VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w25 Me api 2-7
  • A pee i te hiˈoraa o te mau melahi taiva ore

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • A pee i te hiˈoraa o te mau melahi taiva ore
  • Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2025
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • MEA HAEHAA RATOU
  • MEA HERE NA RATOU I TE TAATA
  • MEA FAAOROMAI TAMAU RATOU
  • E TAUTURU TE MAU MELAHI IA MOˈA NOA TE AMUIRAA
  • Te mau melahi—“tavini varua”
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2009
  • O vai te mau melahi?
    Te pahono ra te Bibilia
  • Nafea te mau melahi ia tauturu mai ia outou
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • E tauturu te mau melahi ia oe
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te taata atoa) 2017
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2025
w25 Me api 2-7

TUMU PARAU HAAPIIRAA 19

HIMENE 6 Faaite nei te mau raˈi i to te Atua hanahana

A pee i te hiˈoraa o te mau melahi taiva ore

“A arue ia Iehova, outou ta ˈna mau melahi atoa.”—SAL. 103:20.

MANAˈO FAUFAA

Ta tatou e haapii mai i te hiˈoraa o te mau melahi taiva ore.

1-2. (1) No te aha mea taa ê tatou i te mau melahi? (2) Eaha te tahi mau tuatiraa e vai ra i rotopu ia ratou e tatou?

EI NUNAA no Iehova, e mero tatou no te hoê utuafare o te haamori ra ia ˈna. E ô atoa mai te mau taeae e tuahine na te ao nei e na mirioni melahi i roto i teie utuafare fetii. (Dan. 7:9, 10) Ia manaˈo tatou i te mau melahi, e puta mai te taa-ê-raa i rotopu ia tatou e ratou. Ei hiˈoraa, mea maoro e mea puai aˈe ratou ia tatou. (Ioba 38:4, 7) Taa ê atu ia tatou, mea moˈa e mea tia aˈe te mau melahi.—Luka 9:26.

2 Noa ˈtu râ, te vai ra te tahi mau tuatiraa i rotopu ia tatou e te mau melahi. Ei hiˈoraa, mai ia ratou e pee tatou i te mau huru maitatai o Iehova e e tiamâraa to tatou e maiti. Mea taa ê ratou tataitahi, e iˈoa to ratou e e hopoia taa maitai ta ratou. Hoê â huru no tatou. Mai te mau melahi, ua poietehia tatou e te hiaai e haamori i to tatou Atua poiete.—Pet. 1, 1:12.

3. Eaha te haapii mai i te hiˈoraa o te mau melahi taiva ore?

3 Inaha mea rahi te tuatiraa i rotopu ia tatou e te mau melahi, e faaitoito ïa to ratou hiˈoraa ia tatou e mea rahi te haapiiraa ta tatou e apo mai. I roto i teie tumu parau, e ite tatou e nafea ia pee i to ratou haehaa, to ratou here i te taata, to ratou faaoromai tamau e ta ratou mau tutavaraa ia moˈa noa te amuiraa.

MEA HAEHAA RATOU

4. (1) E nafea te mau melahi e faaite ai i to ratou haehaa? (2) No te aha mea haehaa ratou? (Salamo 89:7)

4 Mea haehaa te mau melahi taiva ore. Noa ˈtu mea rahi to ratou ite, mea paari e mea puai roa ratou, e pee noa ratou i te mau aratairaa a Iehova. (Sal. 103:20) A haapao ai i ta ratou mau hopoia, eita roa ˈtu ratou e faateitei ia ratou aore ra e faaiteite i to ratou puai rahi. E oaoa noa râ ratou i te rave i te hinaaro o te Atua noa ˈtu eita e faahitihia to ratou iˈoa.a (Gen. 32:24, 29; Arii 2, 19:35) Eita ratou e farii i te hanahana te titauhia ia faahoˈi ia Iehova ra. No te aha mea haehaa roa te mau melahi? No to ratou ïa here e faatura ia Iehova.—A taio i te Salamo 89:7.

5. Mea nafea te hoê melahi i te faaiteraa i te haehaa a aˈo ai i te aposetolo Ioane? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

5 E hiˈo anaˈe i te hoê tupuraa o te faaite ra i te haehaa o te mau melahi. I te area matahiti 96, ua faaite te hoê melahi, aita i faahitihia to ˈna iˈoa, i te hoê orama faahiahia mau i te aposetolo Ioane. (Apo. 1:1) Ua aha Ioane? Ua tipapa oia no te haamori ia ˈna. Oioi râ taua melahi ra i te tapea ia Ioane ma te parau: “A haapao maitai! Eiaha roa e na reira! E tavini noa vau mai ia oe e mai to oe mau taeae . . . A haamori i te Atua!” (Apo. 19:10) Auê ïa pahonoraa haehaa mau! Aita te melahi i hinaaro ia faahanahanahia o ˈna. Oioi hoi oia i te parau ia Ioane ia haamori ia Iehova. Aita atoa o ˈna i vahavaha ia Ioane. Noa ˈtu mea puai aˈe e mea maoro aˈe oia i te taviniraa ia Iehova, ua parau o ˈna e tavini atoa oia mai ia Ioane. Aita o ˈna i tamaˈi ia Ioane, ua aˈo râ ia ˈna ma te mǎrû. Ua taa paha ia ˈna e ua tipapa Ioane no to ˈna faahiahia i ta ˈna i ite.

Te parau ra te melahi i te aposetolo Ioane eiaha e tipapa no te haamori ia ˈna.

Ua faaite te melahi i te haehaa a paraparau ai ia Ioane (A hiˈo i te paratarafa 5)


6. E nafea ia pee i te haehaa o te mau melahi?

6 E nafea ia pee i te haehaa o te mau melahi? Mai ia ratou, eita tatou e faateitei no ta tatou e rave nei aore ra e faaoru mai te huru ra e mea faahiahia roa tatou. (Kor. 1, 4:7) Eiaha atoa tatou e manaˈo e mea hau aˈe tatou ia vetahi ê no te mea mea maoro aˈe tatou i roto i te parau mau aore ra e hopoia ta tatou i roto i te amuiraa. Inaha hoi, ia rahi noa ˈtu ta tatou mau hopoia, rahi atu â ïa tatou i te faahaehaa ia tatou. (Luka 9:48) Mai te mau melahi, e hinaaro tatou e tavini ia vetahi ê. Eita ïa tatou e faatietie ia tatou.

7. E nafea ia faaite i te haehaa a aˈo ai i te hoê taata?

7 E faaite atoa tatou i te haehaa a aˈo ai i te hoê hoa Kerisetiano aore ra ta tatou tamarii. Parau mau, i te tahi taime e titauhia ia aˈo roa ˈtu ia ˈna. Tera râ, mai te melahi tei aˈo ia Ioane ma te mǎrû, e haapao maitai tatou ia ore oia e toaruaru. No te faaite aita tatou i hau aˈe ia vetahi ê, e horoa tatou i te aˈoraa Bibilia ma te faatura e te aumihi.—Kol. 4:6.

MEA HERE NA RATOU I TE TAATA

8. (1) Ia au i te Luka 15:10, e nafea te mau melahi e faaite ai i to ratou here i te taata? (2) Eaha ta te mau melahi tuhaa i roto i te pororaa? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

8 Mea tâuˈa e mea here na te mau melahi i te taata. E oaoa ratou ia tatarahapa te hoê Kerisetiano i ta ˈna hara, aore ra ia hoˈi mai oia ia Iehova ra. Oaoa atoa ratou ia taui te hoê taata i to ˈna haerea a tavini atu ai ia Iehova. (A taio i te Luka 15:10.) E tauturu atoa te mau melahi ia tatou i roto i te ohipa pororaa. (Apo. 14:6) Noa ˈtu eita ratou e poro, e aratai râ ratou ia tatou i te taata e hinaaro ra e ite o vai Iehova. Parau mau, eita tatou e nehenehe e haapapu e tuhaa ta te mau melahi i roto i te tahi tupuraa taa maitai. Inaha, e nehenehe Iehova e faaohipa i te tahi atu ravea, mai to ˈna varua moˈa no te tauturu i te taata aore ra no te aratai i ta ˈna mau tavini. (Ohi. 16:6, 7) Noa ˈtu râ, te faaohipa noa nei oia i ta ˈna mau melahi no te tauturu ia tatou. No reira, ia papu ia tatou e te turu mai ra te mau melahi ia tatou i roto i te pororaa.—A hiˈo i te tumu parau tarenihia “Ua pahonohia ta ratou mau pure.”b

Na hoa faaipoipo e haere ra na roto i te oire e te vairaa papai afaifai. Ua tauturu te mau melahi i te tuahine ia ite i te hoê potii e hepohepo ra a parahi noa ˈi.

