decisión* stibe;
qué zucheeniáʼ ca ley stibe.
24 Ziaanaʼ nayá nezalube,
zapaʼ cuidadu cadi guneʼ xiixa ni cadi jneza.
25 Jehová quixe naa ora guneʼ ni jneza,
purtiʼ nayá nuaaʼ nezalube.
26 Qué zusaanaluʼ ca ni qué rusaana lii;
Ne zácaluʼ nachaʼhuiʼ né ti hombre* ni qué gapa donda;
27 zácaluʼ nachaʼhuiʼ né tuuxa ni nayá ladxidóʼ,
peru qué zudiiluʼ lugar quite tuuxa ni rusiguii lii.
28 Purtiʼ rulaluʼ ca binni humilde,
peru qué rulábiluʼ ca ni rudxiibaʼ laca laa, ne rindételuʼ laacaʼ.
29 Purtiʼ lii nga lámpara stinneʼ, Jehová;
ora nuaaʼ ra nacahui, Jehová nga ruzaaniʼ naa.
30 Zanda gucaaluáʼ guiráʼ ca ni raxha stiʼ binni purtiʼ lii racaneluʼ naa;
né poder stiʼ Dios zanda guicayaʼ lu ti muru.
31 Guirutiʼ zanda quiñeyú neza stiʼ Dios ni dxandíʼ;
nayá ca diidxaʼ ni riníʼ Jehová.
Nácabe ti escudu para guiráʼ ca ni ruyubi guilá ra nuube.
32 Purtiʼ ¿nuuruʼ xa sti Dios casi Jehová?
Tu laa naca casi ti guié naroʼbaʼ, pa cadi Dios stinu.
33 Zeeda gaca Dios ni dxandíʼ casi ti muru nadipaʼ para naa,
ne zusiabe neza stinneʼ.
34 Racanebe naa gaca ñeeʼ casi ñee ti bidxiña;
racanebe naa guzuhuaa chaahueʼ ora maʼ ziguibaʼ ra nasoo.
35 Rusiidibe naa para chaaʼ lu guerra;
ne nayaʼ zanda guzutipaʼ ti arcu de cobre.
36 Rudiiluʼ naa escudu stiluʼ ni rulá;
ne rusisácaluʼ naa purtiʼ humilde lii.
37 Rusiroobaluʼ neza ra zizayaʼ;
qué zuxooñeʼ ñeeʼ.
38 Zazayanandaʼ ca enemigu stinneʼ ne zunduuxeʼ laacaʼ;
qué zabiguetaʼ dede ora guinitilucaʼ.
39 Zuniteluáʼ laacabe ne zutuañee laacabe, ti cadi guiásacabe;
ziábacabe xañeeʼ.
40 Zudiiluʼ naa stipa para chaaʼ lu guerra;
zuuyaʼ modo gunitiluluʼ guiráʼ ca ni cucaalú naa.
41 Zaládxiluʼ ca enemigu stinneʼ ne zuxooñecaʼ;
zunduuxeʼ* ca ni nanalaʼdxiʼ naa.
42 Canábacabe chuʼ tu gacané laacabe, peru guirutiʼ tu gulá laacabe;
dede cucaarídxicabe Jehová, peru cadi cacabi laacabe.
43 Zuutuaʼ laacabe dede ra guneʼ laacabe yudé;
zuneʼ laacabe yudé ne zuutuañeeʼ laacabe casi rutuñeecabe beñe lu calle.
44 Zulaluʼ naa ora maʼ caníʼ ca binni xquidxeʼ mal de naa.
Zápaluʼ naa para gacaʼ xaíque stiʼ ca guidxi roʼ;
ti guidxi ni qué lica runebiaʼyaʼ zuni ni rabeʼ.
45 Dede zazá xibi ca binni de sti guidxi ora gueedacaʼ ra nuaaʼ;
ne zuzuubacabe stiidxaʼ pur ni gunadiágacabe de naa.
46 Zadxibi daataʼ ca binni de sti guidxi;
ne dede cayacadíticabe zareecabe de ndaaniʼ ca guidxi nadipaʼ stícabe.
47 ¡Nabani Jehová! ¡Guisaca Guié naroʼbaʼ stinneʼ!
¡Guisaca Dios stinneʼ, guié naroʼbaʼ ni rulá naa!
48 Dios ni dxandíʼ nga reeda para guquixe ni gúnicabe naa;
rusaanabe ca guidxi ca lu nayaʼ;
49 rulabe naa de ca enemigu stinneʼ.
Rindísaluʼ naa luguiáʼ de ca ni rucaalú naa;
lii nga rulaluʼ naa de lu náʼ hombre qué iquiiñeʼ.
50 Nga runi Jehová, zudieeʼ xquixe peʼ lii lade guiráʼ ca guidxi ca,
51 rúnibe stale cosa naroʼbaʼ para gulabe* rey stibe;
qué ziuu dxi gusaana de gannaxhiibe David,
hombre ni maʼ gulibe, ne ca xiiñiʼ».
23 Ndiʼ nga ca últimu diidxaʼ guníʼ David ante gatiʼ:
«Ca diidxaʼ ni guníʼ David xiiñiʼ Jesé,
ca diidxaʼ ni guníʼ ti hombre ni bisisácacabe,
hombre ni gulí Dios stiʼ Jacob
ni gunnaxhii guidxi Israel pur ca canción stiʼ.*
2 Bidii Jehová naa espíritu stiʼ para guinieeʼ;
gudíxhebe stiidxabe lu ludxeʼ.
3 Guniʼné Dios stiʼ Israel naa,
ne ndiʼ nga ni gudxi Guié naroʼbaʼ stiʼ Israel naa:
“Pa ti hombre ni runi mandar, runi ni jneza
ne ridxibi Dios ora runi mandar la?
4 zeeda gácani casi xpiaaniʼ gubidxa ora maʼ birá gueelaʼ,
casi ti siadóʼ ora qué rihuinni nin ti za guibáʼ.
Casi xtuxhu gubidxa despué de guiaba nisaguié,
ni racané para igaa guixi gaʼ lu guidxilayú”.
5 ¿Ñee cadi zacá nga zeeda gaca familia stinneʼ nezalú Dios la?
Purtiʼ maʼ bíʼninebe naa ti tratu ni qué ziuu dxi guiluxe,
ni maʼ guʼtaʼ chaahuiʼ ne ni qué zuchee.
Tratu riʼ nga ni rulá naa ne ni rusiecheʼ naa,
¿ñee cadi pur nga cudiibe lugar guiroobaʼ familia stinneʼ la?
6 Peru ca binni qué iquiiñeʼ la? rusáʼbicabe laacaʼ casi ca yaga guichi,
ni qué zanda cuʼnácabe.
7 Para ganda guinaazeʼ ti hombre cani,
napa xidé iquiiñeʼ ti herramienta de guiibaʼ ne vara stiʼ ti lanza,
ne raqueca naquiiñeʼ guicaguícani».
8 Ndiʼ nga lá ca soldadu nadipaʼ ni nuu lade ca xpinni David: Joseb-Basébet, ti tahkemonita, laabe nga xaíque stiʼ guionnaʼ hombre riʼ. Ti biaje biitibe xhono gayuaa hombre né lanza stibe. 9 Despué de laabe nanda Eleazar, xiiñiʼ Dodó, xiiñiʼ Ahohí. Eleazar nga stobi de ca guionnaʼ soldadu nadipaʼ ni yené David dxi bicaalúcabe ca filisteu. Bidxiña ca filisteu raqué para tíndecaʼ, ne ora bixoñelú ca hombre de Israel, 10 biaanabe ra zuhuaabe ne biitibe stale filisteu dede ra bidxaga nabe ne bichonga nabe dede maʼ qué ñanda nundaabe espada stibe. Dxi que gucané Jehová laacabe para guni ganárcabe;* ne atrá de laabe nanda ca soldadu que, para gáxhacaʼ ca cosa risaca stiʼ ca ni cayuutibe que.
