E te mau taurearea: a haamau i te hoê niu papu no a muri atu
1. No te aha e titauhia ˈi ia noaa i te mau Kerisetiano apî te faaroo puai?
1 Eaha te manaˈo rahi roa ˈˈe i roto i to outou feruriraa? Eaha ta outou e manaˈo ra? Te manaˈonaˈo ra anei outou na mua i te taunei aore ra i te tau no a muri atu, i ta te Atua i fafau? (Mat. 6:24, 31-33; Luka 8:14) E mea titauhia te faaroo puai no te ohipa ia au i te mau parau fafau a te Atua, mai ta te mau hiˈoraa o Aberahama e o Mose e faaite ra. (Heb. 11:8-10, 24-26) E nafea e noaa ˈi ia outou tera huru faaroo e e haamau atu ai i te niu ‘maitai no a muri atu’?—Tim. 1, 6:19.
2. Eaha ta tatou e haapii mai na roto i te hiˈoraa o te arii Iosia?
2 A imi ia Iehova: Mai te peu e te pee ra outou i te hoê porotarama tamau o te mau ohipa pae varua e to outou utuafare, e mea maitai ïa. Eiaha râ outou e manaˈo e e tauturu iho â tera huru porotarama ia outou ia noaa te faaroo puai. Ia itea mai “te ite i te Atua,” e mea tia ia imi outou iho ia Iehova. (Mas. 2:3-5; Par. 1, 28:9) O ta te arii apî ra o Iosia ïa i rave. Noa ˈtu e ua paari o ˈna i roto i te hoê tupuraa ino mau i te pae varua, i te 15raa o to ˈna matahiti “ua imi ihora oia i te Atua o tana tupuna o Davida.”—Par. 2, 34:3.
3. E nafea te mau Kerisetiano apî no teie mahana e nehenehe ai e imi ia Iehova?
3 E nafea ia imi ia Iehova? Ma te hiˈopoa maite i te mea ta outou e tiaturi ra e ia “ite outou” e e parau mau iho â tera. (Roma 12:2) Ei hiˈoraa, e nehenehe anei outou e faataa eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te toto, aore ra e haapapu e ua haamauhia te Basileia o te Atua i nia i te raˈi i te matahiti 1914? E tuhaa faufaa te noaaraa “te ite i te parau mau” no te haamau i te niu maitai no a muri atu.—Tim. 1, 2:3, 4.
4. E nafea te feia poro bapetizo-ore-hia e nehenehe ai e faaite e te haere ra ratou i mua?
4 Ua faatupu te imiraa a Iosia i te Atua i te mau faahopearaa maitatai. Hou a naeahia ˈi to ˈna e 20 matahiti, ua ohipa oia ma te itoito ia faaorehia te haamoriraa hape i te fenua. (Par. 2, 34:3-7) Oia atoa, na ta outou mau ohipa e faaite e te haere ra outou i mua i te pae varua. (Tim. 1, 4:15) Mai te peu e e taata poro bapetizo-ore-hia outou, a tutava i te haamaitai i ta outou taviniraa. Eiaha e mauruuru noa i te pûpûraa i te mau papai. A haamau i te fa e faaohipa i te Bibilia, e haaferuri, e e atuatu i te anaanatae o te taata ta outou e farerei. (Roma 12:7) E tauturu te reira ia outou ia haere i mua i te pae varua.
5. Eaha te mau ravea e nehenehe ai te mau Kerisetiano bapetizohia e faaaano i ta ratou taviniraa?
5 A horoa na Iehova i te mea maitai aˈe: Ia faataipe tatou i ta tatou pûpûraa na Iehova na roto i te bapetizoraa, e riro tatou ei tavini faatoroahia na te Atua. (Kor. 2, 3:5, 6) E horoa te reira i te mau ravea no te tavini ia Iehova ma te taime taatoa, ei hiˈoraa, na roto i te riroraa ei pionie, melo o te Betela, mitionare aore ra ei tavini nunaa rau. Te vai ra ˈtu â te ravea no te faaaano i ta tatou taviniraa, na roto i te haapiiraa i te tahi atu reo aore ra te haereraa e poro i te vahi e hinaaro-rahi-hia ˈi te feia poro.
6. E nafea tatou paatoa e nehenehe ai e haamau i te hoê niu maitai no a muri atu?
6 Oia mau, eita iho â ïa te taatoaraa e vata no teie mau fanaˈoraa taa ê o te taviniraa, e nehenehe râ te taata taitahi e pûpû na Iehova i te mea maitai aˈe. (Mat. 22:37) Noa ˈtu eaha to outou huru tupuraa, a faariro i ta outou taviniraa ia Iehova ei niu no to outou oraraa. (Sal. 16:5) Mea na reira ïa outou e haamau ai i te hoê niu maitai no a muri atu.