‘Hau atu i te mau mea atoa, ia uˈana maite te aroha’
‘Ua fatata te hopea o te mau mea atoa nei . . . [Hau atu i te mau mea atoa], ia uˈana maite te aroha ia outou outou iho.’—PETERO 1, 4:7, 8; MN.
UA ITE Iesu e mea faufaa roa to ˈna mau taime rii hopea e ta ˈna mau aposetolo. Ua ite oia eaha te tiai maira ia ratou. E ohipa rahi ta ratou e rave, e ririhia e e hamani-ino-hia râ ratou, mai ia ˈna atoa. (Ioane 15:18-20) I taua po hopea ra, ua haamanaˈo pinepine oia ia ratou i te faufaaraa ia ‘aroha ratou ia ratou iho.’—Ioane 13:34, 35; 15:12, 13, 17.
2 Ua taa i te aposetolo Petero, tei reira atoa oia i taua po ra, te haapiiraa. Tau matahiti i muri aˈe, ia ˈna i papai hou rii te haamouraa o Ierusalema, ua haapapu Petero i te faufaaraa o te aroha. Ua aˈo oia i te mau Kerisetiano e: ‘Ua fatata te hopea o te mau mea atoa nei . . . [Hau atu i te mau mea atoa], ia uˈana maite te aroha ia outou outou iho.’ (Petero 1, 4:7, 8; MN) E auraa rahi to te mau parau a Petero no te feia e ora nei i te “anotau hopea” o teie nei faanahoraa o te mau mea. (Timoteo 2, 3:1) Eaha te ‘aroha uˈana maite’? No te aha e mea faufaa ˈi ia na reira tatou i te aroha ia vetahi ê? E e nafea tatou e faaite ai e te na reira nei tatou?
Eaha te ‘aroha uˈana maite’?
3 Mea rahi o te manaˈo e e huru aau te aroha o te tupu mai tera noa. Aita râ Petero e faahiti ra i te mau huru aroha atoa; te parau ra oia i te huru aroha teitei roa ˈˈe. Te taˈo “aroha” o te Petero 1, 4:8, e huriraa ïa o te taˈo Heleni a·gaʹpe. Te faataa ra tera taˈo i te aroha miimii ore arataihia, aore ra faaterehia, e te mau faaueraa tumu. Ia au i te hoê papai, e nehenehe te faaiteraa i teie huru aroha e faaterehia no te mea e ere noa teie aroha i te hoê huru aau, e faaotiraa papu râ o te turai i te hoê taata ia ohipa. No te mea e hinaaro tutuuhia to tatou i te miimii, e mea faufaa te mau haamanaˈoraa ia aroha tatou ia tatou iho, ia au i te mau faaueraa tumu no ǒ mai i te Atua ra.—Genese 8:21; Roma 5:12.
4 E ere ïa i te auraa e e aroha tatou ia tatou iho no te mea noa e te titauhia maira. E huru aau e e huru mahanahana te a·gaʹpe. Ua parau Petero e e titauhia ‘ia uˈana maite [auraa mau, “ia aano”] te aroha ia tatou tatou iho.’a (Kingdom Interlinear) E titau râ tera aroha i te tutavaraa. No nia i te taˈo Heleni i hurihia ei “uˈana maite,” te na ô ra te hoê aivanaa e: “Te faataa ra te reira i te hohoˈa o te hoê maona o te huti ra i te mau uaua iˈo a faaohipa ˈi oia i to ˈna maa puai iti e toe ra i te hopea o te hoê hororaa.”
5 Eiaha ïa tatou e aroha ma te rave i te mau mea ohie noa aore ra e aroha i te tahi noa mau taata. E titau te aroha Kerisetiano ia “mahora noa” to tatou aau, ia aroha i te taime atoa e mea fifi ia na reira. (Korinetia 2, 6:11-13) Papu maitai, e titauhia ia atuatu e ia haamaitai tatou i teie huru aroha, mai te hoê maona o te titauhia ia faaineine e ia haamaitai i to ˈna mau aravihi. E mea faufaa roa ia aroha tatou ia tatou iho mai tera. No te aha? Te vai ra e toru aˈe tumu.
No te aha e mea tia ˈi ia aroha tatou ia tatou iho?
6 A tahi, “no ǒ mai hoi te aroha i te Atua ra.” (Ioane 1, 4:7) O Iehova na mua, te Tumu o teie huru maitai o te faatae ia tatou ia ˈna ra, tei aroha ia tatou. Te na ô ra te aposetolo Ioane e: “Ua itea to te Atua aroha ia tatou nei, o te Atua i tono mai i ta ˈna Tamaiti fanau tahi i te ao nei, ia ora tatou ia ˈna.” (Ioane 1, 4:9) Ua ‘tonohia mai’ te Tamaiti a te Atua e riro ei taata, e rave i ta ˈna taviniraa, e e pohe i nia i te pou haamauiuiraa—“ia ora tatou ia ˈna.” E nafea tatou ia pahono i teie faaiteraa hau ê i te aroha o te Atua, e tia ˈi? Te parau ra Ioane e: “I na reira te Atua i te aroharaa mai ia tatou nei, ia aroha atoa tatou ia tatou iho e tia ˈi.” (Ioane 1, 4:11) A hiˈo na, te papai ra Ioane e, “I na reira te Atua i te aroharaa mai ia tatou nei”—eiaha ia oe noa, ia tatou râ. E mea maramarama te haapiiraa: Mai te peu e te aroha ra te Atua i to tatou mau hoa haamoriraa, ia aroha atoa ïa tatou ia ratou e tia ˈi.
7 A piti, e mea faufaa mau ia aroha ˈtu â tatou ia tatou iho i teie tau, no te tauturu i to tatou mau taeae e hinaaro ra ‘ua fatata hoi te hopea o te mau mea atoa nei.’ (Petero 1, 4:7) Te ora nei tatou i “te mau taime ati rahi faaruru atâ.” (Timoteo 2, 3:1, MN) Te tamata nei te mau tupuraa o te ao, te mau ati natura, e te patoiraa ia tatou. I roto i te mau tupuraa peapea, e titauhia ia haafatata ˈtu â tatou ia tatou iho. E tahoê te aroha uˈana maite ia tatou e e turai ia tatou ia “haapao” te tahi i te tahi.—Korinetia 1, 12:25, 26.
8 A toru, e titauhia ia aroha tatou ia tatou iho no te mea eita tatou e hinaaro ‘e tuu i te Diabolo’ ia faateretere ia tatou. (Ephesia 4:27) Ua ineine noa Satani i te faaohipa i te huru tia ore o te mau hoa faaroo—to ratou paruparu, ta ratou hapa, e ta ratou hape—ei ofai turori. E turai anei te hoê parau feruri ore aore ra te hoê ohipa ino, ia tatou ia faarue i te amuiraa? (Maseli 12:18) Ia aroha uˈana maite tatou ia tatou iho, eita ïa tatou e na reira! E tauturu tera aroha ia tatou ia tapea maite i te hau e ia tavini amui i te Atua “ma te aau hoê.”—Zephania 3:9.
E nafea ia faaite e te aroha ra outou ia vetahi ê
9 Ia haamata te aroha i roto i te utuafare e tia ˈi. Ua parau Iesu e na te aroha i roto ia ratou iho e faaite e e pǐpǐ mau ratou na ˈna. (Ioane 13:34, 35) E mea tia ia itehia te aroha eiaha noa i roto i te amuiraa, i roto atoa râ i te utuafare—i rotopu i te mau hoa faaipoipo e i rotopu i te mau metua e te mau tamarii. Eita e navai ia faahotu i te aroha i te mau melo utuafare; e mea tia ia faaite i te reira ma te mau ravea maitatai.
10 E nafea te mau hoa faaipoipo e faaite ai i te aroha ia ratou iho? Na roto ïa i te parau e te ohipa—i mua i te taata e o raua anaˈe—e faaite ai te hoê tane i to ˈna here i ta ˈna vahine. E faatura oia i to ˈna tura e e tâuˈa oia i to ˈna mau manaˈo e to ˈna huru aau. (Petero 1, 3:7) E tuu oia i te maitai o ta ˈna vahine na mua ˈˈe i to ˈna iho, e e rave oia i ta ˈna e nehenehe no te haamâha i to ˈna mau hinaaro i te pae materia, te pae varua, e o te aau. (Ephesia 5:25, 28) E “auraro” roa ˈtu te hoê vahine o te here mau ra i ta ˈna tane, noa ˈtu e i te tahi taime aita oia e horoa ra i ta ˈna e tiai ra. (Ephesia 5:22, 33) E paturu e e auraro oia i ta ˈna tane, ma te ore e ani i te mau mea tano ore, ma te turu atu râ i te rave na mua i te mau ohipa pae varua.—Genese 2:18; Mataio 6:33.
11 E te mau metua, e nafea outou e faaite ai i te aroha i ta outou mau tamarii? To outou ineineraa i te rave puai i te ohipa no te haamâha i to ratou mau hinaaro i te pae materia, e haapapuraa ïa i to outou aroha. (Timoteo 1, 5:8) Eita râ te mau tamarii e hinaaro noa i te maa, te ahu, e te tamaru. E hinaaro ratou i te haapiiraa pae varua no te here e no te tavini i te Atua mau ia paari mai ratou. (Maseli 22:6) Te auraa, e faataa i te taime no te haapii i te Bibilia, no te poro, e no te haere i te mau putuputuraa Kerisetiano e te utuafare. (Deuteronomi 6:4-7) E titau te rave-noa-raa i teie mau ohipa i te haapaeraa rahi, i teie iho â râ tau fifi. To outou tapitapi e ta outou mau tutavaraa i te haamâha i te mau hinaaro pae varua o ta outou mau tamarii, e faaiteraa ïa i te aroha, no te mea te faaite ra ïa outou e te hinaaro mau ra outou ia maitai ratou e a muri noa ˈtu.—Ioane 17:3.
12 E mea faufaa roa ia faaite atoa te mau metua i te aroha ma te haamâha i te mau hinaaro o te aau o ta ratou mau tamarii. E vare ohie noa te mau tamarii; e hinaaro to ratou aau apî i te haapapuraa o to outou aroha. A parau roa ˈtu ia ratou e a here atu ia ratou, no te mea e haapapu tera mau faaiteraa ia ratou e mea maitai e mea faufaa ratou. A haapopou ia ratou ma te mahanahana e te haavare ore, e taa ïa ia ratou e te ite ra e te haafaufaa ra outou i ta ratou mau tutavaraa. A aˈo ia ratou ma te here, e faaite hoi te reira e te tapitapi ra outou i te huru taata e riro ai ratou. (Ephesia 6:4) E tauturu tera mau faaiteraa maitatai atoa i te aroha i te patu i te hoê utuafare oaoa e te tahoê roa, o tei ineine maitai aˈe i te faaruru i te mau faaheporaa o teie anotau hopea.
13 E turai te aroha ia tatou eiaha e tâuˈa i ta vetahi ê hapa. A haamanaˈo e ia ˈna i aˈo i to ˈna feia taio ‘ia uˈana maite te aroha ia ratou ratou iho,’ ua faataa Petero no te aha e mea faufaa roa ˈi te reira: “E moe hoi te hapa e rave rahi i te aroha.” (Petero 1, 4:8) E “moe” te hapa, e ere i te auraa e “huna” i te hara rahi. E faaitehia te reira i te mau taeae e hopoia ta ratou i roto i te amuiraa, e na ratou e haapao i te reira. (Levitiko 5:1; Maseli 29:24) E mea aroha ore roa—e te Bibilia ore—ia vaiiho i te feia hara rahi ia haamauiui noa i te feia hapa ore.—Korinetia 1, 5:9-13.
14 I te rahiraa o te taime, e hape e e hapa iti ta te mau hoa faaroo. E hapa tatou paatoa i te parau aore ra te ohipa i te tahi taime, a haapeapea ˈi aore ra a haamauiui atoa ˈi tatou ia tatou iho. (Iakobo 3:2) E mea maitai anei ia ru tatou i te faaiteite i ta vetahi ê hapa? E faatupu noa te reira i te peapea i roto i te amuiraa. (Ephesia 4:1-3) Mai te peu e te faaterehia ra tatou e te aroha, eita tatou e “ohomu” i te hoê hoa haamoriraa. (Salamo 50:20) Mai te pate e te peni o te tapoˈi i te mau vahi pahure o te hoê papai, e tapoˈi atoa te aroha i ta vetahi ê hara.—Maseli 17:9.
15 E turai te aroha ia tatou ia tauturu i te feia e hinaaro mau ra. A ino noa ˈtu ai te mau tupuraa i te anotau hopea, e hinaaro paha to tatou mau hoa faaroo i te tahi taime i te tauturu materia aore ra pae tino. (Ioane 1, 3:17, 18) Ei hiˈoraa, te fifihia ra anei te hoê melo o ta tatou amuiraa i te pae moni aore ra ua ere anei i ta ˈna ohipa? E tia paha ia tatou ia tauturu atu i te pae materia, ia au i to tatou tupuraa. (Maseli 3:27, 28; Iakobo 2:14-17) E mea hinaarohia anei ia tataî i te fare o te hoê vahine ivi ruhiruhia? E tia paha ïa ia tatou ia rave i te mau faanahoraa tano no te reira.—Iakobo 1:27.
16 Te faaiteraa i te aroha ia vetahi ê, e ere noa ïa i te feia e faaea ra i ǒ tatou nei. I te tahi taime, e faaroo paha tatou e ua roohia te mau tavini a te Atua no te ara i te vero rahi, te aueueraa fenua, aore ra te faahuehueraa tivira. E hinaaro rahi paha to ratou i te maa, te ahu, e te tahi atu mau mea. Aita e fifi mai te peu e e nunaa aore ra e opu fetii ê to ratou. “E aroha ˈtu i te hui taeae.” (Petero 1, 2:17) No reira, mai te mau amuiraa no te senekele matamua, e ru tatou i te turu i te mau faanahoraa i ravehia no te tauturu atu. (Ohipa 11:27-30; Roma 15:26) Ia faaite tatou i te aroha ma tera mau ravea atoa, te haapaari ra tatou i te taairaa e tahoê ra ia tatou i teie anotau hopea.—Kolosa 3:14.
17 E turai te aroha ia tatou ia faaite i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua ia vetahi ê. A rave na i te hiˈoraa o Iesu. No te aha oia i poro e i haapii ai? Ua “aroha” oia i te mau nahoa taata no to ratou veve i te pae varua. (Mareko 6:34) Aita ratou i haapaohia e ua haavarehia ratou e te mau tiai mamoe faaroo hape, tei titauhia hoi ia haapii ia ratou i te pue parau mau pae varua e ia horoa i te tiaturiraa. No reira, turaihia e te aroha e te aumihi rahi e te haavare ore, ua tamahanahana Iesu i te taata i ‘te parau apî maitai o te basileia o te Atua.’—Luka 4:16-21, 43.
18 I teie tau atoa, mea rahi te taata tei ore i haapaohia i te pae varua e tei haavarehia e aita e tiaturiraa. Mai te peu e e tâuˈa tatou, mai ia Iesu, i te mau hinaaro pae varua o te feia aitâ i ite i te Atua mau, e turaihia ïa tatou e te aroha e te aumihi ia faaite atu i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua. (Mataio 6:9, 10; 24:14) Te poto nei te taime e toe ra, e mea ru atu â ïa i teie nei ia poro i teie poroi faaora.—Timoteo 1, 4:16.
‘Ua fatata te hopea o te mau mea atoa nei’
19 A haamanaˈo e ua na mua Petero i ta ˈna aˈoraa ia aroha tatou ia tatou iho e teie mau parau: ‘Ua fatata te hopea o te mau mea atoa nei.’ (Petero 1, 4:7) Ua fatata teie nei ao ino i te monohia e te ao apî parau-tia a te Atua. (Petero 2, 3:13) E ere ïa teie te taime no te parahi noa. Ua faaara mai Iesu e: “E ara . . . ia outou, o te teimaha outou i te rahi o te maa e te taero, e te peapea o teie nei ao, a roohia mai ai outou e taua mahana ra aore i manaˈohia . . . mai te marei ra.”—Luka 21:34, 35.
20 No reira, e “ara” anaˈe ma te hiˈo maitai teihea roa tatou i roto i te tereraa o te tau. (Mataio 24:42) Ia ara tatou i te mau faahemaraa atoa a Satani o te nehenehe e haafifi ia tatou. Eiaha roa tatou e vaiiho i teie nei ao aroha ore e te toetoe ia tapea ia tatou eiaha e faaite i to tatou aroha ia vetahi ê. Hau roa ˈtu â, e haafatata ˈtu â anaˈe i te Atua mau ra o Iehova, ua fatata hoi to ˈna Basileia Mesia i te faatupu i ta ˈna opuaraa hanahana no teie fenua.—Apokalupo 21:4, 5.
[Nota i raro i te api]
a I roto i te Petero 1, 4:8, te na ô ra te tahi atu mau huriraa Bibilia e e titauhia ia aroha tatou ia tatou iho “ma te haavare ore,” “ma te hohonu,” aore ra “ma te haapao maitai.”
UIRAA O TE HAAPIIRAA
• Eaha te aˈoraa hopea ta Iesu i horoa i ta ˈna mau pǐpǐ, e eaha te faaite ra e ua taa ia Petero te haapiiraa? (Par. 1-2)
• Eaha te ‘aroha uˈana maite’? (Par. 3-5)
• No te aha e titauhia ˈi ia aroha tatou ia tatou iho? (Par. 6-8)
• E nafea outou e faaite ai e te aroha ra outou ia vetahi ê? (Par. 9-18)
• No te aha e ere ai teie te taime no te parahi noa, e ia faaoti tatou i te aha e tia ˈi? (Par. 19-20)
[Hohoˈa i te api 29]
Ua ineine maitai aˈe te hoê utuafare tahoê roa i te faaruru i te mau faaheporaa o teie anotau hopea
[Hohoˈa i te api 30]
E turai te aroha ia tatou ia tauturu i te feia e hinaaro mau ra
[Hohoˈa i te api 31]
E ohipa aroha te faaiteraa i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua ia vetahi ê