11 Despué de laabe maʼ nanda Samá, xiiñiʼ Agué hararita que. Dxi bidxiña ca filisteu Lehí, lu ti layú ra nudxiibacabe lenteja, bixoñelú ca soldadu que de ca filisteu. 12 Peru laabe biaanabe galahuiʼ layú que, qué nudiibe lugar nicaa ca filisteu layú que ne biitibe laacaʼ, zaqué nga biʼniʼ ganar Jehová guendaridinde que.*
13 Lade 30 xaíque stiʼ ca soldadu, biete chonna de laacaʼ tiempu riasa cosecha, para chiguuyacaʼ David ndaaniʼ cueva ni nuu Adulam. Naguixhe ti grupu de filisteu campamentu stiʼ ndaaniʼ valle* stiʼ Refaím. 14 Laga nucachilú David ndaaniʼ cueva que, nuu ti campamentu stiʼ ca soldadu filisteu que Belén. 15 Óraque guníʼ David xi racalaʼdxiʼ:* «¡Neca caadxi si nisa stiʼ cisterna ni nuu cueʼ ra puertaʼ guidxi stiʼ Belén ca ñeeʼ!». 16 Para biree guionnaʼ soldadu nadipaʼ que zecaʼ, guyuucaʼ ra campamentu stiʼ ca filisteu, ne gudindenecaʼ laacabe para gunda gucuaacabe nisa ndaaniʼ cisterna ni nuu cueʼ ra puertaʼ guidxi stiʼ Belén, ne yenécabe ni ra nuu David. Peru qué niná David ñeʼ nisa que ne bixhiibe ni nezalú Jehová. 17 Óraque guniʼbe: «¡Jehová, Dios stinneʼ, qué ziuu diʼ dxi guneʼ ndiʼ! Qué zanda diʼ gueeʼ rini stiʼ ca hombre riʼ, guluucabe xquendanabánicabe ra naxoo* para gueedanécabe ni». Ngue runi qué ninabe ñeʼbe ni. Ndiʼ nga ca cosa ni biʼniʼ guionnaʼ soldadu nadipaʼ stibe.
18 Guyuu sti grupu de chonna hombre, ne Abisái, biʼchiʼ Joab, xiiñiʼ Zeruyá nga beeda gaca xaíque ládecabe. Biitibe chonna gayuaa hombre né lanza stibe, ne binibiáʼcabe laabe cásica binibiáʼcabe chonna soldadu nadipaʼ que. 19 Lade grupu de chonna stibe, laabe nga ni jma binibiáʼcabe ne nácabe xaíque sticaʼ, peru qué nugaandabe guionnaʼ soldadu nadipaʼ stiʼ David.
20 Sti hombre ni guca nadxibalú* nga Benaya xiiñiʼ Jehoiadá, gúpabe valor para bíʼnibe stale cosa ndaaniʼ guidxi Cabzeel. Biitibe guiropaʼ xiiñiʼ Ariel de Moab, ne ti dxi cayaba hielu guyuube ndaaniʼ ti cisterna ne biitibe ti lión. 21 Laaca biitibe ti hombre ngola de Egipto. Naaze hombre que ti lanza, peru Benaya ti palu si canacaa. Neca zaqué, bicaalube egipciu que, gúxhabe laa lanza stiʼ ne biitinebe ni laa. 22 Nga nga ca cosa ni biʼniʼ Benaya, xiiñiʼ Jehoiadá, ne laaca binibiáʼcabe laabe casi binibiáʼcabe guionnaʼ soldadu nadipaʼ que. 23 Neca binibiáʼcabe laabe jma que treinta hombre que, peru jma binibiáʼcabe guionnaʼ soldadu nadipaʼ que, que laabe. Neca zaqué, biʼniʼ David laabe xaíque stiʼ ca hombre ni rapa laa.
24 Tobi de ca ni guyuu lade treinta hombre que nga Asahel, biʼchiʼ Joab, ne laaca guyuu Elhanán xiiñiʼ Dodó de Belén, 25 Samá harodita que, Elicá harodita que, 26 Hélez paltita que, Irá xiiñiʼ Iqués tecoíta que, 27 Abí-Ézer anatotita que, Mebunái husatita que, 28 Zalmón ahohíta que, Maharái netofatita que, 29 Héleb xiiñiʼ Baaná netofatita que, Ittái xiiñiʼ Ribái de Guibeá xquidxi ca benjaminita, 30 Benaya —ti piratonita—, Hidái ni nabeza ca lugar ra ridiʼdiʼ nisa stiʼ Gaas, 31 Abí-Albón arbatita que, Azmávet bar-humita que, 32 Eliahbá saalbonita que, ca xiiñiʼ Jasén, Jonatán, 33 Samá hararita que, Ahiam xiiñiʼ Sarar hararita que, 34 Elifélet —xiiñiʼ Ahasbái, xiiñiʼ maacatita que—, Eliam xiiñiʼ Ahitofel guilonita que, 35 Hezró de guidxi Carmelo, Paarái arbita que, 36 Igal xiiñiʼ Natán de Zobá, Baní gadita que, 37 Zélec ammonita que, Naharái beerotita ni ruáʼ ca guiibaʼ stiʼ Joab xiiñiʼ Zeruyá, 38 Irá itrita que, Gareb itrita que 39 ne Urías hitita que; biaʼsi 37 hombre.