Ua faaoti na hoa faaipoipo i ta raua pororaa i te vahi taata. A hoˈi ai raua, ite atura te tuahine i te hoê vahine e hepohepo ra. Ua taa i taua tuahine ra e aratai iho â te mau melahi ia tatou i te taata o te imi ra i te tauturu i te pae varua. Ua hinaaro mau â o ˈna e tamahanahana i tera vahine (A hiˈo i te paratarafa 8)


Ua pahonohia ta ratou mau pure

Ua faaohipa anei Iehova i te mau melahi no te pahono i te mau pure faahitihia i roto i to muri nei mau faatiaraa?

  • A poro ai e to ˈna mama na roto i te niuniu, ua paraparau te hoê tamahine 12 matahiti to ˈna i te hoê vahine no Peru. Ua pure hoi taua vahine ra i te Atua ia tono mai i te hoê taata no te tauturu ia ˈna. Ua taa ia ˈna e ua pahonohia ta ˈna pure na roto i teie tamahine e ua farii oia i te hoê haapiiraa Bibilia. I muri aˈe, ua haere o ˈna i te putuputuraa.

  • Ua haapii te hoê vahine no Rumania i te Bibilia e faaea ihora. I muri iho, ua rave oia i te ohipa no te hoê utuafare i Italia e ua hinaaro oia e haapii faahou. I te mea e aita o ˈna i matau i te mau Ite no Iehova i ǒ, pure ihora oia ia Iehova. Tau mahana noa i muri aˈe, ua anihia oia ia haere i te fare toa, eiaha râ e paraparau i te fatu. No te aha? E Ite no Iehova o ˈna e mea au na ˈna e paraparau no nia i te Bibilia. Tera iho â tei tupu. Ua poro teie taeae i taua vahine ra tei taa e ua pahonohia ta ˈna pure. Haamata faahou atura oia i ta ˈna haapiiraa e ua nuu maitai oia i te pae varua. Ua putapû roa hoê o ta ˈna tamaiti i to ˈna hiˈoraa, ua haapii atoa oia i te Bibilia e ua haere i te mau putuputuraa.

  • Ua faaoti na hoa faaipoipo Ite no Iehova e hoo i to raua pereoo. Haere maira te hoê tane e ta ˈna vahine e hiˈo i tera pereoo. Faataa ˈtura na Ite no Iehova e te hinaaro ra raua e faaiti i ta raua mau haamâuˈaraa no te rave atu â i roto i te ohipa pororaa. Parau ihora te tane: “Ua pure au inanahi ra i te Atua. Ua ani au ia ˈna ia farerei au i te hoê taata o te tauturu mai ia ˈu. Ua hepohepo roa hoi au e mea rahi ta ˈu mau uiraa.” Taa ihora ia ˈna e ua pahonohia ta ˈna pure. Ua farii raua ta ˈna vahine i te hoê haapiiraa Bibilia, oia atoa ta raua na tamahine. Te haere nei ratou pauroa i te mau putuputuraa.

9. E nafea ia pee i te here o te mau melahi i te taata?

9 E nafea ia pee i te here o te mau melahi i te taata? Mai te mau melahi, e oaoa tatou ia faahoˈihia mai te hoê Kerisetiano i roto i te amuiraa. E farii maitai anaˈe ia ˈna a haapapu atu ai i to tatou here ia ˈna. (Luka 15:4-7; Kor. 2, 2:6-8) E pee atoa tatou i te hiˈoraa o te mau melahi ma te tutava ˈtu â i roto i te pororaa. (Koh. 11:6) Mai ta ratou e turu nei ia tatou, e tauturu atoa tatou i te mau taeae e tuahine i roto i te taviniraa. Ei hiˈoraa, e nehenehe tatou e poro na muri i te hoê taata poro no haamata noa ˈtura. E nehenehe atoa tatou e tauturu i te mau taeae e tuahine ruhiruhia aore ra maˈimaˈi ia apiti i te pororaa.

10. Eaha te haapii mai i te tupuraa o Sara?

10 E nafea râ mai te peu eita tatou e nehenehe e rave hau atu â no Iehova? Te vai ra te tahi atu mau ravea ia ohipa tatou e te mau melahi i roto i te pororaa. Teie mai te hiˈoraa o Sara,c tuahine no Initia. Ua tavini oia ei pionie 20 matahiti te maoro. Ua maˈihia râ o ˈna e mau atura oia i te fare. Eita e ore ua ahoaho roa o ˈna. Maoti râ te tauturu a te mau taeae e tuahine e ta ˈna taioraa Bibilia, ua oaoa faahou mai Sara. Ua titauhia ia rave o ˈna i te tahi mau tauiraa i roto i ta ˈna taviniraa. I te mea aita ta ˈna e nehenehe e parahi no te papai i te rata, ua poro noa ïa oia na roto i te niuniu. Ua niuniu Sara i te feia ta ˈna i farerei, e na ratou i horoa ˈtu i te numera a te feia e anaanatae atoa ra i te parau mau. Eaha te mau haamaitairaa ta ˈna i fanaˈo? Tau avaˈe noa i muri mai, ua haamata Sara 70 haapiiraa Bibilia. Inaha mea rahi roa, vaiiho atura oia na vetahi mau mero o te amuiraa e faatere i te tahi mau haapiiraa. E rave rahi piahi o te haere mai ra i te mau putuputuraa. Papu, te oaoa ra te mau melahi i te ohipa na muri i te mau taeae e tuahine mai ia Sara o te tutava nei i te apiti i te ohipa pororaa.

MEA FAAOROMAI TAMAU RATOU

11. Mea nafea to te mau melahi taiva ore faaiteraa i te faaoromai tamau?

11 E hiˈoraa maitai te mau melahi taiva ore no te parau o te faaoromai tamau. Ua faaoromai ratou i te parau-tia ore e te ino e tausani matahiti. Ua ite ratou ia Satani e e rave rahi atu mau melahi i te orure-hau-raa ia Iehova. I tavini na hoi ratou pauroa ia Iehova na mua ˈˈe. (Gen. 3:1; 6:1, 2; Iuda 6) Te faahiti ra te Bibilia i to te hoê melahi aroraa i te hoê demoni puai. (Dan. 10:13) Hau atu, i te roaraa o te tau, ua ite atu te mau melahi e mea iti te taata tei turu i te haamoriraa mau. Noa ˈtu râ, ua tamau ratou i te tavini ia Iehova ma te oaoa e te itoito. Ua ite hoi ratou e ia tae i te hoê mahana e faaore roa te Atua i te parau-tia ore.

12. Eaha te tauturu ia tatou ia faaoromai tamau?

12 E nafea ia pee i te faaoromai tamau o te mau melahi? Mai ia ratou, e ite atoa tatou i te tahi mau tupuraa tano ore. Te tiaturi atoa ra tatou ia tae i te hoê mahana, e faaore roa te Atua i te ino. No reira mai te mau melahi taiva ore, eita tatou “e faaea i te rave i te mea maitai.” (Gal. 6:9) Ua fafau atoa te Atua e tauturu mai oia ia tatou ia faaoromai tamau. (Kor. 1, 10:13) E nehenehe tatou e pure ia Iehova no te ani i to ˈna varua moˈa ia faaite tatou i te faaoromai e te oaoa. (Gal. 5:22; Kol. 1:11) E ia faaruru outou i te patoiraa? Eiaha e haapeapea, a tiaturi papu râ ia Iehova. E tauturu e e faaitoito mai iho â oia ia outou.—Heb. 13:6.

E TAUTURU TE MAU MELAHI IA MOˈA NOA TE AMUIRAA

13. Eaha ta te mau melahi hopoia taa ê i te roaraa o te mau mahana hopea? (Mataio 13:47-49)

13 I te roaraa o te mau mahana hopea, ua horoa Iehova i te mau melahi i te tahi hopoia taa ê. (A taio i te Mataio 13:47-49.) E mirioni taata o te anaanatae ra i te parau apî oaoa. Ua riro mai vetahi o ratou ei tavini na Iehova, area te tahi atu aita ïa. Na te mau melahi te hopoia “e faataa ê i te feia ino e te feia parau-tia.” Te auraa, e haapao ratou ia moˈa noa te amuiraa. E ere râ te auraa eita roa ˈtu te feia tei atea ê ia Iehova e hoˈi mai aore ra eita te fifi e tupu i roto i te amuiraa. Ia papu râ ia tatou te rohi nei te mau melahi ia moˈa noa te amuiraa.

