VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w23 Novema api 8-13
  • E nafea ia puai noa ˈtu â to tatou here te tahi i te tahi?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E nafea ia puai noa ˈtu â to tatou here te tahi i te tahi?
  • Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2023
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • NO TE AHA MEA FAUFAA NO TATOU IA HERE TE TAHI I TE TAHI?
  • E NAFEA IA FAAITE I TE HERE TE TAHI I TE TAHI?
  • E NAFEA IA PUAI NOA ˈTU Â TO TATOU HERE TE TAHI I TE TAHI?
  • NO TE AHA MEA FAUFAA ROA TE HERE I TEIE MAHANA?
  • “Ei haerea here noa” to oe
    A faafatata ˈtu ia Iehova
  • Eiaha e vaiiho i to here ia iti mai
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2017
  • ‘Hau atu i te mau mea atoa, ia uˈana maite te aroha’
    E ara!
  • Te here: Te hoê huru maitai faufaa rahi
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2017
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2023
w23 Novema api 8-13

TUMU PARAU HAAPIIRAA 47

E nafea ia puai noa ˈtu â to tatou here te tahi i te tahi?

“E here noa anaˈe te tahi i te tahi, no ǒ mai hoi te here i te Atua ra.”—IOA. 1, 4:7.

HIMENE 109 Here rahi ma te oaoa atoa

HAAPOTORAAa

1-2. (1) No te aha te aposetolo Paulo i parau ai o te here te huru maitai “hau ê”? (2) Eaha te mau uiraa ta tatou e pahono?

I TE faahitiraa te aposetolo Paulo i te faaroo, te tiaturiraa e te here, teie ta ˈna puohuraa: “O te here tei hau ê i na toru [huru maitatai] nei.” (Kor. 1, 13:13) No te aha Paulo i na reira ˈi i te parau? Ia tupu te mau parau fafau a te Atua a muri aˈe, eita te faaroo e te tiaturiraa e titau-faahou-hia, inaha ua tupu ê na tera mau parau fafau. Tera râ, e tia noa ia tatou ia here ia Iehova e i to tatou taata tupu. E rahi noa ˈtu â tera here i roto ia tatou e a muri noa ˈtu.

2 Inaha e tamau tatou i te faatupu i te here, e toru uiraa ta tatou e pahono. A tahi, no te aha e tia ˈi ia tatou ia here te tahi i te tahi? A piti, e nafea ia faaite i to tatou here te tahi i te tahi? A toru, e nafea ia puai noa ˈtu â to tatou here te tahi i te tahi?

NO TE AHA MEA FAUFAA NO TATOU IA HERE TE TAHI I TE TAHI?

3. Eaha te tahi mau tumu e here ai tatou te tahi i te tahi?

3 No te aha e mea faufaa no tatou ia here te tahi i te tahi? Hoê tumu, no te mea o te here te tapao o te mau Kerisetiano mau. Ua parau Iesu i ta ˈna mau aposetolo: “I te mea e mea here outou te tahi i te tahi, e ite ïa te taata atoa e e pǐpǐ outou na ˈu.” (Ioa. 13:35) Te tahi atoa tumu, e tahoê te here ia tatou. Ua parau Paulo e, te here, “o te taamu tia roa ïa e tahoê ai te taata.” (Kol. 3:14) Te vai nei râ te tahi atu tumu faufaa roa ˈtu â. Ua papai te aposetolo Ioane i to ˈna mau hoa Kerisetiano: “Te taata e here ra i te Atua, ia here atoa ïa i to ˈna taeae e tia ˈi.” (Ioa. 1, 4:21) Ia faaite tatou i te here te tahi i te tahi, te faaite ra ïa tatou i to tatou here no te Atua.

4-5. A horoa na i te hoê hiˈoraa o te faaite ra e tuati to tatou here no te Atua i to tatou here no te mau taeae e tuahine.

4 E nafea to tatou here no te Atua e tuati ai i to tatou here no to tatou mau taeae e tuahine? Teie te tahi hiˈoraa. A feruri na e nafea to tatou mafatu e tuati ai i te tahi atu mau mero o to tatou tino. Ia fafa te taote i to tatou tupairaa mafatu, mea puai anei aore ra e mea paruparu, e taa ia ˈna te huru o to tatou mafatu. E nafea tatou e faaohipa ˈi i teie hiˈoraa i roto i ta tatou tumu parau no nia i te here?

5 Mai te taote e hiˈo ra i te huru o to tatou mafatu ma te fafa i to tatou tupairaa mafatu, e nehenehe atoa tatou e ite i te faito o to tatou here no te Atua ma te fafa i to tatou here no vetahi ê. Ia ite tatou e ua iti mai to tatou here no te mau taeae e tuahine, e tapao paha te reira e te iti mai ra to tatou here no te Atua. Ia tamau râ tatou i te faaite i te here i to tatou mau taeae e tuahine, e tapao ïa e mea puai to tatou here no te Atua.

6. No te aha e mea atâta roa ia iti mai to tatou here no to tatou mau taeae e tuahine? (Ioane 1, 4:7-9, 11)

6 Mea atâta roa ia iti mai to tatou here no to tatou mau taeae e tuahine. No te aha? No te mea e ati pae varua to muri mai. Ua haapapu maitai te aposetolo Ioane i teie manaˈo i to ˈna haamanaˈoraa mai: “Te taata aita e here ra i to ˈna taeae ta ˈna e ite ra, eita ïa ta ˈna e nehenehe e here i te Atua ta ˈna e ore e ite ra.” (Ioa. 1, 4:20) Eaha te haapiiraa no tatou? E mauruuru Iehova ia tatou mai te peu noa ‘e here tatou te tahi i te tahi.’—A taio i te Ioane 1, 4:7-9, 11.

E NAFEA IA FAAITE I TE HERE TE TAHI I TE TAHI?

7-8. Eaha te tahi mau ravea no te faaite i to tatou here te tahi i te tahi?

7 I roto i te Parau a te Atua, hopea ore tatou i te haamanaˈohia “ia here . . . te tahi i te tahi.” (Ioa. 15:12, 17; Roma 13:8; Tes. 1, 4:9; Pet. 1, 1:22; Ioa. 1, 4:11) Tera râ, tei roto te here i to tatou aau e aita e taata o te nehenehe e ite i roto i to tatou aau. E nafea râ ia faaite i to tatou here ia itehia mai te reira? Na roto ïa i ta tatou mau parau e ohipa.

8 Ua rau te ravea e faaite ai tatou i to tatou mau taeae e tuahine e mea here na tatou ia ratou. Teie te tahi mau hiˈoraa: “A faaite i te parau mau te tahi i te tahi.” (Zek. 8:16) “Ia vai te hau i rotopu ia outou.” (Mar. 9:50) “Ia ru outou i te faatura ˈtu te tahi i te tahi.” (Roma 12:10) “E farii maitai anaˈe . . . te tahi i te tahi.” (Roma 15:7) “Ia hapa noa mai te tahi ia oe, a faaore noa ˈtu ïa i ta ˈna hapa.” (Kol. 3:13) “A tamau i te tauturu te tahi i te tahi e teimaha ra.” (Gal. 6:2) “A tamau i te tamahanahana te tahi i te tahi.” (Tes. 1, 4:18) “A tamau . . . i te tauturu te tahi i te tahi.” (Tes. 1, 5:11) “A pure no te tahi e te tahi.”—Iak. 5:16.

Hohoˈa: 1. Te hoê tuahine e pure ra. 2. Te faaroo ra o ˈna i te tahi atu tuahine e haamahora ra i to ˈna aau. 3. E taniuniu o ˈna i te hoê tuahine paari tei maˈihia maoti te ravea natirara. 3. Te papai ra o ˈna i te tahi rata no te hapono atu e te tahi ǒ. 4. Te tamaa ra o ˈna e te hoê tuahine ua pêpê to ˈna rima.

E nafea ia tauturu i te hoê hoa Kerisetiano o te hepohepo ra? (A hiˈo i te paratarafa 7-9)

9. No te aha e ravea faufaa roa te tamahanahanaraa ia vetahi ê no te faaite i to tatou here ia ratou? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

9 E hiˈopoa anaˈe hoê o taua mau aˈoraa ra a Paulo: “A tamau i te tamahanahana te tahi i te tahi.” No te aha e ravea faufaa roa te tamahanahanaraa ia vetahi ê no te faaite i to tatou here ia ratou? Ia au i te hoê buka tuatapaparaa Bibilia, te taˈo “tamahanahana” ta Paulo i faaohipa, o “te tiaraa ïa i pihai iho i te hoê taata no te faaitoito ia ˈna ia faaruru o ˈna i te hoê ati.” No reira, ia horoa tatou i te tamahanahanaraa i te hoê hoa Kerisetiano i roto i te ati, te tauturu ra ïa tatou ia ˈna ia itoito faahou mai e ia tamau i te haere i nia i te eˈa e aratai ra i te ora. I te mau taime atoa e tamahanahana ˈi tatou i te hoê taeae e te hoê tuahine, te faaite ra ïa tatou i to tatou here ia ˈna.—Kor. 2, 7:6, 7, 13.

10. Eaha te tuatiraa i roto i te aumihi e te horoaraa i te tamahanahanaraa?

10 Mea piri roa te aumihi e te horoaraa i te tamahanahanaraa. Inaha, hoê taata aumihi, e tamahanahana e e imi o ˈna i te ravea no te tauturu i te taata e mauiui ra. No reira, e aumihi tatou na mua a horoa ˈtu ai i te tamahanahanaraa. Te faataa ra Paulo e nafea te aumihi o Iehova e turai ai ia ˈna ia horoa i te tamahanahanaraa. Te parau ra Paulo no Iehova, “te Metua o te aroha hamani maitai î i te here e te Atua o te tamahanahana i roto i te mau tupuraa atoa.” (Kor. 2, 1:3) Te na ô ra te tahi faataaraa e ua faaohipa Paulo i te parau “aroha hamani maitai î i te here” no te faataa i te aumihi no vetahi ê. No reira, “ua piihia te Atua te Metua, aore ra te Tumu o te aroha hamani maitai î i te here no te mea no roto mai ia ˈna te aumihi,” e na teie aumihi e turai ra ia ˈna ia tamahanahana ia tatou “i roto i te mau tamataraa atoa.” (Kor. 2, 1:4) Mai te pape viivii ore no roto mai i te apoo e haamâha i te poihâ o te taata, e tamahanahana Iehova i te feia e hepohepo ra. E nafea tatou e faaite ai i te aumihi e te tamahanahanaraa ia vetahi ê mai ia Iehova? Ei hiˈoraa, e nehenehe tatou e faatupu i te tahi mau huru maitatai o te tauturu ia tatou ia tamahanahana ia vetahi ê. Eaha te tahi o taua mau huru maitatai ra?

11. Ia au i te Kolosa 3:12 e te Petero 1, 3:8, eaha te tahi atu mau huru maitatai o te turai ia tatou ia tamahanahana ia vetahi ê?

11 Eaha te tauturu ia tatou ia atuatu i to tatou here no te “tamau i te tamahanahana te tahi i te tahi”? E tia ia tatou ia faatupu i te mau huru maitatai mai te aumauiui, te autaeaeraa e te hamani maitai. (A taio i te Kolosa 3:12; Petero 1, 3:8.) E nafea teie mau huru maitatai e tauturu mai ai? Ia riro te mau huru maitatai mai te aumauiui ei huru mau no tatou, e puai to tatou hinaaro e tamahanahana i te feia i roto i te ati. Mai ta Iesu i faaite, “e parau te vaha i te mea e vai ra i roto i te aau. E parau te taata maitai i te mea maitai, no te mea ua î to ˈna aau i te mea maitai.” (Mat. 12:34, 35) Te tamahanahanaraa i to tatou mau taeae e tuahine, o te hoê ïa ravea faufaa roa e faaite ai tatou i to tatou here ia ratou.

E NAFEA IA PUAI NOA ˈTU Â TO TATOU HERE TE TAHI I TE TAHI?

12. (1) Eaha te faaararaa te tia ia tatou ia haamanaˈo noa? (2) Eaha te uiraa ta tatou e pahono?

12 Pauroa tatou te hinaaro i te “here noa . . . te tahi i te tahi.” (Ioa. 1, 4:7) Mea faufaa râ ia haamanaˈo noa i te faaararaa a Iesu e “e iti roa mai te here o te rahiraa.” (Mat. 24:12) Aita Iesu e parau ra e e parare te reira i roto i ta ˈna mau pǐpǐ. Noa ˈtu râ, e tia ia tatou ia vai ara noa i te huru o teie nei ao, inaha te iti noa ˈtura te here. A haamanaˈo noa ˈi i tera parau, e pahono anaˈe i teie uiraa faufaa: Te vai ra anei te ravea no te ite i te faito o to tatou here i te mau taeae e tuahine?

13. E nafea to tatou here e tamatahia ˈi?

13 Hoê ravea no te faito i te puai o to tatou here, o te hiˈopoaraa ïa e nafea tatou i mua i te fifi. (Kor. 2, 8:8) Te faahiti ra te aposetolo Petero i te hoê tupuraa: “Ia here rahi iho â râ outou te tahi i te tahi, no te mea e tapoˈi te here i te hara e rave rahi.” (Pet. 1, 4:8) E nehenehe ïa te hapa a vetahi ê e to ratou huru tia ore e tamata i to tatou here.

14. Ia au i te Petero 1, 4:8, mai teihea to tatou huru e tia ˈi? A horoa i te hiˈoraa.

14 E hiˈopoa anaˈe i te mau parau a Petero. I roto i te tuhaa matamua o te irava 8, te faataahia ra te huru o te here e titauhia ia tatou ia faatupu, oia hoi te “here rahi.” Te taˈo ta Petero i faaohipa i ǒ nei, e “aano” ïa te auraa. I muri iho, e faataa te piti o te tuhaa o te irava i ta teie huru here e faatupu, e tapoˈi te reira i te hara a to tatou mau taeae e tuahine. Teie te tahi faahiˈoraa: Ua tafetafeta roa te tahi airaa maa. E nehenehe tatou e tapoˈi roa i teie airaa maa, ia ore te mau tafetafeta ia itehia. Hoê â huru no to tatou here. E au te reira i te hoê ahu ta tatou e hohora roa no te tapoˈi, eiaha noa hoê aore ra e piti hara, “i te hara [râ] e rave rahi.” Te “tapoˈiraa” i te hara, e auraa parau ïa no te faaoreraa i te hara. Mai te hoê ahu o te nehenehe e tapoˈi i te hoê tafeta, e nehenehe atoa te here e tapoˈi i te hapa a vetahi ê e to ratou huru tia ore.

15. Ia puai noa ˈtu â to tatou here i te mau taeae e tuahine, eaha ta tatou e nehenehe e rave? (Kolosa 3:13)

15 Mea faufaa ia puai noa ˈtu â to tatou here a nehenehe atu ai tatou e faaore i hapa a to tatou mau hoa Kerisetiano, noa ˈtu e ere i te mea ohie i te tahi taime. (A taio i te Kolosa 3:13.) Ua faaore anaˈe tatou i te hara a vetahi ê, te faaite ra ïa tatou e mea puai te faito o to tatou here e to tatou hinaaro e faaoaoa ia Iehova. Eaha ˈtu â te tauturu ia tatou ia faaoromai i te mau peu e hapa a vetahi ê?

Hoê hohoˈa o te faaite ra i te hoê taeae e faaore ra i te hoê hohoˈa i roto i te rahiraa hohoˈa e vai ra i roto i ta ˈna vini. E taeae e e tuahine to nia i teie mau hohoˈa. Te itehia ra te tahi hohoˈa o taua mau taeae e tuahine ra i nia i te airaa maa.