24 Biguetaʼ bidxiichiné Jehová ca israelita, ne bizaaca ndiʼ purtiʼ guyuu tu bicaa David guni xiixa, gúdxicabe laabe: «¡Ora! Biʼniʼ ti censu ndaaniʼ guidxi Israel ne Judá». 2 Cumu raqué nuu Joab, xaíque stiʼ ejércitu stibe la? ngue runi gúdxibe laa: «Biʼniʼ favor guyé ra nuu guiráʼ ca tribu stiʼ Israel, dede Dan hasta Beer-Seba, bicaa lá ca binni* ca, para gannaʼ panda binni nuu». 3 Peru ná Joab rabi rey que: «Jehová, Dios stiluʼ, gutale ca binni guidxi ca ti gayuaa biaje jma ne ganda guʼyaʼ rey stinneʼ ni, nga runi, ¿xi para racaláʼdxiluʼ gúniluʼ ndiʼ, rey stinneʼ?».
4 Peru cumu jma risaca stiidxaʼ rey que la? guca ni nabe ne cadi ni ná Joab ne ca xaíque stiʼ ejércitu que. Ngue runi biree Joab ne ca xaíque stiʼ ejércitu que de ra nuu rey que, ne zecaʼ ziugábacaʼ ca binni de Israel. 5 Gudíʼdicabe guiiguʼ Jordán ne gudíxhecabe campamentu stícabe Aroer, ladu gueteʼ de ra nuu guidxi ni nuu ndaaniʼ valle* que, ne guyécabe neza ra nuu ca layú stiʼ ca gadita, de raqué gudíʼdicabe Jazer. 6 Despué guyécabe Galaad ne ra nuu ca layú stiʼ Tahtim-Hodsí, yendácabe hasta Dan-Jaán ne gucuaacabe neza Sidón. 7 De raqué yendácabe Tiro, ti guidxi nadipaʼ,* ne ra nuu guiráʼ ca guidxi stiʼ ca heveu ne stiʼ ca cananeu, últimu la? yendácabe Beer-Seba, ladu gueteʼ* de Judá. 8 Zaqué guzácabe guidubi naca guidxi* que, ne yendácabe Jerusalén despué de gaʼ beeu ne gande gubidxa. 9 Para gudxi Joab rey que panda binni bigábacabe lu censu guca que. Napa guidxi Israel xhono gayuaa mil soldadu nadipaʼ ni napa espada, ne ndaaniʼ guidxi Judá nuu gaayuʼ gayuaa mil hombre.
10 Peru, despué de bigábacabe guidubi naca guidxi que, bichiiñaʼ xconciencia David, ngue runi gúdxibe Jehová: «Guizáʼ maʼ bicheeniáʼ lii pur ni bineʼ riʼ. Yanna, canabaʼ lii Jehová, Señor stinneʼ, por favor, biʼniʼ perdonar ni bineʼ, purtiʼ gucaʼ ti binnihuati». 11 Ora biasa David siadóʼ que, bidii Jehová mensaje riʼ profeta Gad, hombre ni ritidxi laabe ca visión ni rudii Dios laa: 12 «Guyé ne gudxi ndiʼ David: “Ndiʼ nga ni ná Jehová: «De guionnaʼ cosa ni chitidxeʼ lii riʼ, gulí xi castigu racaláʼdxiluʼ gudieeʼ lii»”». 13 Ngue runi guyé Gad ra nuu David ne gudxi laabe: «¿Xi racaláʼdxiluʼ? ¿Chuʼ ti hambre ni guindaa gadxe iza ndaaniʼ guidxi riʼ la? ¿Guxooñeʼ luluʼ de ca enemigu stiluʼ chonna beeu la? ¿O chuʼ ti epidemia ndaaniʼ guidxi riʼ chonna gubidxa? Yanna guníʼ ique chaahuiʼ ni ne gudxi naa xi gabeʼ ni biseendaʼ naa». 14 Para ná David rabi Gad: «Guizáʼ naná ndiʼ para naa. Runeʼ preferir guni castigar Jehová laadu, purtiʼ nannaʼ nácabe ti Dios ni nabé riá binni. Peru qué racalaʼdxeʼ guiabaʼ lu náʼ ca xhenemiguáʼ».
15 Para biseendaʼ Jehová ti epidemia ndaaniʼ guidxi Israel, bizuluni dede siadóʼ ne bilúxeni dede ora gudíxhebe guilúxeni, biaʼsi setenta mil binni guti, dede Dan hasta Beer-Seba. 16 Ora bisigaanáʼ ángel que neza Jerusalén para gunitilú ni, biuubaʼ ladxidóʼ Jehová* ora biʼyaʼ cayacaná ca binni que ne gúdxibe ángel ni cunduuxeʼ ca binni guidxi que: «¡Maʼ nga si! Gundeteʼ náʼ». Nuu ángel stiʼ Jehová gaxha de layú* stiʼ Arauna, jebuseu que.
17 Ora biʼyaʼ David ángel ni cayuniná guidxi que, gúdxibe Jehová: «Naa nga bicheeʼ, naa nga qué ñuneʼ ni jneza. ¿Xi donda napa ca dendxuhuiiniʼ riʼ? Nga runi, canabaʼ lii guni castigarluʼ naa ne familia stiʼ bixhozeʼ».
18 Ngue runi dxi que guyé Gad ra nuu David ne gudxi laabe: «Gudxiʼbaʼ ra nuu layú stiʼ Arauna, jebuseu que, ne biʼniʼ ti altar para Jehová». 19 Para gudxiʼbaʼ David casi gudxi Gad laa, casi peʼ modo biʼniʼ mandar Jehová ni. 20 Ora biiyadxí Arauna xagueteʼ ne biiyaʼ zeeda rey que ne ca mozo stiʼ, nagueendaca bireebe zidxagalube laa, bizuxíbibe dede gudixhe íquebe layú nezalú rey que. 21 Para gunabadiidxaʼ Arauna laabe: «¿Xiñee zeedaluʼ ra nuu mozo stiluʼ pue, rey stinneʼ?». De raqué ná David rabi laabe: «Zendaʼ para sieʼ layú* stiluʼ, purtiʼ chiguneʼ ti altar para Jehová luni, ti cuezadxí guendananá ni biaba luguiáʼ guidxi riʼ». 22 Peru óraque ná Arauna rabi David: «Gucuaa si ni, señor stinneʼ, ne biʼniʼ ni gacaláʼdxiluʼ* luni ne raríʼ nuu ca yuze riʼ para gudiiluʼ ofrenda ni riaʼquiʼ, gucuaa ayubu stícame ne ca tabla ni riguibinécame biidxiʼ* para gucaaguiluʼ ofrenda ni riaʼquiʼ ca. 23 Naa piaʼ cudieeʼ guiráʼ ndiʼ lii, rey stinneʼ». Ne laaca gudxi Arauna laabe: «Jehová, Dios stiluʼ, cuʼ ndaayaʼ lii».
24 Peru óraque ná rey que rabi Arauna: «Coʼ, zaguixeʼ lii biaʼ risácani. Qué zudieeʼ diaʼ Jehová, Dios stinneʼ, ti sacrificiu ni riaʼquiʼ ni bisigaʼdesícabe naa». Ngue runi gudixe David 50 siclo* de plata saca layú que ne saca ca yuze que. 25 Ne raqué biʼniʼ David ti altar para Jehová ne bidiibe sacrificiu ni riaʼquiʼ ne sacrificiu de paz. Para bicaadiaga Jehová ni canabaʼ David pur guidxi que, ne óraque biaanadxí de gacaná guidxi Israel.
Biiyaʼ glosario.
O «biʼniʼ ayunárcabe».
Lit. «ca xiiñidxaapaʼ ca hombre ni qué ñaca circuncidar».
O «naxiñáʼ escarlata».
O «zaguibaʼ».
Riníʼ lá riʼ “layú gudxiú de guié”.
O «gacela».
O «ladu izquierdo».
O «ladu izquierdo».
O zándaca «guidubi Bitrón».
