VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • bh pene 7 api 66-75
  • E tiaturiraa mau to to outou feia here i pohe

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E tiaturiraa mau to to outou feia here i pohe
  • Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra?
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • IA POHE TE HOÊ TAATA HERE
  • “E LAZARO, A HAERE MAI I RAPAE”
  • HAAPIIRAA NA ROTO I TE MAU FAATIARAA O TE TIA-FAAHOU-RAA
  • “TE FEIA ATOA I ROTO I TE APOO”
  • TE TIA-FAAHOU-RAA I TE RAˈI
  • E tupu te tia-faahou-raa!
    Eaha ta te Bibilia e haapii mai?
  • Te hoê tiaturiraa papu
    Eaha te tupu i nia ia tatou ia pohe tatou?
  • E ora faahou mai tei herehia e tatou!
    Ia ora oe e a muri noa ˈtu! (Aparauraa Bibilia)
  • Hoê tiaturiraa papu no te feia pohe
    Ia pohe tei herehia
Ite hau atu â
Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra?
bh pene 7 api 66-75

PENE HITU

E tiaturiraa mau to to outou feia here i pohe

  • Mea nafea to tatou iteraa e e tupu iho â te tia-faahou-raa?

  • Eaha to Iehova manaˈo i te tia-faahou-raa o te feia pohe?

  • O vai ma te faatiahia mai?

1-3. Eaha te enemi e aˈuaˈu ra ia tatou paatoa, e no te aha te hiˈoraa i ta te Bibilia e haapii ra e tamahanahana rii ai ia tatou?

A FERURI na e te aˈuaˈuhia ra oe e te hoê enemi ino mau. E mea puai aˈe e e mea vitiviti aˈe o ˈna ia oe. Ua ite oe e eita o ˈna e aroha i te taata no te mea ua ite oe ia ˈna i te taparahi-pohe-raa i te tahi mau hoa to oe. E pau ta oe imiraa i te faaatea ˈtu, te piri noa maira o ˈna. E au ra e aita e tiaturiraa. Teie râ, e tia taue mai te hoê faaora i pihai iho ia oe. E mea puai aˈe o ˈna i to oe enemi, e e fafau o ˈna i te tauturu ia oe. Topa aˈera to oe hau!

2 I roto i te hoê auraa, te aˈuaˈuhia ra oe e te hoê enemi. O tatou paatoa. Mai ta tatou i ite i roto i te pene na mua ˈtu, e enemi te pohe ia au i te Bibilia. Aita hoê aˈe o tatou e nehenehe e ape atu. Ua ite te rahiraa o tatou i te raveraa tera enemi i to tatou feia here. Tera râ, e mea puai aˈe Iehova i te pohe. O ˈna te Faaora î i te here o tei faaite ê na e e pau tera enemi ia ˈna. E te fafau ra oia i te haamou roa ino i tera enemi, te pohe. Te haapii ra te Bibilia e: “E taua enemi hopea ra o te pohe, e haamouhia ïa.” (Korinetia 1, 15:26) E parau oaoa ïa!

3 E hiˈo poto mai na tatou eaha to tatou huru ia pohe te hoê taata matauhia. E taa ïa ia tatou te hoê parau o te faaoaoa ia tatou. Ua ite oe, te fafau ra Iehova e e ora faahou mai te feia pohe. (Isaia 26:19) E faahoˈihia mai ratou i te ora. O te tiaturiraa ïa o te tia-faahou-raa.

IA POHE TE HOÊ TAATA HERE

4. (a) No te aha te huru o Iesu ia pohe tei herehia e haapii mai ai i to Iehova huru? (b) Teihea auhoaraa taa ê ta Iesu i faatupu?

