VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w21 Atopa api 29-31
  • 1921: Hoê hanere matahiti i teie nei!

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • 1921: Hoê hanere matahiti i teie nei!
  • Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2021
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • FEIA PORO MǍTAˈU ORE
  • TA TE TAATA IHO HAAPIIRAA E HAAMORIRAA UTUAFARE
  • UA MATARA MAI TE HOÊ BUKA APÎ!
  • TE HAERE RA TE OHIPA I MUA
  • Te mau haamaitairaa ia rave tatou i ta Iehova i faaue mai
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2017
  • 1922: Hoê hanere matahiti i teie nei!
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2022
  • Te faufaa i tutuuhia i na hitu uˈi
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2015
  • Turuhia e te atua o te ore e tia ia haavare
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2021
w21 Atopa api 29-31

1921 Hoê hanere matahiti i teie nei!

I ROTO i Te Pare Tiairaa o te 1 no Tenuare 1921 (Beretane), ua tuuhia teie uiraa no te faaara i te anaanatae o te Feia haapii Bibilia: “Eaha te ohipa taa ê ta tatou e rave i teie matahiti?” No te pahono atu, ua faahitihia te Isaia 61:1, 2 o te haamanaˈo ra i te faaueraa ia poro: “Ua faatavai Iehova ia ˈu no te faaite i te parau apî oaoa i te feia mǎrû . . . , no te faaite haere i te matahiti hamani maitai o Iehova e te mahana tahooraa o to tatou Atua.”

FEIA PORO MǍTAˈU ORE

No te poro, ua titauhia i te Feia haapii Bibilia ia ore e mǎtaˈu. E poro hoi ratou “i te parau apî oaoa” i te feia mǎrû, oia atoa râ “te mahana tahooraa” i te feia ino.

Noa ˈtu te patoiraa, ua poro te taeae Hoskin ma te mǎtaˈu ore i te fenua Kanada. I 1921, ua farerei o ˈna i te hoê orometua. Ua haamata te taeae Hoskin i te aparauraa ma te parau: “E titauhia ia paraparau no nia i te Bibilia ma te au mau e noa ˈtu mea taa ê to taua mau tiaturiraa, e nehenehe taua e vai hau noa e e riro ei hoa.” Aita râ te reira i tupu. Te faatia ra te taeae Hoskin: “Ua tauaparau mâua tau minuti noa e ua opani puai te orometua i te uputa. Ua manaˈo roa vau e parari te hiˈo o te opani.”

Ua tuô atura te orometua: “A poro i te feia e ere i te Kerisetiano.” Ua mamû noa te taeae Hoskin. I to ˈna râ faarueraa i te fare o te orometua, ua manaˈo te taeae: “E au ra hoi ua tauaparau vau i te hoê taata e ere i te Kerisetiano.”

I to te orometua oreroraa i roto i ta ˈna ekalesia, aita e parau maitai ta ˈna i faahiti no nia i te taeae Hoskin. Te na ô ra te taeae: “Ua faaara o ˈna i te mau mero o te ekalesia o vau te taata haavare roa ˈˈe o te oire e mea maitai ia haapohehia vau.” Aita râ te reira i tapea i to tatou taeae ia poro e e rave rahi tei faaroo ia ˈna. Te faatia ra taeae Hoskin: “Ua oaoa roa vau i te poro i tera oire. Ua parau mai vetahi: ‘Ua ite matou e taata oe no te Atua!’ E ua ani atoa mai ratou aita anei au e hinaaro i te tahi tauturu.”

TA TE TAATA IHO HAAPIIRAA E HAAMORIRAA UTUAFARE

No te tauturu i te taata ia taa maitai atu â i te Bibilia, ua pia te Feia haapii Bibilia i te mau uiraa e pahonoraa i roto i te vea ta tatou e pii nei i teie mahana A ara mai na! E itehia te tahi mau uiraa Bibilia no te feia apî ta te mau metua e nehenehe e faaohipa. E ui te mau metua i ta ratou mau tamarii i tera mau uiraa e e tauturu atu ratou ia imi i te pahonoraa i roto i te Bibilia. Te vai ra te mau uiraa o te faatupu i te aparauraa no nia i te tahi mau tumu parau ohie o te Bibilia mai teie: “Ehia buka to roto i te Bibilia?” Aore ra te vai ra tera uiraa: “E hamani-ino-hia anei te mau Kerisetiano mau atoa?” E tauturu te reira i te feia apî ia poro ma te mǎtaˈu ore.

E ite-atoa-hia te mau uiraa no te feia mea ite aˈe i te mau haapiiraa Bibilia e e nehenehe ratou e imi i te pahonoraa i roto i te matamua o te anairaa buka parauhia Haapiiraa o te mau Papai (Beretane). E rave rahi taata taio tei haapii hau atu â no nia i te Bibilia maoti teie mau uiraa. Ua faaarahia râ e eita teie mau uiraa e pia-faahou-hia. No te aha teie tauiraa taue?

UA MATARA MAI TE HOÊ BUKA APÎ!

Te buka Te kinura a te Atua (Beretane)

Tareta no te ite eaha te taio

Te mau tareta e te mau uiraa

Ua taa i te mau aratai a te Feia haapii Bibilia e titauhia ia faanaho-maitai-hia te huru haapiiraa i te taata. Ua matara mai ïa te buka Te kinura a te Atua (Beretane) i Novema 1921. Ua farii vetahi i te rave i ta ratou iho haapiiraa Bibilia ma te faaohipa i taua buka ra. Ua tauturu te reira ia ratou ia ite no nia i te opuaraa a te Atua no te huitaata e i te ora mure ore. Eaha ïa te faanahoraa o te haapiiraa?

Ia farii te taata i te buka, e horoa-atoa-hia ia ˈna te hoê tareta e faaite ra eaha te api ta ˈna e taio. I te hebedoma i muri iho, e fanaˈo o ˈna i te tahi atu tareta ua papaihia e rave rahi uiraa no nia i ta ˈna i taio, oia atoa eaha ta ˈna e taio no te hebedoma i mua.

Hoê taime i te hebedoma, i te roaraa 12 hebedoma, e fanaˈo te piahi i te tareta apî haponohia e te amuiraa o to ˈna fenua. Pinepine na te feia ruhiruhia aore ra mea taotiahia i te pae tino e hapono i taua mau tareta ra. Ei hiˈoraa, te faatia ra o Anna Gardner no Marite: “I te matararaa mai te buka Te kinura a te Atua (Beretane), noa ˈtu aita ta ˈna e nehenehe e hahaere, mea rahi atu â ohipa ta to ˈu tuahine i rave i roto i te taviniraa. Ua hapono o ˈna e rave rahi tareta i te hebedoma.” Ia oti te haapiiraa, e haere te hoê taeae aore ra tuahine o te amuiraa e farerei i te piahi no te haapii atu â ia ˈna no nia i te Bibilia.

Thayle Gardner i nia i to ˈna parahiraa turairai

TE HAERE RA TE OHIPA I MUA

I te hopea o te matahiti 1921, ua hapono te taeae Rutherford i te hoê rata i te mau amuiraa atoa. Ua tapao o ˈna e ua tauturu te feia poro e rave rahi atu â taata i tera matahiti ia faaauhia i te matahiti i mairi. Ua na ô atoa o ˈna: “E rave rahi atu â ohipa te tiai mai ra ia tatou. A faaitoito ia vetahi ê ia apiti mai i roto i teie taviniraa faahiahia roa.” Mea papu ua rave te Feia haapii Bibilia ia au i ta ˈna i parau. I 1922, ua poro atu â ratou i te parau apî oaoa o te Faatereraa arii ma te itoito.

E hoa mau ratou o tei mǎtaˈu ore

Ua faaite te Feia haapii Bibilia i te here taeae ma te tauturu te tahi i te tahi. E hoa mau ratou o tei mǎtaˈu ore. E “taeae [ratou] tei fanauhia no te taime ahoaho.” Ta teie ïa tumu parau e faaite mai.—Mas. 17:17.

I te mahana piti 31 no Me 1921, i te oire o Tulsa, i Oklahoma, Marite, ua tapeahia te hoê taata ereere i te fare auri. Ua parihia o ˈna i te taparahiraa i te hoê vahine uouo. I muri aˈe i te reira, ua hau i te 1 000 taata uouo tei aro i te hoê pûpû iti taata ereere. A taputô noa ˈi, ua tae roa ratou i Greenwood, te hoê oire e taata ereere te rahiraa e ora ra i reira. Ua hau atu i te 1 400 fare e vahi tapihooraa tei eiâhia e tei taninahia. Te na ôhia ra e 36 noa taata tei pohe, te parau mau râ, ua piri i te 300. Ua piihia te reira, te aroraa uˈana i Tulsa.