O «concubina stiʼ bixhozeʼ». Biiyaʼ glosario, concubina.
Lit. «ique biʼcuʼ».
Lit. «Abner».
O «ca hombre ni napa autoridad». Biiyaʼ glosario, ancianu.
O «siervu stinneʼ».
Lit. «pur rini stiʼ».
Lu diidxaʼ hebreu caniʼni de ti hombre huará purtiʼ riree xiixa líquidu ra naca hombre.
Zándaca caniʼni de ti hombre ni napa xiixa discapacidad ni runi dxiiñaʼ runi ti gunaa.
Biiyaʼ glosario.
Lit. «cobre».
O «beedanecaʼ pan para go David ti gatadxí ladxidóʼ».
O «biáʼ».
Lit. «dxita ládinu ne beela ládinu».
Lit. «lii nga guleeluʼ ne guluuluʼ Israel».
O «ca hombre ni napa autoridad».
Lit. «bindaatecabe aceite ique».
O «guidxi nadipaʼ que».
O zándaca «gulee labe».
O «Montículo». Lu diidxaʼ hebreu la? Miló ni riníʼ “ra bichácabe”.
O «ti palaciu».
Raríʼ caniʼni xquidxi Jehová.
Biiyaʼ glosario.
Laani nga ti lugar ra napampa ni nuu lade dani.
Riníʼ lá riʼ “xpixuaanaʼ ni richeza”.
O «bekja».
O zándaca «galahuiʼ».
Laani nga ti tipu instrumentu casi ga ti sonaja.
Laani nga ti instrumentu de chupa discu de guiibaʼ ni ridxelasaa para xhidxi.
O «era». Biiyaʼ glosario.
O «Biʼniʼ sentir David mal».
O «xiñee biaba xiana stiʼ Jehová luguiáʼ Uzá».
Riníʼ lá riʼ “biaba xiana luguiáʼ Uzá”.
Zándaca Gat ni riete raríʼ nga Gat-rimón.
O «bizulú biʼniʼ despreciarbe laa ndaaniʼ ladxidoʼbe».
O «palaciu stiʼ».
O «lii peʼ».
Lit. «ca xiiñiʼ Israel».
Raríʼ caniʼni de ca xiiñiʼ David, ca ni chigaca rey.
O «ca familia stiluʼ ni bibani dxiqué».
O «ti xiiñiluʼ».
O «xlayaʼ».
O zándaca «Adán».
O «lidxeʼ».
O «Néruzaca».
O «ni naluʼ».
O «xlaloʼ».
O «xlaloʼ».
Raríʼ caniʼni de ca xiiñiʼ David.
Raríʼ caniʼni de ca xiiñiʼ David, ca ni chigaca rey.
O «bigá David tendón ñee».
Biiyaʼ glosario.
O «guilá».
O «valle de la Sal».
O «guilá».
Lit. «sacerdote».
Lit. «goloʼ pan».
O zándaca «mexaʼ stinneʼ».
O «Zannaxhieeʼ Hanún, xiiñiʼ Nahás, cásica nabé gunnaxhii bixhózebe naa».
O «maʼ ribixhilaʼdxiʼ».
O «de Tob».
O «de Tob».
Lit. «bisaanabe laacaʼ lu náʼ».
O «ni ruuyaʼ jma jneza».
Laca laani nga guiiguʼ Éufrates.
Biiyaʼ glosario.
Raríʼ caniʼni de primavera.
Zándaca despué de biete ndaanibe o biʼniʼ menstruarbe.
Lit. «gudiibiʼ ñeeluʼ».
O «guendaró stiʼ rey», zándaca laani nga guendaró ni ruseendaʼ rey para ti invitadu risaca stiʼ.
Laani nga guié ni raʼtaʼ luguiáʼ molinu riʼ.
Lit. «espada».
O «ca hombre ni napa autoridad».
O «palaciu stibe».
Zeedani de ti diidxaʼ hebreu ni riníʼ “paz”.
Riníʼ lá riʼ “ni nadxii Jah”.
Zándaca raríʼ caniʼni de ca lugar ra riaapa nisa riquiiñeʼ guidxi que.
Lit. «guiree lani laʼyaʼ».
Biiyaʼ glosario.
Ti talentu nga 34.2 kg. Biiyaʼ apén. B14.
