A faaherehere
Te faaohipa ra anei oe i teie mau buka rairai?
Te faatereraa o te haamau i te Paradaiso
Ua faaineinehia teie buka rairai no te taata atoa e anaanatae ra i te oraraa. Te haamahitihiti ra te reira e e faatereraa mau te Basileia o te Atua. Na taua faatereraa ra e faatitiaifaro i te mau fifi e faateimaha nei i te oraraa i teie mahana.
E nafea ia pûpû atu? “Te parau nei te tahi mau taata e na ratou e faatupu i te hau na te ao atoa nei. Eaha to oe manaˈo? [A vaiiho ia ˈna ia pahono.] A hiˈo na eaha ta te Bibilia e faahiti ra no nia i tera tuhaa. [A taio i te Ieremia 10:23.] I te roaraa o te tau, ua itehia e eita iho â te taata e nehenehe e faatere ia ˈna iho. A tapao na râ i teie parau fafau a te Atua. [A taio i te Petero 2, 3:13.] E tupu iho â te parau fafau a te Atua no te hoê fenua apî.”
E nehenehe atoa oe e rave mai teie: Te hoê ravea ohie no te pûpû i te buka rairai, o te tuuraa ïa i te hoê uiraa, te taioraa i te hoê irava tei taaihia e te faaiteraa i te hoê api o te buka rairai: “E hinaaro anei oe e ite eaha te Basileia ta Iesu i haapii mai ia pure?” A vaiiho ia ˈna ia pahono e a taio i te Mataio 6:9, 10. A huti i to ˈna ara-maite-raa i te api 3.
E nehenehe oe e riro ei hoa no te Atua!
Ua faaineinehia teie buka rairai no te feia aita i haere maoro i te haapiiraa aore ra aita i ite maitai i te taio
E nafea ia pûpû atu? “I to oe manaˈo, e nehenehe anei tatou e faahoa ˈtu i te Atua? [A vaiiho ia ˈna ia pahono. A taio i te Iakobo 2:23.] E tauturu teie buka rairai ia tatou ia riro ei hoa no te Atua, mai ia Aberahama.”
E nehenehe atoa oe e rave mai teie: I te farereiraa matamua aore ra ia hoˈi atu oe e farerei, a faataa i te tereraa o te hoê haapiiraa Bibilia ma te hiˈopoa i te tahi tuhaa aore ra i te taatoaraa o te pene 1.
E ara!
Ua faaineinehia teie buka rairai no te taata o te haapeapea ra no te mau tupuraa o teie nei ao. E tauturu te reira ia ratou ia feruri maite i teie mau uiraa: “Te haere nei teie ao ihea? Te haere nei au ihea?”
E nafea ia pûpû atu? “Te haapeapea ra e rave rahi a ite ai ratou i te mau fifi ino e te mau tupuraa riaria o te rahi noa ˈtura i teie mahana. [A faahiti i te hoê hiˈoraa no ǒ nei.] Ua ite anei oe e e tuhaa te reira o te hoê tapao e tupu ra na te ao nei? Te faaite mai ra te reira e ua fatata te Basileia o te Atua i te ohipa mai i te fenua nei? [A vaiiho ia ˈna ia pahono. A taio atu i te hoê irava mai te Mataio 24:3, 7, 8; Luka 21:7, 10, 11 aore ra Timoteo 2, 3:1-5.] Te faataa ra teie buka rairai no te aha e mea ru ai ia ite i te auraa o teie mau tupuraa i teie nei â.”
E nehenehe atoa oe e rave mai teie: Ia hoˈi oe e farerei i te hoê taata, e faaohipa paha oe i te mau tumu parau tarenihia no te mau aparauraa poto e te faaitoito. Ei hiˈoraa, ua aparau paha oe i nia i te api 3 e 4 i te taime matamua, e faaohipa ïa oe i te tumu parau tarenihia “Te tâuˈa mau ra anei te Atua?” i te api 5 no te farerei-faahou-raa. Te vai ra ˈtu â te tahi mau tumu parau tarenihia i te api 6-8, 17 e 18.
Eaha te tumu o te oraraa? Nafea outou e ite ai i te reira?
Ua faaineinehia teie buka rairai no te feia apî e feruri maite ra i to ratou ananahi e no te feia atoa aita e oaoa ra i te oraraa aore ra e uiui ra: “No te aha vau e ora ˈi? Te haere ra vau ihea? Eaha te ohipa e tupu ananahi?”
E nafea ia pûpû atu? “I teie mahana, e tuhaa te fifi e te inoino no te oraraa. No oe, tera anei te huru oraraa ta te Atua i opua i te omuaraa? [A vaiiho ia ˈna ia pahono.] Te faaite ra teie buka rairai e tupu mau â te opuaraa matamua a te Atua no te huitaata e te fenua.” A taio i te Isaia 14:24 e 46:11, a faaite i te api 20 e 21. A taio i te paratarafa 9 e a faataa i te hohoˈa.
E nehenehe atoa oe e rave mai teie: Ia farii te taata i te buka rairai, a ui atu: “E nafea e papu ai e e faatupu te Atua i ta ˈna i fafau?” A faanaho no te hoˈi e pahono i te uiraa.