Teie ta Richard Hill, te hoê taata haapii Bibilia ereere tei ora na i Greenwood i faatia: “I te po a tupu ai te aroraa, e putuputuraa ta matou. A hope ai te reira, ua faaroo matou i te paina pupuhi i Tulsa. Tera noa ta matou i faaroo i taua po ra e taoto noa ˈtu ai matou.” I te mahana toru 1 no Tiunu, i te poipoi, ua ino roa ˈtu â te tupuraa. Ua na ô taeae Hill: “Ua haere mai te tahi mau hoa e farerei ia matou e faaite atura, mai te peu e hinaaro matou ia paruruhia matou, e titauhia ia haere oioi i te vahi tairururaa.” Aita taeae Hill i haamarirau, e haere atura o ˈna, ta ˈna vahine e ta raua e pae tamarii i te vahi tairururaa i Tulsa. I reira, ua paruru te mau Faehau a te Hau tau 3 000 tane e vahine ereere. Ua tonohia teie mau faehau no te faaore roa i teie aroraa.

I taua taime ra, ua haa Arthur Claus, te hoê taeae uouo, ma te itoito. Ua na ô o ˈna: “I to ˈu faarooraa e ua eiâhia e ua taninahia te mau fare i Greenwood, ua faaoti au e haere e farerei i to ˈu hoa piri, o taeae Hill.”

Maoti te buka Te kinura a te Atua (Beretane), ua faatere Arthur Claus i te haapiiraa a 14 tamarii

I to ˈna taeraa ˈtu i te fare o taeae Hill, ua ite taeae Claus i te hoê taata tapiri uouo e pupuhi to roto i to ˈna rima. E hoa atoa taua taata ra no taeae Hill e ua manaˈo o ˈna e taata faahuehue o taeae Claus. Ma te reo puai, parau atura o ˈna ia taeae Claus: “Eaha ta oe ohipa i reira?”

Manaˈo atura taeae Claus: “Aita anaˈe teie taata e mauruuru i te pahonoraa ta ˈu e horoa ˈtu, e pupuhi o ˈna ia ˈu. Faaite atura ïa vau e hoa vau no taeae Hill e mea pinepine atoa vau i te haere mai i to ˈna fare.” Ua paruru maitai taeae Claus e taua taata ra i te vahi nohoraa o taeae Hill ia ore te feia eiâ e haere mai.

I muri iti noa ˈˈe, ua itehia ia taeae Claus e tei te vahi tairururaa taeae Hill e to ˈna utuafare. Ua faatiahia ia taeae Claus e eita te feia ereere e nehenehe e faarue i taua vahi ra aita anaˈe ta ratou e parau faatia tarimahia e te tenerara Barrett. Ua parau taeae Claus: “E ere i te mea ohie no te farerei i te tenerara. I to ˈu faaiteraa ˈtu e te hinaaro ra vau e rave ia taeae Hill e to ˈna utuafare ia ˈu ra, na ô mai nei te tenerara: ‘E paruru e e aupuru anei oe ia ratou?’ Pahono atura vau ma te oaoa, e!”

Mau mai nei ia taeae Claus te parau faatia e vitiviti aˈera oia i te haere i te vahi tairururaa. Horoa ˈtura oia i te reira i te hoê faehau. Ma te maere, ua na ô taua taata ra: “Eaha! Ua tarimahia te reira e te tenerara! Ua ite oe, o oe te taata matamua te haere mai e tii i te tahi taata i ǒ nei!” I muri iho, itehia mai nei ia taeae Claus raua te faehau i te taeae Hill e to ˈna utuafare. Tomo atura ratou i roto i te pereoo o taeae Claus e hoˈi atura i te fare.

“Aita hoê e manaˈo e mea hau aˈe o ˈna i te tahi atu”

Ua haapao maitai taeae Claus ia taeae Hill e to ˈna utuafare. A ite ai vetahi ê i te itoito e te here o taeae Claus, ua putapû roa ratou. No te taata tapiri tei tauturu ia ˈna ia paruru i te vahi nohoraa o taeae Hill, ua parau taeae Claus: “Mea faatura ˈtu â o ˈna i te mau Ite no Iehova.” Ua na ô atoa o ˈna: “E rave rahi atoa tei hinaaro e ite atu â no nia i te Faatereraa arii a te Atua no te mea ua ite ratou i te auhoêraa i rotopu i te nunaa o te Atua. Aita e hiˈoraa te û o te iri e aita hoê e manaˈo e mea hau aˈe o ˈna i te tahi atu.”

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono