VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • mrt tumu parau 89
  • Te parururaa i te mau vahine: Te manaˈo o te Bibilia

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te parururaa i te mau vahine: Te manaˈo o te Bibilia
  • Tumu parau rau
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Eaha te manaˈo o te Atua no te mau vahine?
  • Eaha te tauturu ia oe ia maitai mai?
  • E faaore anei te Atua i te ohipa ino e ravehia i nia i te mau vahine?
  • Eaha to mua i te mau vahine?
    A ara mai na! 1998
  • Te hinaaro ra te Atua ia faaturahia te vahine
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2012
  • Te mau vahine—Te faaturahia ra anei i te fare?
    A ara mai na! 1992
  • Te tâuˈa mau ra anei te Atua i te vahine?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2012
Ite hau atu â
Tumu parau rau
mrt tumu parau 89
Te mau vahine e rave rau matahiti e nunaa.

Te parururaa i te mau vahine: Te manaˈo o te Bibilia

A rave mai e a nenei i te api parau

E mirioni vahine e tamahine na te ao nei tei rave-ino-hia. To roto atoa anei oe? A hiˈo no te aha mea faufaa oe no te Atua e eaha ta ˈna e rave no te mau vahine tei rave-ino-hia.

“I to ˈu tamariiraa, ua rave ino to ˈu taeae ia ˈu i te mau mahana atoa. I muri aˈe i to ˈu faaipoiporaahia, ua na reira to ˈu nau metua hoovai. E ua faariro raua ia ˈu ei tîtî. Ua aro noa vau i te manaˈo e haapohe ia ˈu.”—Madhu,a Initia.

Ua haapapu te Taatiraa no te ea na te ao nei: “Ua riro te rave-ino-raa i te mau vahine ei peu matau na te ao nei.” Ua taiohia fatata hoê i nia e toru o te mau vahine tei rave-ino-hia i roto i to ratou oraraa.

Ahani ua ora oe i te reira, nehenehe oe e manaˈo e rave-ino-hia oe i te mau vahi e haere ai oe. E no te mea te vai ra teie mau peu ino, e nehenehe paha oe e manaˈo no te rahiraa o te mau taata: ‘Mea faufaa ore te mau vahine.’ Mea faufaa mau anei râ te mau vahine no te Atua?

Te hoê vahine e taio ra i te Bibilia.

Te faaite ra te Bibilia e mea faufaa te mau vahine no te Atua

Te hoê hohoˈa e faaite ra i te hoê vahine e taio ra i te Bibilia.

Eaha te manaˈo o te Atua no te mau vahine?

Irava: ‘Ua poiete te Atua i te tane e te vahine.’—Genese 1:27.

Te auraa: Ua poiete te Atua i te tane e te vahine. No te Atua mea faufaa ia faatura te tane e te vahine. Hau atu â, te tiai ra oia ia ‘here te tane faaipoipo i ta ˈna vahine mai ta ˈna e here ia ˈna iho,’ eiaha râ ia tamata i te haavî i ta ˈna vahine, ma te mau parau ino aore ra ma te taparahi ia ˈna. (Ephesia 5:33; Kolosa 3:19) Mea papu, mea faufaa no te Atua te parururaa o te mau vahine.

“I to ˈu tamariiraa, ua rave-ino-hia vau na to ˈu fetii. I te 17raa o to ˈu matahiti, ua haamǎtaˈu ta ˈu paoti ohipa e ere au i ta ˈu ohipa ia ore au e taoto ia ˈna. I to ˈu paariiraa mai, ua faatura ore ta ˈu tane, to ˈu mau metua, e te feia tapiri ia ˈu. Ua haapii râ vau no nia ia Iehova, b te Atua poiete. Te faatura ra oia i te mau vahine. Ua haapapu te reira ia ˈu te here ra te Atua ia ˈ u e mea faufaa vau no ˈna.”—Maria, Raparata.

Te hoê hohoˈa e faaite ra i te hoê vahine e faaroo ra i te tahi vahine.

Eaha te tauturu ia oe ia maitai mai?

Irava: ‘Te vai ra te tahi hoa mea piri aˈe i te hoê taeae.’—Maseli 18:24.

Te auraa: E turu te hoê hoa mau ia oe. Ia manaˈo oe e tauturu te reira ia oe, a faaite i to oe mau huru aau i te hoê taata ta oe e tiaturi.

“E 20 matahiti to ˈu hunaraa e ua rave-ino-hia vau. A paari ai au, aita vau i oaoa e ua hepohepo rahi au. I to ˈu râ faaiteraa i ta ˈu i ora i te hoê taata tei ineine i te faaroo mai, ua mâmâ roa vau.”—Elif, Turekia.

Irava: “A huri ai i to outou mau ahoaho atoa i nia [i te Atua], no te mea te haapeapea mai ra oia no outou.”—Petero 1, 5:7.

Te auraa: Ia pure oe, e faaroo iho â te Atua. (Salamo 55:22; 65:2) No te mea te tâuˈa ra oia ia oe, e tauturu oia ia oe ia taa e mea faufaa mau â oe.

“Ua tauturu mai te haapiiraa no nia Iehova ia maitai mai to ˈu mau mauiui. I teie nei, e nehenehe au e tiaturi i te Atua na roto i te pure. E hoa mau oia o tei taa maitai i to ˈu huru aau.”—Ana, Bélize.

Te hoê hohoˈa e faaite ra i te hoê vahine e hiˈo ra i nia.

E faaore anei te Atua i te ohipa ino e ravehia i nia i te mau vahine?

Irava: “E horoa [Iehova] i te faaotiraa haavaraa i te feia aita e metua e i te feia o tei haavîhia, eiaha te taata o te fenua nei ia haamǎtaˈu faahou ia ratou.”—Salamo 10:17, 18.

Te auraa: Fatata te Atua i te faaore i te parau-tia ore atoa, oia atoa te ohipa ino e ravehia i nia i te mau vahine.

“Te iteraa fatata Iehova i te faaore i te ohipa ino e ravehia i nia i te mau vahine e te mau tamahine apî, mea mahanahana roa no ˈu. Ua horoa atoa mai te reira i te hau o te feruriraa.”—Roberta, Mehiko.

No te ite hau atu â no nia i te tiaturiraa ta te Bibilia e horoa ra, no te aha oe e nehenehe ai e tiaturi i te mau parau fafau e nafea te mau Ite no Iehova e tauturu ai maoti te Bibilia i teie mahana, a ani i te hoê farereiraa.

A rave mai e a nenei i teie tumu parau, ta outou e nehenehe e opi e e opere.

A rave mai

a Ua tauihia te mau iˈoa.

b O Iehova te iˈoa o te Atua. (Salamo 83:18) A hiˈo i te tumu parau “O vai o Iehova?”

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono