A atuatu i te anaanatae o te mau taata maoti te hoê tapura opereraa vea
1. E nafea tatou e nehenehe ai e atuatu i te anaanatae na roto i te tapura opereraa vea?
1 Mea au na te tahi mau taata i farereihia i roto i te taviniraa ia haere tatou e hiˈo ia ratou e mea rave i ta tatou mau papai ma te oaoa, e mea varavara râ o te farii nei ma te aau tae i te haapii i te Bibilia. Te hoê ravea no te atuatu i to ratou anaanatae o te farereiraa ïa ia ratou i roto i te tapura opereraa vea. Ia vaiiho outou i te mau vea i te hoê taata, a papai i to ˈna iˈoa e to ˈna vahi faaearaa, te taio mahana, te mau vea i vaiihohia, te irava i tauaparauhia, e tae noa ˈtu i te mau haamaramaramaraa atoa o ta outou e manaˈo ra e e nehenehe o ˈna e anaanatae. Ia noaa ta outou mau vea apî, a imi i te mau manaˈo o te faaara i te anaanatae o te mau taata i roto i ta outou tapura opereraa vea, e a haamahitihiti i te reira ia farerei faahou outou ia ratou. (Kor. 1, 9:19-23) I muri aˈe, e nehenehe te hoê manaˈo ta ratou e taio i roto i ta tatou mau vea e turai ia ratou ia anaanatae e ia hinaaro e ite hau atu â.
2. No te aha e mea ru ai ia imi te mau taata ia Iehova i teie nei, e eaha atu â ta tatou e nehenehe e rave no te tauturu ia ratou?
2 Tera râ, e farii tatou e eita te rahiraa o te mau taata e riro mai ei tavini na Iehova na roto i te taio-noa-raa ratou iho i ta tatou mau vea. I te mea e e mea ru ia imi te mau taata ia Iehova i teie nei, eaha ta tatou e nehenehe e rave no te tauturu ia ratou? (Zeph. 2:2, 3; Apo. 14:6, 7) E nehenehe tatou e atuatu i to ratou anaanatae ma te faaite atu i te hoê irava bibilia tei maiti-maitai-hia, i te mau taime atoa e afai ai tatou i te mau vea.
3. (a) E nafea tatou e nehenehe ai e faaineine i te tahi mau tauaparauraa no nia i te hoê irava bibilia? (b) Eaha te mau tapitapi matamua roa o te feia o ta outou tuhaa fenua?
3 Tauaparauraa no nia i te hoê irava bibilia: A manaˈo i te feia o ta outou tapura opereraa vea, e a faaineine no te taata taitahi i te tahi mau tauaparauraa no nia i te hoê irava bibilia e tano i te mau hinaaro taitahi. (Phil. 2:4) Ei hiˈoraa, mai te peu e ua pohe te hoê o tei herehia aita i maoro aˈenei, e nehenehe outou e faanaho i te tahi mau farerei-faahou-raa no te faaite i ta te Bibilia e parau ra no nia i te huru o tei pohe e te tiaturiraa o te tia-faahou-raa. No te faaineine i tera mau tauaparauraa no nia i te hoê irava bibilia, e nehenehe e faaohipahia te mau manaˈo o te buka Haaferuriraa i raro aˈe i te mau tumu parau “Pohe” e “Tia-faahou-raa.” E nehenehe iho â ïa e faaô mai i te mau tauaparauraa hau no nia i te mau tumu parau e tuea mai te ravea e faaore-roa-hia ˈi te maˈi, te ruhiruhiaraa e te pohe. Te fa, o te iteraa ïa i te hoê tumu parau ta te taata e anaanatae ra e te faaite-riirii-raa ia ˈna ta te Bibilia e parau ra no nia i te reira.
4. No te aha e mea faufaa ˈi ia tauturu i te feia ia maramarama i te mau irava ta tatou e faaohipa nei, e e nafea tatou e nehenehe ai e na reira?
4 A tauturu ia ratou ia maramarama: Noa ˈtu e e pinepine e mea maitai aˈe te mau tauaparauraa ohie e te poto, eita e navai te taio-noa-raa i te irava i maitihia. Ua haapoiri Satani i te feruriraa o te mau taata ia ore ratou ia putapû i te parau apî maitai. (Kor. 2, 4:3, 4) E hinaaro atoa te feia i matau i te Bibilia i te tauturu ia maramarama ratou i te reira. (Ohi. 8:30, 31) No reira, a rave i te taime no te faataa e no te faahohoˈa i te irava, mai ta outou e rave i roto i te hoê tumu parau i te Haapiiraa o te taviniraa teotaratia. (Ohi. 17:3) Ia papu ia outou e te ite ra te taata i te faufaaraa ia faaohipa i te Parau a te Atua i roto i to ˈna iho oraraa.
5. E nafea e nehenehe ai e tauturu i te hoê taata o te rave nei i te mau vea ia riro mai ei piahi Bibilia?
5 Mai te peu e mea au na te taata ta ˈna e haapii ra, a faaroa riirii te taime o tera mau tauaparauraa ma te tatara e piti aore ra e toru irava bibilia i te mau farerei-faahou-raa atoa. A imi i te hoê taime maitai no te pûpû i te buka rairai Titau aore ra i te buka Ite. E nehenehe paha ïa te taata o te rave noa nei i te mau vea e riro mai ei piahi Bibilia.