E nafea ia faaohipa i te mau hohoˈa faaiteraa
1. E nafea tatou ia hiˈo i te mau hohoˈa faaiteraa e pûpûhia ra, e tia ˈi?
1 Ma te tamau, te pûpû nei Ta tatou taviniraa i te Basileia i te mau hohoˈa faaiteraa no te pûpû i ta tatou mau vea e no te tahi atu mau papai. Eita e titauhia ia faahiti tatou i tera mau manaˈo tauturu no nia i te mau faaiteraa mai tei papaihia iho â ia poro tatou. Ua horoahia mai te reira ei hohoˈa o ta tatou e nehenehe e parau. E hau atu â tatou i te ohipa maitai mai te peu e e faahiti tatou i ta tatou iho mau parau. E tauturu ta tatou iho aparauraa na roto i te hoê huru natura ia ore te fatu fare ia huru ê e e faaite atoa i te haavare ore e te tiaturi papu.—Kor. 2, 2:17; Tes. 1, 1:5.
2. No te aha e mea titauhia ˈi ia hiˈo tatou i te mau peu o te fenua ia faaineine tatou i ta tatou mau faaiteraa?
2 A faatano i ta outou faaiteraa: E ohipa rahi te mau peu o te fenua i nia i ta tatou huru faaiteraa i te parau apî maitai. E nehenehe anei outou e faaite i te peu maitai i te fatu fare hou a horoa ˈi i te faaiteraa, aore ra i roto i ta outou tuhaa fenua te tiaihia ra anei ia faaite roa ˈtu outou eaha to outou tere? E tauiui te tupuraa ia au i te vahi e i te huru o te taata. E titau-atoa-hia te haroaroaraa i roto i te faaohiparaa atoa i te mau uiraa. E nehenehe te mau uiraa e tano ra i te tahi mau vahi e faahuru ê i te taata no te tahi atu mau vahi. No reira, e mea tia e ei manaˈo maitai to tatou e ia faatano i ta tatou mau faaiteraa ia au i te mea e farii-maitai-hia i roto i ta tatou tuhaa fenua.
3. No te aha e haapao ai i te huru oraraa e feruriraa o te taata ta tatou e aparau atu?
3 Hau atu â, e titauhia ia haapao atoa tatou i te huru oraraa e feruriraa o te taata i roto i ta tatou tuhaa fenua ia faaineine tatou no te taviniraa. Ei hiˈoraa, e taa ê paha ta outou aparauraa no nia i te Mataio 6:9, 10 e te hoê Katolika paieti e te hoê taata aita i matau i te “Pure a te Fatu.” Ma te feruri na mua rii, e nehenehe tatou e faatano i ta tatou mau faaiteraa ia auhia mai te reira e te feia ta tatou e farerei i roto i te taviniraa.—Kor. 1, 9:20-23.
4. No te aha e mea faufaa roa ˈi ia faaineine maitai tatou ia tatou?
4 Noa ˈtu e e opua tatou i te faaohipa i te hoê hohoˈa faaiteraa fatata mai tei papaihia, aita e mea e mono i te hoê faaineineraa maitai. E mea titauhia ia taio maitai tatou i te tumu parau aore ra i te pene ta tatou e opua ra e haamataratara e ia imi i te mau manaˈo e nehenehe e faaara i te anaanatae. E e faaô anaˈe i te reira i roto i ta tatou faaiteraa. Mea na roto noa i te ite-maitai-raa tatou i te mea maitai e vai ra i roto i ta tatou mau papai e nehenehe ai tatou e pûpû atu ma te aau tae.
5. No te aha tatou e faaineine ai i te hoê faaiteraa taa ê, e e nafea tatou e nehenehe ai e rave i te reira?
5 Te tahi atu mau raveraa: E mea tia anei ia faaohipa noa tatou i te mau hohoˈa faaiteraa? Eita roa. Mai te peu e e mea au aˈe na outou te tahi atu raveraa aore ra te tahi atu irava, a faaohipa ˈtu. No te mau vea iho â râ, a imi i te mau ravea no te faaite i te faufaa o te mau tumu parau i taaihia i te api matamua ta te taata o ta outou tuhaa fenua e anaanatae taa ê. E mea maitai ia faaite te mau faahiˈoraa e ravehia i te Putuputuraa no te taviniraa i te mau raveraa rau e manuïa ra i roto i te tuhaa fenua a te amuiraa. E ineine ïa te taata taitahi i te faaite i te parau apî maitai ma te aravihi.