O «pan ni riguixhedxí ladxidóʼ binni».
O «pan ni riguixhedxí ladxidóʼ binni».
O «pan ni riguixhedxí ladxidóʼ binni».
O «ni napa adorno».
Biiyaʼ glosario.
O «gutadxí ladxidóʼ».
Raríʼ caniʼbe pa guuticabe xiiñibe maʼ qué zápabe familia.
Lit. «bietenalaʼdxiʼ».
O «ni nuu uquixe rini ni bixii».
O «nin ti guicha ique xiiñiluʼ qué ziaba layú».
Biaʼ 2.3 kg. Biiyaʼ apén. B14.
O zándaca «40».
O «zuneʼ adorar». Lit. «zudieeʼ serviciu».
O «palaciu».
O «gaca nachaʼhuiʼ né lii».
Raríʼ caniʼni de ti neza nisa.
O «arca stiʼ pactu». Biiyaʼ glosario, arca stiʼ acuerdu.
O «vidente». Biiyaʼ glosario.
O «ca vadu».
O «riguzuxibi nezalú».
O «ni rabi David ca secretu stiʼ».
De duʼgaʼ o higo ne zándaca de dátil.
Lit. «xiiñiʼ».
Lit. «bixhozeʼ».
O «izquierdo».
O «Maʼ biraruʼ tu maʼ bixhiiluʼ rini stiʼ».
O «pur guti Saúl ne familia stiʼ».
O «maʼ bixhiiluʼ rini».
O «ni rabi David ca secretu stiʼ».
O «palaciu».
O «maʼ ribixhilaʼdxiʼ».
O «casi ñaca ninabadiidxacabe Dios».
O «ca hombre ni napa autoridad».
O «ti oso hembra».
O «maca biʼniʼ mandar».
O «ca vadu».
O «semiá».
O «bixhiibe yánnibe».
O «ca familia stibe ni bibani dxiqué».
O «Pa ñuneʼ traicionar laabe».
Laani nga ti lugar ra napampa ni nuu lade dani.
Biiyaʼ glosario.
O «bilacaʼ».
Biiyaʼ glosario.
O «ca hombre ni napa autoridad».
O zándaca «Gudíʼdicabe».
O «vadu».
O zándaca «biguétabe de».
O «quibaniáʼ».
O zándaca «ra nuu ca yoo de lari stiʼ».
O «palaciu stiʼ».
Lit. «ti sacerdote».
O «para guixiá pecadu».
Ni nani nga zaguíchecabe nacaʼ ne ñeecaʼ para ugaandacabe laacaʼ.
O zándaca «Merab».
Biiyaʼ glosario.
O «concubina stiʼ Saúl». Biiyaʼ glosario, concubina.
O zándaca «ca dueñu stiʼ ca layú».
Biiyaʼ glosario.
Biaʼ 3.42 kg. Biiyaʼ apén. B14.
O «Goliat».
Biiyaʼ glosario.
Raríʼ caniʼni de ti castillo o ti lugar ni napa muru guidubi vuelta.
Lit. «cachu ni rulá». Biiyaʼ glosario.
O «Seol». Cadi laa diʼ ni nga ra rigaachiʼ binni ni maʼ guti. Biiyaʼ glosario.
O «lu bi».
O «ni jma risaca».
O «naroʼbaʼ».
O «ca decisión judicial».
Lit. «hombre ni nadipaʼ».
Lit. «zusiganeʼ».
O «zuxhidxeʼ música».
O «xlaloʼ».
O «guni ganar».
O «ni guyuuláʼdxicabe modo ruundaʼ».
O «para guilácabe».
O «bilá Jehová laacabe».
Laani nga ti lugar ra napampa ni nuu lade dani.
O «culuíʼlaʼdxiʼ».
O «lu peligru».
Lit. «xiiñiʼ ti hombre nadxibalú».
Ni nabe raríʼ nga ca hombre ni maʼ zanda cheʼ lu guerra.
Raríʼ caniʼni de ti neza nisa.
O «ti guidxi ni napa muru guidubi vuelta».
O «Négueb».
O «país».
O «guyuu Jehová triste».
O «era». Biiyaʼ glosario.
O «era». Biiyaʼ glosario.
O «ni rábiluʼ jneza».
O «semiá».
Ti siclo nga 11.4 g. Biiyaʼ apén. B14.