14-15. E nafea ia pee i te hiˈoraa o te mau melahi ia moˈa noa te amuiraa i te pae varua? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

14 E nafea ia pee i te hiˈoraa o te mau melahi? Ma te rave i ta tatou tuhaa ia moˈa noa te amuiraa i te pae varua. E tutava ïa tatou i te paruru i to tatou aau ma te maiti i te hoa maitai e ma te haapae i te mau mea atoa e tuino i to tatou auhoaraa e Iehova. (Sal. 101:3) E nehenehe atoa tatou e tauturu i te mau taeae e tuahine ia vai taiva ore ia Iehova. Ei hiˈoraa, eaha te rave ua ite anaˈe tatou e ua hara te hoê hoa Kerisetiano? No to tatou here ia ˈna, e faaitoito tatou ia ˈna ia farerei i te mau matahiapo. Ia ore oia e na reira, na tatou ïa e faaara i te mau matahiapo. Te hinaaro ra tatou ia tauturu-oioi-hia to tatou taeae aore ra tuahine tei paruparu i te pae varua.—Iak. 5:14, 15.

15 Te mea peapea râ, e titauhia ia tuuhia vetahi tei hara i rapae i te amuiraa. I roto i tera tupuraa, e “faaea [tatou] i te amuimui atu.”d (Kor. 1, 5:9-13) E tauturu teie faanahoraa ia moˈa noa te amuiraa. Ia ore tatou e amuimui i te mau mero tei tuuhia i rapae, te faaite ra ïa tatou i te hamani maitai ia ratou. Peneiaˈe, e haaferuri te reira ia ratou ia hoˈi mai ia Iehova ra. Ia na reira ratou, e oaoa roa ïa tatou, Iehova e te mau melahi atoa.—Luka 15:7.

Hohoˈa: 1. Piti tuahine e parahi ra a inu ai i te taofe. Te paraparau ra hoê, te hiˈo ra te tahi i vaho. 2. I muri aˈe, te farerei ra te tuahine e piti matahiapo i te Piha a te Basileia.

Eaha te rave ua ite anaˈe tatou e ua hara te hoê hoa Kerisetiano? (A hiˈo i te paratarafa 14)e


16. I roto i teihea tuhaa e tutava ˈi oe i te pee i te hiˈoraa o te mau melahi?

16 Auê haamaitairaa rahi ta Iehova i horoa mai, oia hoi e nehenehe tatou e ohipa amui e te mau melahi! E pee anaˈe ïa i to ratou mau huru maitatai: to ratou haehaa, to ratou here i te taata, to ratou faaoromai tamau e ta ratou mau tutavaraa ia moˈa noa te amuiraa. Ia pee tatou i te hiˈoraa o te mau melahi taiva ore, e riro ïa tatou ei mero no to Iehova utuafare e a muri noa ˈtu.

E NAFEA IA PEE I TE HIˈORAA O TE MAU MELAHI . . .

  • to ratou haehaa?

  • to ratou here i te taata?

  • ta ratou mau tutavaraa ia moˈa noa te amuiraa?

HIMENE 123 Auraro anaˈe i ta Iehova aratairaa ma te taiva ore

a I roto i tera rahiraa mirioni melahi, e piti noa iˈoa tei faahitihia i roto i te Bibilia, o Mihaela e Gaberiela.—Dan. 12:1; Luka 1:19.

b No te tahi atu mau faatiaraa, a mataitai i te Video parau apî no 1 a te Tino aratai (2021).

c Ua tauihia te iˈoa.

d Mai tei faataahia i roto i te Video parau apî no 2 a te Tino aratai (2024), ia haere mai te hoê taata tei tuuhia i rapae i te amuiraa i te putuputuraa, na te taata poro tataitahi e faaoti ia au i to ˈna manaˈo haava haapiihia i te Bibilia, e aroha poto noa aore ra e farii maitai ia ˈna.

e FAATAARAA O TE HOHOˈA: Ua faaitoito te tuahine i to ˈna hoa ia farerei i te mau matahiapo. I muri aˈe tau mahana, na ˈna i faaara i te mau matahiapo inaha aita to ˈna hoa i faaroo.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono