“Te auraroraa i te Atua”—Tairururaa mataeinaa 2005 a te mau Ite no Iehova
1 Te faanaho nei te Atua ra o Iehova, to tatou Orometua Rahi roa ˈˈe, i te haaputuputu ia tatou no te haapii mai i to ˈna mau eˈa. (Isa. 30:20, 21, MN; 54:13) Te na reira nei o ˈna na roto i te arai o te pǔpǔ o te tavini haapao maitai e te paari o te faanaho nei i te mau putuputuraa, mai te mau tairururaa mataeinaa matahiti. (Mat. 24:45-47) Hoê â to tatou manaˈo e to te fatu salamo ra o Davida, o tei himene e: “E haamaitai â vau ia Iehova i roto i te mau amuiraa ra.” (Sal. 26:12) I haafaufaa na Davida i te haapiiraa no ǒ mai ia Iehova ra e i faaoti papu na oia e tia i rotopu i to ˈNa nunaa i te mau taime atoa e amui ai ratou.
2 Tei roto atoa anei outou i “te mau amuiraa ra” o te haere i teie matahiti i te tairururaa mataeinaa “Te auraroraa i te Atua”? Mai te peu e e, e mauruuru ïa outou no teie maa haamaramaramaraa rii e mea faufaa hoi no ta outou mau faaineineraa.
3 A faanaho i teie nei ia tae outou i na mahana e toru: “Te imiraa o te feia faaitoito ra, tei nia ïa i te taoˈa rahi.” (Mas. 21:5) Aita anei teie mau parau e haapapu ra i te faufaaraa ia faaineine ma te haamarirau ore? Ia ore e mairi hoê noa ˈˈe tuhaa o taua porotarama faaitoito ra i te pae varua, e haamata i teie nei i te rave i te mau faanahoraa atoa e hinaarohia ia tae outou i na mahana e toru. Mai te peu e e titauhia ia ani outou i te tahi mahana faaearaa ohipa, a na reira i teie nei. Mai te peu e e titauhia ia paraparau outou i ta outou mau opuaraa e to outou apiti e ere i te Ite, eiaha e tiai i te taime hopea. Noa ˈtu eaha te fifi ta outou e farerei, a faaite atu ia Iehova i roto i te pure ma te tiaturi e maoti ta ˈna turu, ‘e haapapuhia ta outou i opua ra.’ (Mas. 16:3) Hau atu â, e mea maitai ia tauturu i ta outou mau piahi Bibilia ia faaineine ia ratou no te haere i te rururaa taitahi.
4 Nohoraa: No te tauturu ia outou, ua rave-ê-na-hia te tahi mau faanahoraa no te nohoraa i roto i te mataeinaa i reira e tupu ai te tairururaa. Hou a niuniu ai no te ani i te hoê piha hotera, a hiˈo faahou i te mau manaˈo o te tumu parau tarenihia “E nafea ia turu i te mau faanahoraa i ravehia no te nohoraa.” Ia niuniu outou, a apee i te mau taahiraa o te tumu parau tarenihia “Eaha te ravea maitai roa ˈˈe no te ani i te hoê piha hotera?”
5 Hinaaro taa ê: Ua faahiti te aposetolo Paulo i te tahi mau taeae o tei “haamahanahana” ia ˈna. (Kol. 4:7-11) Ua tauturu iho â râ ratou ia ˈna ma te rave i te tahi mau mea no ˈna. No nia i te tairururaa, e nafea outou e nehenehe ai e “haamahanahana” ia vetahi ê? Te hinaaro ra paha te mau taeae e tuahine ruhiruhia, te tino paruparu, te mau tavini taime taatoa aore ra te tahi atu i te tauturu i te pae o te faurao aore ra te nohoraa. Na mua roa, na to ratou utuafare e haapao ia ratou. (Tim. 1, 5:4) Mai te peu râ e eita te utuafare e nehenehe, e tia i to ratou mau hoa Kerisetiano ia haapao ia ratou. (Iak. 1:27) E mea maitai ia hiˈo te mau tiaau no te haapiiraa buka i te mau melo atoa o te pǔpǔ e hinaaro taa ê to ratou, ia papu ia ˈna e ua naho ê na te mau mea atoa.
6 E horoahia te mau api parau Demande de chambre pour cas particuliers na te feia poro anaˈe eita e maraa i to ratou utuafare aore ra i ta ratou amuiraa ia haapao i to ratou mau hinaaro. E hiˈopoa te tomite tiaauraa i te aniraa ia au i te mau faaueraa i faataahia i nia iho i te api parau e ia au i te rata o te 14 no Titema 2004 i faataehia i te mau tino matahiapo atoa. E tano teie faanahoraa no te feia poro anaˈe e roo maitai to ratou e e haerea maitai to ta ratou mau tamarii.
7 E haere i te tahi atu tairururaa: Ia navai maitai te parahiraa, te papai, te nohoraa, e te tahi atu â mau mea, te faaitoitohia nei te feia poro ia haere i te tairururaa i titau-manihini-hia ˈi ta ratou amuiraa. Ia haere outou i te tahi atu tairururaa no to outou huru tupuraa, a ani i te taeae papai parau o ta outou amuiraa i te vahi tairururaa ta outou e haere atu.
8 E hinaarohia te rima tauturu: Ua horoa Iesu i te hiˈoraa maitai roa e haapao ma te haehaa i te mau hinaaro o vetahi ê. (Luka 9:12-17; Ioa. 13:5, 14-16) Te faaite ra te feia o te horoa ra i te rima tauturu i te mau tairururaa, i te hoê â huru feruriraa. No te tauturu i te mau tuhaa rau o te tairururaa, eita te mau tomite tairururaa no ǒ nei e haamarirau i te ani i te rima tauturu. E mea maitai ia pûpû te mau matahiapo iho â râ ia ratou e ia farii i te mau hopoia e horoahia ˈtu. E hiˈoraa maitai roa to to ratou hinaaro e tauturu no te amuiraa taatoa.—Pet. 1, 5:2, 3.
9 Ta vetahi ê e ite ra: Teie ta te hoê vahine faatere hotera i parau: “O outou ta matou pǔpǔ au roa ˈˈe. E haerea maitai aˈe to outou i to te tahi atu pǔpǔ. Te parau ra te mau vahine tamâ piha atoa e ua hamani-maitai-rahi-hia ratou e ua fanaˈo ratou i te moni haamauruuru. Hau atu â, e hinaaro te taatoaraa e rave i te ohipa i te mau hopea hebedoma to ǒ nei outou!” Ua na ô te tahi atu taata faatere hotera e: “O te mau Ite no Iehova te feia ohipa rahi ore roa ˈˈe.” Peneiaˈe ua turu atoa to outou haerea maitai i teie mau manaˈo. A feruri na i te oaoa o Iehova ia ite mai o ˈna ia tatou ia faaite i te hoê haerea o te haapopouhia.—Pet. 1, 2:12.
10 Na roto i te arai o ‘te tiaau haapao maitai,’ e haaputuputu te Atua ra o Iehova i to ˈna nunaa no te horoa ˈtu i te haapiiraa pae varua i te mau avaˈe Tiurai e Atete. (Luka 12:42) E titauhia te tutavaraa no te faaineine ia tae i na mahana e toru, e hoona râ te reira. Eita e ore e e haapapu te tairururaa mataeinaa i teie matahiti, “Te auraroraa i te Atua,” i ta tatou faaotiraa e tavini ia Iehova i teie nei e a muri noa ˈtu. E faaoti anaˈe i te faaohipa i teie aˈoraa a te papai salamo: “E haamaitai i te Atua i roto i te amuiraa.”—Sal. 68:26.
[Tumu parau tarenihia i te api 3]
Hora
Mahana pae e Mahana maa
9:30 – 5:05
Tapati
9:30 – 4:10
[Tumu parau tarenihia i te api 4]
E nafea ia turu i te mau faanahoraa i ravehia no te nohoraa
◼ Ia au i te mau ture o te panoonoo ore-ati auahi, eiaha ia hau te numera o te taata e fariihia i roto i te piha hoê.
◼ A tarahu noa i te rahiraa piha ta outou e hinaaro mau.
◼ Ei haapapuraa i ta outou tarahuraa piha, a aufau i te moni tapao i te hotera no te piha taitahi i tarahuhia. Aita anaˈe, e nehenehe te hotera e horoa i to outou piha na te taata ê.
◼ A tapea noa i ta outou tarahuraa matamua.
[Tumu parau tarenihia i te api 4]
Eaha te ravea maitai roa ˈˈe no te ani i te hoê piha hotera?
1. A niuniu i te mau hotera i te mau hora matararaa.
2. A faaara i te hotera e e haere outou i te tairururaa a te mau Ite no Iehova.
3. A horoa i te mau taio mahana e tae atu ai e e faarue ai outou i te hotera.
4. A ani i te piha e te hoê numera haapapuraa.
5. A aufau i ta outou moni tapao na roto i te tareta, te parau moni, aore ra te parau tiiraa moni i roto hoê ahuru mahana. Eiaha roa ˈtu e hapono i te moni. Ia hapono outou i ta outou moni tapao na roto i te parau moni aore ra te parau tiiraa moni, a papai i te numera haapapuraa i te api aro.