TUMU PARAU HAAPIIRAA 8
A huti ê i te feii e a tapi i te faatupu i te hau
“E tapi anaˈe i te mau mea o te faatupu i te hau e o te faaitoito te tahi i te tahi.”—ROMA 14:19.
HIMENE 113 Fanaˈo tatou i te hau
HAAPOTORAAa
1. No te feii, eaha te ohipa i tupu i roto i te utuafare o Iosepha?
MEA here na Iakoba i ta ˈna mau tamarii atoa, hoê râ tei taa ê i roto ia ratou, o Iosepha ïa. Tupu maira te feii i roto i te aau o to ˈna mau taeae e haamata ˈtura ratou i te hae ia ˈna. Aita ta Iosepha e hara i to ˈna mau taeae. Noa ˈtu râ, ua hoo ratou ia ˈna ei tîtî e haavare atura i to ratou metua tane e na te hoê animara i haapohe i te tamaiti ta ˈna i here roa ˈˈe. Ua amahamaha te utuafare o Iakoba i te feii e ua oto rahi atoa to ˈna aau.—Gen. 37:3, 4, 27-34.
2. Ia au i te Galatia 5:19-21, no te aha mea atâta roa te feii?
2 I roto i te Bibilia, tei roto te feiib i te mau ohipa “ta te tino hara e faatupu” e eita te feia feii e fatu i te Faatereraa arii a te Atua. (A taio i te Galatia 5:19-21.) Pinepine atoa te feii i te faatupu i te enemiraa, te mârô e te iria.
3. Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i teie haapiiraa?
3 Te haapapu ra te hiˈoraa o te mau taeae o Iosepha i te ino ta te feii e faatupu i roto i te hoê utuafare. Eita paha tatou e haa roa mai ta ratou i rave, mea tia ore râ tatou e te aau haavare atoa. (Ier. 17:9) No reira te feii e nehenehe ai e pata mai i roto i to tatou aau. Mea faufaa roa ïa ia hiˈopoa faahou i te mau hiˈoraa Bibilia no te taa aita anei te feii i haamata i te tupu i roto i to tatou aau. I muri mai, e hiˈo mai tatou e nafea ia faaore i te feii e ia tapi i te faatupu i te hau.
EAHA TE TUMU O TE FEII?
4. No te aha te mau Philiseti i feii ai ia Isaaka?
4 Te taoˈa rahi. Ua feii te mau Philiseti ia Isaaka no te rahi o ta ˈna mau taoˈa. (Gen. 26:12-14) Ua tae roa ratou i te tuino i te mau apoo pape i reira ta ˈna mau nǎnǎ mamoe e puaatoro e inu ai i te pape. (Gen. 26:15, 16, 27) Mai te mau Philiseti, e nehenehe atoa te tahi mau taata e feii ia rahi aˈe ta vetahi ê taoˈa i ta ratou. Eita te taata feii e faahinaaro noa, e imi roa râ oia i te ravea no te faaere i te reira.
5. No te aha te mau tia haapaoraa i feii ai ia Iesu?
5 Ia au-roa-hia te tahi taata. Ua feii te mau tia haapaoraa ati Iuda ia Iesu, mea au roa hoi na te taata ia ˈna. (Mat. 7:28, 29) Ei tia no te Atua, ua haapii noa Iesu i te parau mau. Ua haaparare râ tera mau tia haapaoraa i te parau haavare no te tuino i te roo o Iesu. (Mar. 15:10; Ioa. 11:47, 48; 12:12, 13, 19) Eaha te haapiiraa no tatou? Eiaha roa e feii i te mau taeae e tuahine o te faatupu i te mau huru maitatai e here ai te amuiraa ia ratou. E tutava anaˈe râ i te pee i to ratou haerea.—Kor. 1, 11:1; Ioa. 3, 11.
6. Eaha te haapapu ra ua pata te feii i roto i te aau o Dioterephe?
6 Ia fanaˈo te tahi i te hopoia. I te senekele matamua, ua feii Dioterephe i te mau taeae tei tiaau na i te amuiraa Kerisetiano. No to ˈna hinaaro i “te parahiraa matamua” i roto i te amuiraa, ua haaparare Dioterephe i te parau haavare ia faaea vetahi i te tiaturi i te aposetolo Ioane e te tahi atu mau taeae e amo ra i te hopoia. (Ioa. 3, 9, 10) Eita paha tatou e rave roa mai ia Dioterephe, e nehenehe râ tatou e haamata i te feii ia horoahia te tahi hopoia i te tahi atu hoa Kerisetiano. E pata ohie atu â te feii i roto i te aau ia manaˈo tatou o tatou te mea maitai aˈe no tera hopoia.
E au to tatou aau i te repo, to tatou mau huru maitatai i te tiare nehenehe, e te feii i te aihere. Ia aˈa te feii i roto i te aau, e tapoˈi e e pohe te mau huru maitatai ia ˈna. Eita te taata feii e faatupu i te mau huru maitatai mai te here, te aumauiui e te hamani maitai (A hiˈo i te paratarafa 7)
7. Mai te aha to tatou huru ua aˈa anaˈe te feii i roto i to tatou aau?
7 E au te feii i te aihere, ua aˈa anaˈe i roto i to tatou aau, e ere i te mea ohie ia faaore. E tupu maite te feii ia apitihia o ˈna i te tahi atu mau huru iino mai te pohehae, te teoteo e te miimii. Eita ïa te taata feii e faatupu i te mau huru maitatai mai te here, te aumauiui e te hamani maitai. No reira, i te pataraa mai iho â te feii, e titauhia ia huti oioi i te reira i rapae i to tatou aau. Eaha te tauturu mai ia ore e feii?
A FAATUPU I TE HAEHAA E TE MAURUURU
E nafea ia huti ê i te feii i rapae i to tatou aau? Ma te farii ïa i te tauturu a te varua moˈa o te Atua no te mono atu te feii i te haehaa e te mauruuru (A hiˈo i te paratarafa 8-9)
8. Eaha te mau huru maitatai o te tauturu mai ia ore e feii?
8 Ia faatupu tatou i te haehaa e te mauruuru, eita te feii e tupu mai i roto i to tatou aau. E tauturu te haehaa ia tatou ia ore e manaˈo mea faufaa aˈe tatou aore ra e titauhia na vetahi ê e horoa mai na tatou. (Gal. 6:3, 4) E oaoa noa te taata mauruuru i te mea e vai ra ia ˈna e eita o ˈna e faaau ia ˈna i te tahi atu. (Tim. 1, 6:7, 8) Ia ite te taata haehaa e te mauruuru ua fanaˈo te hoê i te mea maitai, e oaoa oia no taua taata ra.
9. Ia au i te Galatia 5:16 e te Philipi 2:3, 4, eaha ta tatou e nehenehe e rave maoti te tauturu a te varua moˈa?
9 E titauhia te tauturu a te varua moˈa o te Atua no te faatupu i te haehaa e te mauruuru e no te ore e feii. (A taio i te Galatia 5:16; Philipi 2:3, 4.) E tauturu mai te varua moˈa o Iehova ia hiˈopoa i to tatou feruriraa e aau. E nehenehe atoa tatou e tamâ i to tatou feruriraa e aau i te mau mea iino e e mono atu i te mau mea maitatai. (Sal. 26:2; 51:10) E hiˈopoa anaˈe i te hiˈoraa o Mose e o Paulo no te ite eaha tei tauturu ia raua ia ore e feii.
Ua horo mai te hoê Iseraela e faaite ia Mose raua Iosua te tohu ra e piti taata i roto i te puhapa mai te peropheta ra te huru. Te ani ra Iosua ia Mose ia tapea i na taata. Aita Mose i na reira, ua parau râ ia Iosua te oaoa ra oia ua ninii atoa Iehova i to ˈna varua moˈa i nia i tera na taata e piti (A hiˈo i te paratarafa 10)
10. Eaha te ohipa i tupu i nehenehe ai paha Mose e feii? (A hiˈo i te hohoˈa i te api matamua.)
10 E hopoia rahi ta Mose i roto i te nunaa o te Atua, aita râ oia i feii ia fanaˈo te tahi atu i te haamaitairaa. I te hoê mahana, ua rave mai Iehova i te tahi tuhaa o te varua moˈa ta ˈna i horoa ia Mose no te ninii atu i nia i te mau tavana Iseraela tei tia ati aˈe i te sekene. I muri mai, ua faarooroo Mose ua fanaˈo atoa e piti tavana i te varua moˈa noa ˈtu aita raua i tae mai i te sekene. Hau atu â, te tohu ra raua mai te peropheta ra te huru. Ua parau Iosua ia Mose eiaha e vaiiho i na tavana ia na reira. Eaha te huru o Mose i tera taime? Aita oia i feii a haafaufaa atoa ˈi Iehova i na tavana e piti. Ma te haehaa râ, ua oaoa Mose i te haamaitairaa ta raua i fanaˈo. (Num. 11:24-29) Eaha te haapiiraa ta tatou e huti mai i te hiˈoraa o Mose?
E nafea te mau matahiapo ia pee i te haehaa o Mose? (A hiˈo i te paratarafa 11-12)c
11. E nafea te mau matahiapo e pee ai i te hiˈoraa o Mose?
11 Ua anihia aˈenei outou ia faaineine i te tahi atu matahiapo no te haapao i te hopoia ta outou e poihere ra? Mea au roa paha na outou e faatere i te Haapiiraa o Te Pare Tiairaa, teie râ, e anihia ˈtu ia faaineine i te tahi atu taeae no tera hopoia. Mea haehaa anaˈe outou mai ia Mose, eita outou e manaˈo te tuuhia ra outou i te hiti, e oaoa râ outou i te tauturu i tera taeae.
12. Mea nafea e rave rahi Kerisetiano i te faaiteraa i te haehaa e te mauruuru i teie mahana?
12 Teie te tahi atu mau tupuraa ta te mau taeae matahiti rahi i farerei. Ua tavini maoro te tahi mau taeae ei tiaau o te tino matahiapo o te amuiraa. Ia tia râ to ratou e 80 matahiti, ua titauhia ia vaiiho ratou i tera hopoia. E na reira atoa te mau tiaau haaati ia naea to ratou e 70 matahiti a farii atu ai i te tahi atu taviniraa. I te mau matahiti i mairi, e rave rahi taeae e tuahine na te ao nei tei farii i te vaiiho i ta ratou ohipa i te Betela no te tahi atu taviniraa. Aita teie mau taeae e tuahine haapao maitai i inoino i te feia i fanaˈo i te hopoia ta ratou i amo na.
13. Eaha te tumu i nehenehe ai paha Paulo e feii i na aposetolo 12 a Iesu?
13 E hiˈoraa maitai atoa te aposetolo Paulo no te haehaa e te mauruuru e aita te feii i roto i to ˈna aau. Mea itoito roa oia i roto i te taviniraa, ua parau râ oia ma te haehaa: “O vau hoi te aposetolo haihai roa ˈˈe, e eita e au ia parauhia vau e aposetolo.” (Kor. 1, 15:9, 10) Ua pee na 12 aposetolo ia Iesu i te roaraa o ta ˈna taviniraa i nia i te fenua, area Paulo, ua riro mai ïa ei Kerisetiano i muri aˈe i te pohe e te tia-faahou-raa o Iesu. Noa ˈtu ua tonohia Paulo i te mau nunaa ěê ei “aposetolo,” aita oia i fanaˈo i te haamaitairaa taa ê e riro hoê o na aposetolo 12 a Iesu. (Roma 11:13; Ohi. 1:21-26) Aita Paulo i feii ia ratou, ua mauruuru noa râ i te fanaˈoraa i horoahia ia ˈna!
14. Eaha ta tatou e rave ia faatupu tatou i te haehaa e te mauruuru?
14 Ia faatupu tatou i te haehaa e te mauruuru, e pee tatou i te hiˈoraa o Paulo e e faatura atoa i te feia e amo ra i te hopoia i roto i te faanahonahoraa a Iehova. (Ohi. 21:20-26) Ua faatoroa Iehova i te mau matahiapo no te aratai i te amuiraa Kerisetiano. Noa ˈtu to ratou huru tia ore, e “ô” teie mau taeae no ǒ mai ia Iehova! (Eph. 4:8, 11) Ia faatura tatou ia ratou a pee noa ˈi ma te haehaa i ta ratou mau aratairaa, e piri noa tatou ia Iehova a vai hau atoa ˈi e to tatou mau taeae e tuahine.
“E TAPI ANAˈE I TE MAU MEA O TE FAATUPU I TE HAU”
15. Ia ore te feii ia tupu, eaha te titauhia ia tatou paatoa ia rave?
15 Ia aˈa te feii i roto i te aau, eita te hau e itehia. E titauhia ia huti ê i te feii mai roto mai i to tatou aau e ia ore atoa ia ueue i roto i te aau o vetahi ê. Mea faufaa roa na taahiraa e piti nei no te haapao i ta Iehova faaueraa ia “tapi . . . i te mau mea o te faatupu i te hau e o te faaitoito te tahi i te tahi.” (Roma 14:19) E nafea tatou e tauturu ai ia vetahi ê ia ore e feii, ia tapi râ i te faatupu i te hau?
16. E nafea tatou ia tauturu ia vetahi ê ia ore e feii?
16 Te faaitoito ra te ao i te taata ia faatietie ia ratou no ta ratou mau faufaa. (Ioa. 1, 2:16) E faatupu râ te reira i te feii i roto i te aau o te taata! E nafea to tatou huru e ta tatou mau ohipa e turai ai ia vetahi ê ia feii? Peneiaˈe ia paraparau tatou no nia i ta tatou mau taoˈa aore ra ta tatou e hinaaro ra e hoo mai. E aore ra ia faatietie tatou ia tatou no te mau haamaitairaa i horoahia mai i roto i te amuiraa. Mai te peu tera to tatou huru, te faaineine ra ïa tatou i te repo no te ueue atu i te huero o te feii. Area ia tâuˈa tatou ia vetahi ê a faahiti atoa ˈi i ta ratou mau ohipa maitatai, te faaitoito atu ra ïa tatou ia faatupu i te mauruuru, ia hoê e ia tapi i te hau i roto i te amuiraa.
17. Eaha tei tupu a taui ai te mau taeae o Iosepha?
17 E nehenehe e faaore roa i te feii i roto i te aau. Ua farerei to Iosepha mau taeae ia ˈna i Aiphiti tau matahiti i muri aˈe i te ohipa ino ta ratou i rave i nia ia ˈna. Hou Iosepha a faaite ai ia ˈna ia ratou ra, ua hinaaro oia e ite ua taui anei to ˈna mau taeae. Faatupu aˈera oia i te hoê tamaaraa, ua haafaufaa aˈe râ Iosepha i to ˈna tuaane ia Beniamina. (Gen. 43:33, 34) Aita te tahi atu o to ˈna mau taeae i feii, ua tâuˈa mau râ ia Beniamina e i to ratou metua tane o Iakoba. (Gen. 44:30-34) Ua faaore roa te mau taeae o Iosepha i te feii i roto i to ratou aau e ua faatupu i te hau i rotopu ia ratou. (Gen. 45:4, 15) Oia atoa, ia huti ê roa tatou i te feii i rapae i to tatou aau, e riro tatou ei taata o te faatupu i te hau i roto i te utuafare e te amuiraa.
18. Ia au i te Iakobo 3:17, 18, eaha te tupu ia tapi tatou i te mau mea o te faatupu i te hau?
18 Te hinaaro ra Iehova ia huti ê tatou i te feii i rapae i to tatou aau e ia tapi i te faatupu i te hau. E titauhia râ te tutavaraa, e pata ohie mai hoi te feii i roto i to tatou aau tia ore. (Iak. 4:5) Hau atu â, ua haaatihia tatou e te feia e feii hanoa. Ia faatupu râ tatou i te haehaa e te mauruuru, eita te feii e aˈa i roto i to tatou aau. E riro tatou ei feia o te tapi i te mau mea o te faatupu i te hau e te parau-tia.—A taio i te Iakobo 3:17, 18.
HIMENE 130 E faaore noa anaˈe i te hapa
a E itehia te hau i roto i te faanahonahoraa a Iehova. Ia faatupu râ tatou i te feii, e nehenehe te amahamaharaa e tupu. I roto i teie haapiiraa, e hiˈopoa tatou eaha te tumu e tupu mai ai te feii. I muri iho, e horoahia mai te tahi mau aˈoraa o te tauturu ia tatou eiaha ia feii, ia tapi râ i te faatupu i te hau.
b NO TE TAA MAITAI ATU Â: Ia au i te Bibilia, eita te taata feii e nounou noa i ta vetahi ê faufaa, e faaere atoa râ oia ia ratou i te reira.
c FAATAARAA O TE HOHOˈA: I te putuputuraa a te tino matahiapo, ua anihia i te taeae paari e faatere ra i te Haapiiraa o Te Pare Tiairaa ia faaineine i te matahiapo apî no tera hopoia. Mea au roa na te taeae paari i tera hopoia, ua turu râ oia ma te aau tae i te faaotiraa a te tino matahiapo. Ua horoa oia i te tahi mau manaˈo tauturu e ua haapopou atoa i te matahiapo apî.