“A pee noa mai ai ia ˈu”
1 Te haamau ra te taata e rave rahi i to ratou oraraa i nia i te faaoaoaraa ia ratou iho, e pinepine râ aita ratou e oaoa ra. I te tahi aˈe pae, ua faaitoito Iesu i te hoê oraraa pipiri ore e horoa ˈtu o te hopoi mai i te oaoa mau. (Ohi. 20:35) Ua na ô oia e: “Te taata i hinaaro i te pee mai ia ˈu, e faarue oia ia ˈna iho . . . a pee [noa] mai ai ia ˈu.” (Mar. 8:34; MN) Eita e navai noa ia haapae i te tahi mau mea navenave i te tahi mau taime. Te auraa râ, oia ïa te oraraa i te mahana taitahi no te faaoaoa ia Iehova, eiaha ia tatou iho.—Roma 14:8; 15:3.
2 A hiˈo na i te aposetolo Paulo. No ‘te maitai rahi i te ite i te Mesia ra ia Iesu,’ ua faaea Paulo i te tapi i to ˈna iho mau hinaaro e ua tutava i te faarahi i te mau faufaa a te Basileia. (Phil. 3:7, 8) Teie ta ˈna i parau: “E ua tia roa ia ˈu i te faahope i to ˈu puai e ia hope roa” i roto i te taviniraa ia vetahi ê. (Kor. 2, 12:15) E mea maitai ia uiui tatou taitahi: ‘E nafea vau e faaohipa ˈi i to ˈu taime, puai, to ˈu mau aravihi, e ta ˈu mau faufaa? Te tiatonu ra anei au i te haapaoraa i to ˈu iho maitai aore ra te imi ra anei au i te faaoaoa ia Iehova?’
3 Taime no te tauturu: I te matahiti taitahi, te horoa ra te nunaa o te Atua hoê miria tiahapa hora no te ohipa faaoraraa e poro i te Basileia. I roto i te amuiraa, te amo ra te feia apî e te feia paari atoa i te hopoia huru rau ia maitai vetahi ê. Mea rahi atoa te ohipa e ravehia ra no te mau tairururaa tae noa ˈtu no te paturaa e te atuaturaa i te mau fare e faaohipahia ra no te faahaere i te haamoriraa mau i mua. E a manaˈo na i te tauturu î i te here e pûpûhia ra e te mau taeae no te mau tomite tuatiraa e te fare maˈi e no te mau pǔpǔ farereiraa i te feia maˈi. E haamaitairaa tera mau tutavaraa haapae taatoa no to tatou huitaeae Kerisetiano!—Sal. 110:3.
4 E nehenehe te mau taime no te tauturu ma te ravea rau e fa mai ia tupu te hoê ati aore ra te hoê tupuraa ru. E pinepine roa râ e haroaroa noa paha tatou e te hinaaro ra te hoê hoa Kerisetiano i te tauturu aore ra te faaitoitoraa. (Mas. 17:17) Ia tavini noa ˈtu â tatou ia vetahi ê e ia faahaere i te mau faufaa a te Basileia i mua, te pee ra ïa tatou i to Iesu hiˈoraa. (Phil. 2:5-8) Ia tutava tatou i te na reira noa.