4 Ua pohe anei te hoê taata herehia e outou? Ia hiˈohia, e mea teimaha te mauiui, te oto, e te manaˈo e aita e ravea. I taua mau taime ra, e mea tia ia imi i te tamahanahanaraa i roto i te Parau a te Atua. (A taio i te Korinetia 2, 1:3, 4.) E tauturu te Bibilia ia tatou ia taa eaha to Iehova e to Iesu huru i mua i te pohe. Ua ite Iesu, o tei faahohoˈa maitai roa ino i to ˈna Metua, i te mauiui ia pohe te hoê taata. (Ioane 14:9) I Ierusalema, ua matau Iesu i te haere e hiˈo ia Lazaro e to ˈna na tuahine o Maria raua o Mareta, e parahi ra i te oire tapiri o Betania. E hoa rahi ratou. Te na ô ra te Bibilia e: “E aroha Iesu ia Mareta e tana taeae, e ia Lazaro.” (Ioane 11:5) Mai ta tatou râ i haapii i roto i te pene na mua ˈtu, ua pohe o Lazaro.

5, 6. (a) Eaha to Iesu huru i to ˈna iteraa i te fetii e te mau hoa o Lazaro o te oto ra? (b) No te aha e parau faaitoito ai no tatou to Iesu otoraa?

5 Eaha to Iesu huru i te poheraa to ˈna hoa? Ia au i te faatiaraa, ua haere atu Iesu i te fetii e te mau hoa o Lazaro ra o te oto ra. Ua aroha roa oia i to ˈna iteraa ia ratou. Ua “uuru ihora oia e horuhoru atura tana varua.” E te na ô ra te faatiaraa e ua “oto ihora Iesu.” (Ioane 11:33, 35) To Iesu otoraa, te auraa anei ïa e aita e tiaturiraa? Eita roa ˈtu. Ua ite Iesu e e tupu te hoê ohipa faahiahia. (Ioane 11:3, 4) Ua ite râ oia i te mauiui e te peapea ta te pohe e faatupu.

6 I roto i te hoê auraa, e parau faaitoito no tatou to Iesu otoraa. Te haapii maira te reira e mea riri roa na Iesu e na to ˈna Metua ra o Iehova, te pohe. E nehenehe râ ta te Atua ra o Iehova e aro e e upootia i nia i taua enemi ra! E hiˈo mai tatou i ta te Atua i faatia ia Iesu ia rave.

“E LAZARO, A HAERE MAI I RAPAE”

7, 8. No te aha te feia mataitai e nehenehe ai e manaˈo e aita e tiaturiraa to Lazaro, eaha râ ta Iesu i rave?

7 Ua tuuhia o Lazaro i roto i te hoê ana, e ua faaue Iesu ia huri-ê-hia te ofai e opani ra i te uputa. Ua patoi Mareta no te mea a maha ˈtura mahana e ua haamata paha ïa to Lazaro tino i te pê. (Ioane 11:39) I ta te taata hiˈoraa, aita e tiaturiraa.

Te faatia faahou nei Iesu ia Lazaro ma te tuô ia ’na ia haere mai i rapae a oaoa ’i to ’na utuafare e hoa

Ua hopoi mai te tia-faahou-raa o Lazaro i te oaoa rahi.—Ioane 11:38-44

8 Ua huri-ê-hia ˈtura te ofai, e ua pii atura Iesu ma te faateitei i te reo e: “E Lazaro, a haere mai i rapae.” Eaha tei tupu? “Ua haere maira taua taata i pohe ra i rapae.” (Ioane 11:43, 44) E nehenehe anei outou e feruri i te oaoa o te taata i reira? Noa ˈtu e e taeae, e fetii, e hoa, aore ra e taata tapiri o Lazaro no ratou, ua ite ratou e i pohe na oia. Teie râ oia—taua noâ taata here ra—e tia faahou ra i rotopu ia ratou. Eita e ore e mea fifi roa ia tiaturi. Aita e feaaraa, e mea rahi tei tauahi ia Lazaro ma te oaoa. Auê ïa upootiaraa i nia i te pohe e!

Te hoê vahine ivi e tauahi ra i ta ’na tamaiti tei faatia-faahou-hia e Elia

Ua faatia mai Elia i te tamaiti a te hoê vahine ivi.—Te mau arii 1, 17:17-24

9, 10. (a) Mea nafea to Iesu faaiteraa i te Tumu o to ˈna mana e faatia mai ia Lazaro? (b) Eaha te tahi mau maitai o te taioraa i te mau faatiaraa Bibilia o te tia-faahou-raa?

9 Aita Iesu i rave i teie semeio maere ma to ˈna iho mana. A pure ai oia hou rii oia a pii ai ia Lazaro, ua faataa maitai oia e o Iehova te Tumu o te tia-faahou-raa. (A taio i te Ioane 11:41, 42.) E ere tera anaˈe te taime to Iehova faaohiparaa i to ˈna mana mai tera. Te tia-faahou-raa o Lazaro, o te hoê noa ïa o na semeio e iva mai tera i papaihia i roto i te Parau a te Atua.a E mea au ia taio e ia hiˈopoa i te reira. Te haapii maira te reira e eita te Atua e haapao i te huru o te taata, inaha e taata apî, e ruhiruhia, e tane, e vahine, e Iseraela, e e Iseraela ore tei faatiahia mai. E oaoa rahi te faataahia ra i roto i tera mau faatiaraa! Ei hiˈoraa, i to Iesu faatiaraa mai i te hoê potii mai te pohe mai, ua “maere roa” to ˈna na metua. (Mareko 5:42) Oia mau, i horoa ˈtu na Iehova i te hoê tumu oaoaraa o te ore roa e moehia.

Petero e faatia faahou ra ia Doreka

Ua faatia mai te aposetolo Petero i te vahine Kerisetiano ra o Doreka.—Ohipa 9:36-42

10 Parau mau, ua pohe faahou te feia ta Iesu i faatia mai. Te auraa anei ïa e aita e faufaa ia faatia mai ia ratou? Eita roa ˈtu. Te haapapu ra taua mau faatiaraa Bibilia ra i te tahi pue parau mau faufaa e te horoa maira i te hoê tiaturiraa.

HAAPIIRAA NA ROTO I TE MAU FAATIARAA O TE TIA-FAAHOU-RAA

11. E nafea te faatiaraa o te tia-faahou-raa o Lazaro e haapapu ai i te parau mau i papaihia i roto i te Koheleta 9:5?

11 Te haapii ra te Bibilia e “aita . . . a te feia i pohe ra e parau itea.” (Koheleta 9:5) Aita ratou e ora ra ma te ite i te tahi vahi. Na te aamu o Lazaro e haapapu ra i te reira. Ia ˈna i hoˈi mai i te ora, ua haamaere anei Lazaro i te taata i te mau faataaraa o te raˈi? Aore ra ua faariaria anei o ˈna ia ratou i te mau aai hahano o te hoê po auahi ura? Aita Lazaro i na reira, ia au i te Bibilia. I na mahana e maha a pohe ai oia, aita ana e parau itea. I taoto noa na Lazaro i roto i te pohe.—Ioane 11:11.

12. No te aha tatou e nehenehe ai e tiaturi e ua tupu iho â te tia-faahou-raa o Lazaro?

12 Te haapii atoa maira te aamu o Lazaro e e tupuraa mau te tia-faahou-raa, e ere i te aai noa. Ua faatia mai Iesu ia Lazaro i mua i te aro o te hoê nahoa taata. Aita atoa te mau aratai haapaoraa, tei riri roa ia Iesu, i patoi i taua semeio ra. Ua parau râ ratou e: “Te aha nei tatou? e rave rahi hoi ta teie nei taata [ra o Iesu] tapao e rave nei.” (Ioane 11:47) E mea rahi te taata i haere e hiˈo ia Lazaro tei faatiahia mai. Ei faahopearaa, e rave rahi atoa o ratou tei faaroo ia Iesu. Ua taa ia ratou e o Lazaro te haapapuraa ora e mea tonohia mai Iesu e te Atua. I te mea e e haapapuraa mana roa tera, ua opua aˈera te tahi mau aratai haapaoraa ati Iuda aau etaeta i te haapohe ia Iesu e ia Lazaro atoa.—Ioane 11:53; 12:9-11.

13. Eaha te tumu e nehenehe ai tatou e tiaturi e e tia mau â ia Iehova ia faatia mai i te feia pohe?

13 E mea tano ore anei ia farii i te tia-faahou-raa ei tupuraa mau? Eita, ua haapii Iesu e ia tae i te hoê mahana, e faatiahia mai “te feia atoa i roto i te apoo.” (Ioane 5:28) O Iehova te Atua poiete i te ora atoa. E mea fifi anei ïa ia tiaturi e e nehenehe ta ˈna e poiete faahou i te ora? Parau mau, tei te mehara noa o Iehova. E nehenehe anei ta ˈna e haamanaˈo i to tatou feia here i pohe? E mea rahi roa ino te fetia i roto i te ao nui, ua ite râ te Atua i te iˈoa o te fetia taitahi! (Isaia 40:26) E nehenehe ïa ta te Atua ra o Iehova e haamanaˈo i te mau mea atoa no nia i to tatou feia here i pohe, e ua ineine oia i te faahoˈi mai ia ratou i te ora.

14, 15. Ia au i ta Ioba parau, eaha to Iehova manaˈo i te faahoˈiraa mai i te feia pohe i te ora?

14 Eaha râ to Iehova manaˈo i te faatiaraa mai i te feia pohe? Te haapii ra te Bibilia e e hinaaro ru to ˈna e na reira. Ua ui te taata haapao maitai ra o Ioba: “Ia pohe te taata nei, e ora faahou anei?” Te parau ra Ioba i te tiairaa i roto i te apoo e tae noa ˈtu i te taime e haamanaˈo ai te Atua ia ˈna. Teie ta ˈna i parau ia Iehova: “Na oe e tiaoro mai, e na ˈu e parau atu ia oe; e oto â oe i te ohipa a to rima i rave ra.”—Ioba 14:13-15.

15 A feruri noa na! Te tiai ra Iehova i te taime e faahoˈi mai oia i te feia pohe i te ora. E ere anei i te mea tamahanahana ia ite e mai tera o Iehova? Eaha râ no te tia-faahou-raa no a muri aˈe? O vai ma te faatiahia mai, e ihea?

“TE FEIA ATOA I ROTO I TE APOO”

16. E faatiahia mai te feia pohe no te ora i roto i teihea mau huru tupuraa?

16 Te haapii rahi maira te mau faatiaraa Bibilia o te tia-faahou-raa no nia i te tia-faahou-raa no a muri aˈe. Ua amui faahou te feia i faahoˈihia mai i te ora i te fenua nei e te mau melo here. Hoê â huru no te tia-faahou-raa no a muri aˈe—e mea maitai aˈe râ teie. Te opuaraa a te Atua, mai ta tatou i ite i roto i te pene 3, ia riro te fenua taatoa ei paradaiso. Eita ïa te feia pohe e faahoˈihia mai i te ora i roto i te hoê ao î i te tamaˈi, te ohipa ino, e te maˈi. E nehenehe ratou e ora e a muri noa ˈtu i nia i teie fenua i roto i te mau huru tupuraa hau e te oaoa.

17. Eaha te aanoraa o te tia-faahou-raa?

17 O vai ma te faatiahia mai? Ua parau Iesu e “e faaroo . . . te feia atoa i roto i te apoo ra i tana reo [to Iesu], e e haere mai i rapae.” (Ioane 5:28, 29) Te na ô atoa ra te Apokalupo 20:13 e: “Ua tuu maira te miti i te feia i pohe i roto ia ˈna ra, e ua tuu maira te apoo e hade i te feia i pohe i roto ia raua ra.” (A hiˈo i te tuhaa hau “Eaha te she’ohlʹ e te haiʹdes?”) Aita e taata faahou i roto i taua menema ra. E ora faahou mai te mau miria taata atoa i hunahia i reira. Ua parau te aposetolo Paulo e: “E tia-faahou-raa to tei pohe, te feia parau-tia e te feia parau-tia ore.” (Ohipa 24:15) Eaha ïa te auraa?

Farereiraa oaoa i roto i te paradaiso i te fenua a faatia-faahou-hia ’i te taata atoa i roto i te menema

I roto i te paradaiso, e tia mai te feia pohe e e amui atu i tei herehia

18. O vai ma to rotopu i “te feia parau-tia” e faatiahia mai, e eaha te faahopearaa o teie tiaturiraa i nia ia outou iho?

18 I rotopu i “te feia parau-tia,” e mea rahi ta tatou e taio ra i roto i te Bibilia, tei ora na hou Iesu a haere mai ai i te fenua nei. E nehenehe outou e manaˈo ia Noa, Aberahama, Sara, Mose, Ruta, Esetera, e e rave rahi atu â. Te faahitihia ra vetahi o teie mau tane e vahine faaroo i roto i te Hebera pene 11. O te mau tavini atoa râ a Iehova e pohe i to tatou tau “te feia parau-tia.” Maoti te tiaturiraa o te tia-faahou-raa, eita tatou e riaria i te pohe.—Hebera 2:15.

19. O vai ma “te feia parau-tia ore,” e eaha te ravea ta Iehova e horoa maitai atu na ratou?

19 E te feia atoa ïa aita i tavini aore ra i faaroo ia Iehova no te mea aita ratou i ite aˈenei ia ˈna? Eita teie mau miria “feia parau-tia ore” e moehia. E faatia-atoa-hia mai ratou e e horoahia ˈtu te taime no te haapii no nia i te Atua mau e no te tavini ia ˈna. I te roaraa hoê tausani matahiti e faatiahia mai ai te feia pohe e e horoahia ˈtu ai te ravea no te tavini ia Iehova i pihai iho i te feia haapao maitai i te fenua nei. E riro ïa ei tau faahiahia. O taua tau ra ta te Bibilia e parau ra te Mahana Haavaraa.b

20. Eaha te gehena, e o vai ma te haere i reira?

20 Te auraa anei e e faatiahia mai te taata atoa i ora na? Eita. Te parau ra te Bibilia e tei roto vetahi feia pohe i te “po,” aore ra gehena. (Luka 12:5) No ǒ mai te iˈoa ra gehena i te hoê faarueraa pehu i rapaeau mai i te oire Ierusalema no tahito ra. I reira e taninahia ˈi te tino pohe e te pehu i te auahi. Ia au i te mau ati Iuda, eita e tano ia hunahia e ia faatiahia mai te feia pohe tei hurihia te tino i reira. E taipe tano ïa te gehena o te haamouraa mure ore. E tuhaa atoa ta Iesu i roto i te haavaraa i te feia ora e te feia pohe, o Iehova râ te Haava hopea. (Ohipa 10:42) Eita roa ˈtu oia e faatia mai i te feia ta ˈna e haava ei feia iino o te ore e hinaaro e taui.

TE TIA-FAAHOU-RAA I TE RAˈI

21, 22. (a) Eaha te tahi atu tia-faahou-raa? (b) O vai te matamua roa i fanaˈo i te hoê tia-faahou-raa no te ora ei varua?

21 Te faahiti atoa ra te Bibilia i te tahi atu tia-faahou-raa, te tia-faahou-raa no te ora ei varua i nia i te raˈi. Hoê noa hiˈoraa o teie huru tia-faahou-raa tei papaihia i roto i te Bibilia, to Iesu Mesia.

22 I muri aˈe i to Iesu haapoheraahia ei taata, aita Iehova i vaiiho noa i ta ˈNa Tamaiti haapao maitai i roto i te apoo. (Salamo 16:10; Ohipa 13:34, 35) Ua faatia mai te Atua ia Iesu, eiaha râ ei taata. Te faataa ra te aposetolo Petero e ua “taparahi-pohe-[hia]” te Mesia “i te tino ra, i faaorahia râ e te [v]arua.” (Petero 1, 3:18) E semeio rahi mau â tera. Ua ora faahou Iesu ei ihotaata varua puai! (A taio i te Korinetia 1, 15:3-6.) O Iesu te matamua roa i fanaˈo i teie huru tia-faahou-raa hanahana. E ere râ o ˈna te hopea.—Ioane 3:13.

23, 24. O vai ma ta Iesu “nǎnǎ iti,” e ehia ratou?

23 A ite ai oia e ua fatata oia i te hoˈi i nia i te raˈi, ua parau Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ haapao maitai e e haere oia e “haamaitai [aore ra faaineine] i te hoê vahi” no ratou. (Ioane 14:2) Te parau ra Iesu i te feia o te haere i nia i te raˈi, ta ˈna “nǎnǎ iti.” (Luka 12:32) Ehia melo to teie pǔpǔ iti o te mau Kerisetiano haapao maitai? Ia au i te Apokalupo 14:1, te na ô ra te aposetolo Ioane e: “Hiˈo atura vau, e inaha, te tia noa ra te Arenio [Iesu Mesia] i nia iho i te mouˈa ra o Siona, ma te taata atoa hoi i pihai iho ia ˈna, hoê hanere e maha ahuru ma maha i te tausani, ma te iˈoa o to ˈna Metua i te papairaahia i nia iho i to ratou mau rae.”

24 E faatiahia mai teie 144 000 Kerisetiano, tae noa ˈtu ta Iesu mau aposetolo haapao maitai, no te ora i nia i te raˈi. Afea ratou e faatiahia mai ai? Ua papai te aposetolo Paulo e e faatiahia mai ratou i te roaraa o te vairaa mai o te Mesia. (Korinetia 1, 15:23) Mai ta outou e ite i roto i te pene 9, te ora nei tatou i taua tau ra. No reira, e faatiahia mai i reira iho te toea o na 144 000 e pohe i to tatou tau no te ora i nia i te raˈi. (Korinetia 1, 15:51-55) Area te rahiraa o te huitaata, e tiaturiraa to ratou e tia mai i mua nei no te ora i roto i te paradaiso i te fenua nei.

25. Eaha te hiˈopoahia i roto i te pene i muri nei?

25 Oia, e haapau mau â Iehova i to tatou enemi te pohe, e e mou roa oia e a muri noa ˈtu! (A taio i te Isaia 25:8.) E uiui râ paha outou, ‘Eaha te ohipa a te feia e faatiahia mai no te ora i nia i te raˈi?’ E riro ïa ratou ei melo o te hoê Basileia faahiahia i nia i te raˈi. E ite atu â tatou i taua faatereraa ra i roto i te pene i muri nei.

a To roto te tahi atu mau faatiaraa i Te mau arii 1, 17:17-24; Te mau arii 2, 4:32-37; 13:20, 21; Mataio 28:5-7; Luka 7:11-17; 8:40-56; Ohipa 9:36-42; e 20:7-12.

b Ei haamaramaramaraa hau no nia i te Mahana Haavaraa e te niu o taua haavaraa ra, a hiˈo na i te tuhaa hau “Eaha te Mahana Haavaraa?”

TA TE BIBILIA E HAAPII RA

  • E horoa mai te mau faatiaraa Bibilia o te tia-faahou-raa i te hoê tiaturiraa papu.—Ioane 11:39-44.

  • E hinaaro ru to Iehova e faahoˈi mai i te feia pohe i te ora.—Ioba 14:13-15.

  • E faatiahia mai te feia atoa i roto i te menema.—Ioane 5:28, 29.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono