PENE VAU
Eaha te Basileia o te Atua?
Eaha ta te Bibilia e parau maira no nia i te Basileia o te Atua?
Eaha ta te Basileia o te Atua e rave?
Afea te Basileia e faatupu ai i te hinaaro o te Atua i te fenua nei?
1. Teihea pure tuiroo o te hiˈopoahia i teie nei?
E MAU mirioni taata i te ao nei tei matau i te pure e parauhia e rave rahi te Pure a te Fatu. E parau teie no te hoê pure tuiroo tei horoahia ei hohoˈa e Iesu Mesia iho. E pure faufaa roa, e na roto i te hiˈopoaraa i na aniraa matamua e toru, e ite atu â ïa outou i ta te Bibilia e haapii mau ra.
2. Eaha e toru o te mau mea ta Iesu i haapii i ta ˈna mau pǐpǐ ia pure?
2 I te omuaraa o teie hohoˈa pure, teie ta Iesu i faaue i te feia e faaroo ra ia ˈna: “E na ô outou ia pure: E to matou Metua i te ao ra, ia raa to oe iˈoa. Ia tae to oe ra hau. Ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei, mai tei te ao atoa na.” (Mataio 6:9-13) Eaha te auraa o teie na aniraa e toru?
3. Ia ite tatou i te aha no nia i te Basileia o te Atua e tia ˈi?
3 Mea rahi ta tatou i haapii ê na no nia i te iˈoa o te Atua, o Iehova. E ua paraparau rii na tatou i te hinaaro o te Atua—i ta ˈna i rave e e rave â no te huitaata. Eaha râ ta Iesu e parau ra ia ˈna i faaue ia tatou ia pure: “Ia tae to oe ra hau”? Eaha te hau, aore ra Basileia, o te Atua? E nafea te taeraa mai o te reira e faaraa ˈi, aore ra e haamoˈa ˈi, i te iˈoa o te Atua? E eaha te taairaa o te taeraa mai o te Basileia e te haapaoraa i te hinaaro o te Atua?
TE BASILEIA O TE ATUA
4. Eaha te Basileia o te Atua, e o vai to ˈna Arii?
4 E faatereraa te Basileia o te Atua i haamauhia e te Atua ra o Iehova ma te hoê Arii i maitihia e ana. O vai te Arii o te Basileia o te Atua? O Iesu Mesia. Ei Arii, e mea teitei aˈe oia i te mau taata faatere atoa e e parauhia oia “te Arii o te hui arii, e te Fatu o te mau fatu ra.” (Timoteo 1, 6:15) E mana to ˈna e rave i te maitai rahi aˈe i te mau taata faatere atoa, te taata faatere maitai roa ˈˈe atoa i rotopu ia ratou.
5. Maihea mai te Basileia o te Atua e faatere ai, e i te aha?
5 Maihea mai te Basileia o te Atua e faatere ai? E teihea hoi Iesu? Eita e ore e te haamanaˈo ra outou e ua haapohehia oia i nia i te hoê pou haamauiuiraa, e ua faatiahia mai oia. I muri noa ˈˈe, ua maue oia i nia i te raˈi. (Ohipa 2:33) To reira atoa ïa te Basileia o te Atua—to nia i te raˈi. No reira te Bibilia e parau ai e e “basileia i te ao ra,” aore ra i te raˈi ra. (Timoteo 2, 4:18) To nia te Basileia o te Atua i te raˈi, e faatere râ te reira i te fenua.—A taio i te Apokalupo 11:15.
6, 7. Na te aha e faariro ia Iesu ei Arii faahiahia?
6 Na te aha e faariro ia Iesu ei Arii faahiahia? A tahi, e ore roa oia e pohe. Ma te faaau ia Iesu i te mau arii taata, te parau ra te Bibilia ia ˈna “tei ia ˈna anaˈe te pohe ore, e te parahi ra hoi i roto i te maramarama taea-ore-hia e te taata atoa.” (Timoteo 1, 6:16) Te auraa ra e e vai noa te mau mea maitatai atoa ta Iesu e rave ra. E mea rahi te ohipa maitai ta ˈna e rave.
7 A hiˈo na i teie parau tohu Bibilia no nia ia Iesu: “E vai â te varua o Iehova i nia ia ˈna; te varua o te paari e no te ite; te varua faaaˈo e no te puai; te varua no te ite, e no te mǎtaˈu ia Iehova; e rahi hoi to ˈna ite i te mǎtaˈu ia Iehova; e ore hoi ta ˈna parau e faaauhia i tei itea e tana mata; e ore hoi oia e aˈo i ta to ˈna tariˈa i faaroo ra: e haava râ oia i te taata rii ma te parau-tia ra; e tuu hoi oia i te parau au i te feia mamahu o te fenua nei.” (Isaia 11:2-4) Ia au i teie mau parau, e riro o Iesu ei Arii parau-tia e te aumihi i nia i te feia i te fenua nei. Eita anei outou e hinaaro i te hoê arii mai tera?
8. O vai ma te faatere e o Iesu?
8 Teie te tahi atu parau mau no nia i te Basileia o te Atua: E ere o Iesu anaˈe te faatere mai. E mau hoa arii to ˈna. Ei hiˈoraa, ua parau te aposetolo Paulo ia Timoteo e: “Ia faaoromai atoa tatou i te ino ra, e basileia atoa to tatou i ǒ na ra.” (Timoteo 2, 2:12) Oia, e faatere atoa Paulo, Timoteo, e te tahi atu feia haapao maitai tei maitihia e te Atua, e o Iesu i roto i te Basileia i te raˈi. Ehia te fanaˈo i tera haamaitairaa otahi?
9. Ehia te faatere e o Iesu, e inafea ra to te Atua haamataraa i te maiti ia ratou?
9 Mai tei faaitehia i roto i te pene 7 o teie buka, ua ite orama te aposetolo Ioane e “te tia noa ra te Arenio [Iesu Mesia] i nia iho i te mouˈa ra o Siona [to ˈna tiaraa arii i nia i te raˈi], ma te taata atoa hoi i pihai iho ia ˈna, hoê hanere e maha ahuru ma maha i te tausani, ma te iˈoa o to ˈna Metua i te papairaahia i nia iho i to ratou mau rae.” O vai tera na 144 000? Te na ô maira Ioane iho e: “O te feia teie e pee i te Arenio i to ˈna atoa mau haerea. I tauihia teie nei feia no roto i te taata nei, ei oho matamua na te Atua e na te Arenio ra.” (Apokalupo 14:1, 4) Oia, e mau pǐpǐ haapao maitai ratou na Iesu Mesia tei maiti-taa-ê-hia no te faatere e o ˈna i nia i te raˈi. Ia oti ratou i te faatiahia mai te pohe mai no te ora i nia i te raˈi, “e riro ia [r]atou te hau i teie nei ao” e o Iesu. (Apokalupo 5:10) Mai te tau o te mau aposetolo mai â, te maiti ra te Atua i te mau Kerisetiano haapao maitai ia tia te numera 144 000.
10. No te aha e faanahoraa î i te here ai ia faatere Iesu e na 144 000 i te huitaata?
10 E faanahoraa î roa i te here ia faatere Iesu e na 144 000 i te huitaata. Na mua, ua ite Iesu mai te aha te huru ia riro ei taata e ia mauiui. Ua parau Paulo no nia ia Iesu: “E ere hoi to tatou i te tahuˈa rahi e ore e tia ia aroha mai ia tatou i to tatou mau paruparu nei; i ati atoa hoi oia i te mau mea atoa mai ia tatou atoa nei, aita roa râ e hara.” (Hebera 4:15; 5:8) Ua mauiui e ua faaruru atoa to ˈna mau hoa arii ei taata. Ua aro atoa ratou i te huru tia ore e ua faaruru i te mau huru maˈi atoa. Papu roa ïa e e taa ia ratou te fifi ta te taata e farerei ra!
EAHA TA TE BASILEIA O TE ATUA E RAVE?
11. No te aha Iesu i parau ai e ia pure ta ˈna mau pǐpǐ ia haapaohia te hinaaro o te Atua i nia i te raˈi e tia ˈi?
11 I to Iesu parauraa e ia pure ta ˈna mau pǐpǐ ia tae mai te Basileia o te Atua e tia ˈi, ua parau atoa oia e ia pure ratou ia haapaohia te hinaaro o te Atua “i te fenua nei, mai tei te ao atoa na” e tia ˈi. To nia te Atua i te raˈi, e ua haapao-ê-na-hia to ˈna hinaaro i reira e te mau melahi taiva ore. I roto i te pene 3 râ o teie buka, ua haapii tatou e ua faaea te hoê melahi ino i te haapao i te hinaaro o te Atua e ua turai o ˈna ia Adamu e ia Eva ia hara. I roto i te pene 10, e ite atu â tatou i ta te Bibilia e haapii ra no nia i taua melahi ino ra, parauhia te Diabolo ra o Satani. Ua faatiahia ia faaea Satani e te mau varua melahi o tei maiti i te pee ia ˈna—parauhia demoni—maa taime i nia i te raˈi. No reira, e ere o te taatoaraa i nia i te raˈi te haapao ra i te hinaaro o te Atua. Ua taui râ te mau mea a haamata ˈi te Basileia o te Atua i te faatere. Ua aro atu Iesu Mesia, te Arii faaterono-apî-hia, ia Satani.—A taio i te Apokalupo 12:7-9.
12. Eaha e piti tupuraa faufaa i faataahia i roto i te Apokalupo 12:10?
12 Te faataa ra te mau parau tohu i muri nei eaha tei tupu: “E faaroo atura vau i te hoê reo rahi i nia i te raˈi, i te na ôraa e, Teie mai nei te ora, e te puai, e te basileia o to tatou Atua, e te mana o ta ˈna ra Mesia: ua hurihia hoi te tihotiho [ra o Satani] i to tatou mau taeae i raro, o tei tihotiho ia ratou i mua i te aro o to tatou Atua i te rui e te ao.” (Apokalupo 12:10) Ua tapao anei outou e piti tupuraa faufaa roa e faataahia ra i roto i teie irava Bibilia? A tahi, e haamata te Basileia o te Atua, o Iesu Mesia te Arii, i te faatere. A piti, ua hurihia Satani mai te raˈi mai i te fenua nei.
13. Eaha te faahopearaa o to Satani huriraahia mai te raˈi mai?
13 Eaha te faahopearaa o taua na tupuraa e piti ra? No nia i tei tupu i nia i te raˈi, te taio nei tatou e: “E teie nei, a oaoa, e te mau raˈi ra e, e o outou atoa hoi o tei parahi i reira ra.” (Apokalupo 12:12) Oia, e oaoa te mau melahi taiva ore i nia i te raˈi no te mea aita faahou o Satani e ta ˈna mau demoni, e mea haapao maitai anaˈe te mau mea ora atoa i nia i te raˈi i te Atua ra o Iehova. E hau e e au-maite-raa hope roa e te tamau to reira. Ua haapaohia ïa te hinaaro o te Atua i nia i te raˈi.
E ati to te fenua i to Satani e ta ˈna mau demoni huriraahia mai te raˈi mai. E fatata te reira i te mou
14. Eaha tei tupu no to Satani huriraahia mai i te fenua nei?
14 E te fenua ïa? Te na ô ra te Bibilia e: “E ati . . . to te fenua e to te tai, tei raro atu na hoi te diabolo ia outou na; e riri rahi to ˈna, no te mea ua ite oia e maa taime poto to ˈna e toe nei.” (Apokalupo 12:12) E riri to Satani i to ˈna huriraahia mai te raˈi mai e i te mea e e maa taime poto to ˈna e toe nei. No to ˈna riri, te faatupu ra oia i te ahoaho, aore ra “ati,” i te fenua nei. E haapii atu â tatou no nia i taua “ati” ra i roto i te pene i muri nei. A manaˈo ai râ tatou i te reira, e nehenehe tatou e ui, E nafea te Basileia e nehenehe ai e faatupu i te hinaaro o te Atua i te fenua nei?
15. Eaha te hinaaro o te Atua no te fenua?
15 A haamanaˈo na i te hinaaro o te Atua no te fenua. Ua ite outou i te reira i roto i te pene 3. I Edene ra, ua faaite te Atua i to ˈna hinaaro ia riro teie fenua ei paradaiso î i te hoê nunaa taata parau-tia o te ore roa e pohe. Ua turai Satani ia Adamu e ia Eva ia hara, e ua haafifi te reira i te tupuraa o te hinaaro o te Atua no te fenua, aita râ i taui atu. Te opua noa ra Iehova e “e parahi te feia parau-tia i nia i te fenua, e parahi tamau â ratou i reira.” (Salamo 37:29) E na te Basileia o te Atua e faatupu i te reira. E nafea?
16, 17. Eaha ta te Daniela 2:44 e parau maira no nia i te Basileia o te Atua?
16 A hiˈo na i te parau tohu o te Daniela 2:44. Te na ô ra te taioraa: “Ia tae i te anotau o taua mau arii ra, e faatupu ai te Atua o te raˈi ra i te hoê basileia, o te ore roa ïa e mou, e ore roa hoi e riro ia vetahi ê; e hope roa hoi taua mau basileia ra i te parari e e pau, e vai tera e a muri noa ˈtu.” Eaha ta teie irava e parau maira no nia i te Basileia o te Atua?
17 A tahi, e haamauhia te Basileia o te Atua “ia tae i te anotau o taua mau arii ra,” aore ra a vai noa ˈi te tahi atu mau basileia. A piti, e vai noa te Basileia e a muri noa ˈtu. Eita hoi e noaa i te haru e eita e monohia e te tahi atu faatereraa. A toru, e tupu te hoê tamaˈi i rotopu i te Basileia o te Atua e te mau basileia o teie nei ao. E upootia te Basileia o te Atua. I te pae hopea, tera anaˈe te Basileia o te faatere i te huitaata. I reira ïa te taata e fanaˈo ai i te faatereraa maitai roa ˈˈe aita ratou i ite aˈenei.
18. O vai te iˈoa o te tamaˈi hopea i rotopu i te Basileia o te Atua e te mau faatereraa a teie nei ao?
18 Mea rahi ta te Bibilia e parau ra no nia i taua tamaˈi hopea ra i rotopu i te Basileia o te Atua e te mau faatereraa a teie nei ao. Ei hiˈoraa, te haapii ra te Bibilia e a fatata mai ai te hopea, e faaatutu te mau varua ino i te mau parau haavare no te faahema i “te hui arii o te fenua nei e o te ao atoa nei.” No teihea fa? No te “haaputu ia ratou [te hui arii] i te tamaˈi i taua mahana rahi o te Atua Puai hope ra.” E haaputuputuhia te hui arii o te fenua i “te hoê vahi, o Aramagedo te iˈoa i te parau Hebera ra.” (Apokalupo 16:14, 16) No te mau mea i parauhia i roto i na irava e piti, e parauhia te aroraa hopea i rotopu i te mau faatereraa a te taata e te Basileia o te Atua, te tamaˈi o Aramagedo.
19, 20. Eaha te haafifi ra i te haapaoraa i te hinaaro o te Atua i te fenua nei i teie mahana?
19 Eaha te hinaaro ta te Basileia o te Atua e faatupu maoti Aramagedo? A manaˈo faahou na i te hinaaro o te Atua no te fenua. I opua na te Atua ra o Iehova ia î te fenua i te hoê nunaa taata parau-tia e te tia roa o te tavini ia ˈna i roto i te paradaiso. Na te aha e haafifi ra i te tupuraa o te reira i teie mahana? A tahi, e taata hara tatou, e e maˈihia e e pohe tatou. Ua haapii râ tatou i roto i te pene 5 e ua pohe Iesu no tatou ia nehenehe tatou e ora e a muri noa ˈtu. Te haamanaˈo ra paha outou i te mau parau i papaihia i roto i te Evanelia a Ioane: “I aroha mai te Atua i to te ao, e ua tae roa i te horoa mai i ta ˈna Tamaiti fanau tahi, ia ore ia pohe te faaroo ia ˈna ra, ia roaa râ te ora mure ore.”—Ioane 3:16.
20 Te tahi atu fifi, oia ïa mea rahi te taata e rave ra i te ohipa ino. Te haavare ra ratou, te taviri ra, e te rave ra i te peu morare ore. Aita ratou e hinaaro ra e haapao i te hinaaro o te Atua. E haamouhia te feia o te rave i te ohipa ino i Aramagedo, te tamaˈi a te Atua. (A taio i te Salamo 37:10.) Te tahi atu râ tumu e ore ai te hinaaro o te Atua e haapaohia i te fenua nei, oia ïa aita te mau faatereraa e faaitoito ra i te taata ia na reira. Mea rahi te faatereraa paruparu, te aroha ore, aore ra te piˈo. Te parau roa ra te Bibilia e: “Ua faatere te taata i te taata e ia ino atu.”—Koheleta 8:9, Traduction du monde nouveau.
21. E nafea te Basileia e faatupu ai i te hinaaro o te Atua i te fenua nei?
21 I muri aˈe ia Aramagedo, e auraro te huitaata i te hoê noa faatereraa, te Basileia o te Atua. E faatupu taua Basileia ra i te hinaaro o te Atua e e hopoi mai i te mau haamaitairaa faahiahia. Ei hiˈoraa, e iriti ê te reira ia Satani e ta ˈna mau demoni. (A taio i te Apokalupo 20:1-3.) E faaohipahia te mana o te tusia o Iesu ia ore te feia haapao maitai e maˈihia e e pohe faahou. I raro aˈe i te faatereraa a te Basileia, e tia ia ratou ia ora e a muri noa ˈtu. (Apokalupo 22:1-3) E riro te fenua ei paradaiso. I reira ïa te Basileia e faatupu ai i te hinaaro o te Atua i te fenua nei e e faaraa ˈi i te iˈoa o te Atua. Eaha ïa te auraa? I raro aˈe i te Basileia o te Atua, e faahanahana te taata ora atoa i te iˈoa o Iehova.
AFEA TE BASILEIA O TE ATUA E OHIPA ˈI?
22. No te aha tatou i ite ai e aita te Basileia o te Atua i tae mai a vai ai Iesu i te fenua nei aore ra i muri noa ˈˈe i to ˈna tia-faahou-raa?
22 I to Iesu parauraa i ta ˈna mau pǐpǐ ia pure, “Ia tae to oe ra hau,” mea maramarama maitai e aitâ te hau, aore ra Basileia, i tae mai atura i taua taime ra. Ua tae mai anei i to Iesu maueraa i nia i te raˈi? Aita, no te mea ua parau Petero raua Paulo e i muri aˈe i to Iesu tia-faahou-raa, ua tupu te parau tohu i roto i te Salamo 110:1 i nia ia ˈna: “Ua parau atura Iehova i tau Fatu, E parahi oe i tau rima atau nei; e ia faarirohia e au to mau enemi ei taahiraa avae no oe.” (Ohipa 2:32-35; Hebera 10:12, 13) Te vai ra ïa te hoê taime tiairaa.
I raro aˈe i te Basileia, e haapaohia te hinaaro o te Atua i te fenua nei mai tei te raˈi atoa ra
23. (a) Inafea ra to te Basileia o te Atua haamataraa i te faatere? (b) Eaha te hiˈopoahia i roto i te pene i muri nei?
23 Eaha te maoro? I te roaraa o te mau senekele 19 e 20, ua taa maite i te mau piahi Bibilia haavare ore e e hope te taime tiairaa i te matahiti 1914. (No nia i taua matahiti ra, a hiˈo i te tuhaa hau “1914—Te hoê matahiti faufaa i roto i te parau tohu Bibilia.”) Te haapapu ra te mau tupuraa i te ao nei tei haamata i te matahiti 1914, e ua tano iho â ratou. Ia au i te tupuraa o te parau tohu Bibilia, i te matahiti 1914 to te Mesia riroraa ei Arii e to te Basileia o te Atua i te raˈi haamataraa i te faatere. No reira, te ora nei tatou i te “maa taime poto” to Satani e toe nei. (Apokalupo 12:12; Salamo 110:2) E nehenehe atoa tatou e parau ma te papu e e fatata te Basileia o te Atua i te ohipa no te faatupu i te hinaaro o te Atua i te fenua nei. E parau oaoa anei teie no outou? E parau mau anei i to outou manaˈo? E tauturu te pene i muri nei ia outou ia ite e te haapii mau ra te Bibilia i teie mau mea.