Mai ia tatou e tapea noa i te mau hohoˈa nehenehe aˈe a faaore atu ˈi i te toea, e tapea noa tatou i te vahi maitai o to tatou mau hoa Kerisetiano e e faaore tatou i ta ratou hapa (A hiˈo i te paratarafa 16-17)

16-17. Na te aha ˈtu â e tauturu ia tatou ia faaoromai i te hapa rii a vetahi ê? A horoa i te hiˈoraa. (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

16 A tapea noa i te vahi maitai o to tatou mau taeae e tuahine, eiaha te mau hapa rii. Teie te tahi hiˈoraa. Ua farerei outou i te tahi mau taeae e tuahine. Ua au roa outou i ta outou farereiraa e i te pae hopea, e pata outou i te tahi hohoˈa. E pata faahou outou e piti atu â hohoˈa no te maiti i te mea nehenehe roa ˈˈe. E toru ïa hohoˈa ta outou. I nia râ i te tahi, ua tuˈatuˈa te mata o te hoê taeae. E nafea outou i tera hohoˈa? E faaore outou i te reira no te mea e piti atu â hohoˈa ta outou mea nehenehe aˈe, inaha o outou pauroa tera e ataata ra i nia iho.

17 Teie mau hohoˈa ta outou i pata, o te mau tupuraa ïa tei mau maitai ia outou. Eita e ore e te mau noa ra ia outou te mau taime oaoa e to outou mau taeae e tuahine. Mai te peu râ i te tahi mahana, e rave te hoê taeae aore ra hoê tuahine i te tahi ohipa ua inoino outou, e nafea outou? Eita anei outou e nehenehe e faaore i te reira mai ta outou e rave no te hohoˈa? (Mas. 19:11; Eph. 4:32) Oia, no te mea e rave rahi taime oaoa ta outou i ora mai e tera taeae aore ra tuahine. Tera te mea ta outou e hinaaro ra e tapea e e faaherehere.

NO TE AHA MEA FAUFAA ROA TE HERE I TEIE MAHANA?

18. Eaha te mau manaˈo faufaa no nia i te here ta tatou i hiˈopoa i roto i teie tumu parau haapiiraa?

18 No te aha tatou e hinaaro ai ia puai noa ˈtu â to tatou here te tahi i te tahi? Mai ta tatou i hiˈo mai, ia here tatou i to tatou mau taeae e tuahine, mea here atoa ïa na tatou ia Iehova. E nafea tatou e faaite ai i to tatou here i te mau hoa Kerisetiano? Hoê ravea faufaa, o te tamahanahanaraa ïa ia ratou. E tamau tatou i “te tamahanahana te tahi i te tahi” mai te peu e aumihi tatou ia vetahi ê. E nafea ia puai noa ˈtu â to tatou here te tahi i te tahi? Ma te imi i te mau ravea atoa no te faaore i te mau hara a vetahi ê.

19. No te aha mea faufaa roa ia faaite i to tatou here te tahi i te tahi i teie nei â?

19 No te aha mea faufaa roa ia faaite i to tatou here te tahi i te tahi i teie nei â. Teie te tumu ta Petero i horoa: “Ua fatata râ te hopea o te mau mea atoa. No reira, . . . ia here rahi iho â râ outou te tahi i te tahi.” (Pet. 1, 4:7, 8) A piri mai ai te hopea o teie ao ino, eaha te tupu? Ua tohu Iesu no ta ˈna mau pǐpǐ: “E hae te mau nunaa atoa ia outou no to ˈu nei iˈoa.” (Mat. 24:9) No te faaruru i te reira, e tia ia tatou ia vai hoê noa. Ia na reira tatou, eita e noaa ia Satani ia faaamahamaha ia tatou no te mea na te here, “te taamu tia roa,” e tahoê ia tatou.—Kol. 3:14; Phil. 2:1, 2.

E NAFEA OUTOU IA PAHONO?

  • Eaha te tumu e here ai tatou i to tatou mau taeae e tuahine?

  • E nafea tatou e faaite ai i to tatou here no to tatou mau hoa Kerisetiano?

  • No te aha e tapao no te here ia faaore tatou i te hapa a vetahi ê?

HIMENE 130 E faaore noa anaˈe i te hapa

a Mea faufaa roa i teie nei â ia faaite i to tatou here no to tatou mau taeae e tuahine. Eaha râ te tumu e e nafea ia faaite atu â i to tatou here?

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono